Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Mitropolia, manipulare în cazul revoltei pentru pãrintele Iustin?

Știre publicată în urmă cu

în data de

• pe site-ul Mitropoliei, un comunicat se vrea a fi o replicã la cele scrise în presã despre incidentele petrecute la schimbarea staretului Iustin • „este evident cã toate dezinformãrile si intoxicãrile fãcute prin intermediul presei sînt gesturi premeditate, menite a crea tulburare în Bisericã. (…) Datoria bunilor credinciosi este aceea de a se implica în activitãtile parohiilor de care apartin, iar nu în viata obstilor monahale“, se aratã în comunicatul amintit • ce uitã prelatii este cã nu presa a îndemnat oamenii sã protesteze împotriva schimbãrii, ci doar a consemnat cele întîmplate •

Dreptul la opinie este crezul oricãrui jurnalist. Acesta este motivul pentru care vã prezentãm integral luarea de opinie a Centrului eparhial Iasi, cu privire la revolta credinciosilor care au fost prezenti la Mãnãstirea Petru Vodã, atunci cînd staretul Iustin Pîrvu a fost schimbat, precum si a ecourilor în presã. Numai cã acelasi drept la opinie ne obligã sã facem urmãtoarea precizare: în text sînt elemente de manipulare si chiar de amenintare. „Este evident cã toate dezinformãrile si intoxicãrile fãcute prin intermediul presei sînt gesturi premeditate, menite a crea tulburare în Bisericã“. Atitudine tipicã pentru unii reprezentanti ai Bisericii: oricine îndrãzneste sã aibã o opinie diferitã de a lor este catalogat, de-a valma, ca fiind dusman si, mai grav, dar extrem de fals, al adevãratei credinte. Precizãm, la rîndul nostru, cã nu presa i-a îndemnat pe oameni sã protesteze împotriva schimbãrii pãrintelui Iustin. Presa doar a consemnat cele întîmplate. Si a emis opinii, a formulat ipoteze, care, e drept, nu au fost pe placul anumitor reprezentanti ai Bisericii. Însã rolul presei nu este deloc sã ia pozitie de drepti în fata unora sau altora. Rolul si datoria jurnalistilor este de a prezenta situatia asa cum a fost. Dacã poate vreun reprezentat al Bisericii sã probeze cã pelerinii prezenti la Mãnãstirea Petru Vodã nu s-au revoltat, atunci vom face cuvenita rectificare. Însã, acest lucru este imposibil, au fost sute de martori. Asa cã mult mai simplu este sã se deturneze atentia în cadrul unei veritabile si lipsite de rost vînãtori de vrãjitoare: bãgãm sub covor cã o decizie a unor reprezentanti ai Bisericii i-a nemultumit pe credinciosi si scoatem la înaintare un asa-zis complot al unor rãspîndaci de zvonuri care vor sã destabilizeze credinta. Sã fim seriosi! Faptele sînt clare: a fost o revoltã cînd s-a anuntat schimbarea pãrintelui Iustin si, chiar si dupã aceea, numeroase persoane au protestat, în diverse moduri, împotriva deciziei mentionate. Mult mai surprinzãtor este un alt fragment: „Datoria bunilor credinciosi este aceea de a se implica în activitãtile parohiilor de care apartin, iar nu în viata obstilor monahale“. Mai pe întelesul tuturor: nu vã bãgati mirenilor în ciorba mãnãstirii, cã nu-i a voastrã. Întrebarea fireascã este: dar daniile fãcute, dar banii pe care credinciosii i-au dat la mãnãstire n-au fost, oare, tot o „implicare în viata obstii monahale“? Or poate numai acest gen de „implicare“ e permisã? Cît priveste „bucuria“ cu care reporterul ar fi zugrãvit agresarea noului staret, precum si faptul cã „expresii de genul «a simtit pe pielea sa (noul staret) furia multimii» par desprinse mai degrabã din gazetele extremiste“ sînt inocente pe care nici nu meritã sã le comentãm. N-am mai fost niciodatã acuzati cã am scris cu „bucurie“ un text, iar extremismul expresiei „a simti pe propria piele“ este de notorietate, urmînd, probabil, sã fie fãcute demersuri pentru a fi scoasã din dictionar. Grav este cã în luarea de pozitie se aflã inseratã si o precizare care sunã a amenintare: „Îi îndemnãm pe acesti gazetari sã mediteze mai mult asupra limbajului folosit în astfel de situatii, întrucît pot fi autori morali si incitatori ai unor violente viitoare, inclusiv asupra jurnalistilor“. Nu întelegem de unde pînã unde ar putea cineva avea interesul sã agreseze jurnalistii care scriu cã mii de oameni s-au manifestat împotriva unei decizii. Nu putem crede cã acei care au fost implicati în luarea respectivei hotãrîri. N-ar fi crestineste, ori poate cã un nou concept e pe cale sã se iveascã: ochi pentru fraza scrisã si dinte pentru nerusinarea de a prezenta lucrurile asa cum au fost. Reamintim cã pelerinii prezenti duminicã, 2 aprilie, la Mãnãstirea Petru Vodã au protestat vehement fatã de schimbarea staretului Iustin si l-au agresat pe cel numit în functie de Mitropolia Moldovei.

Precizãri privind situatia de la Mãnãstirea Petru Vodã, judetul Neamt

• asa se intituleazã comunicatul postat pe site-ul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, pe 11 aprilie, si pe care îl redãm integral, cu mentiunea cã intertitlurile apartin redactiei

Am luat act cu indignare de unele opinii consemnate în presa scrisã, ca urmare a incidentului care a avut loc duminicã, 2 aprilie 2006, la Mãnãstirea Petru Vodã din judetul Neamt, cu prilejul instalãrii noului staret. Prin urmare dorim sã readucem în atentia opiniei publice o serie de fapte de care trebuie sã tinã cont orice persoanã interesatã de situatia din Mãnãstirea Petru Vodã. Afirmãm cu toatã responsabilitatea si fermitatea cã retragerea (demisia) protos. Iustin Pîrvu din functia de staret al Mãnãstirii Petru Vodã a fost un gest exclusiv al Sfintiei Sale si nu unul survenit ca urmare a presiunilor factorilor de decizie din cadrul Arhiepiscopiei Iasilor. În scrisoarea din 23 martie 2006, pe care a înaintat-o Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, pãrintele Iustin Pîrvu preciza: „Subsemnatul, protosinghelul Iustin Pîrvu, staret al Mãnãstirii «Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil» Petru Vodã, fiind la o vîrstã înaintatã de 87 de ani, dupã 15 ani de stãretie în aceastã mãnãstire pe care am început-o din temelii si am adus-o la o stare de stabilitate materialã si duhovniceascã, vã rog sã binevoiti a asculta cererea mea de a mã retrage din functia de staret. Motivele care m-au îndemnat sã iau aceastã hotãrîre sînt atît vîrsta înaintatã, cît si dorinta de a lãsa încã din viatã un succesor care sã continue ampla activitate a mãnãstirii noastre. (…) Deoarece eu însumi, la vîrsta mea, fiind ocupat si cu problemele credinciosilor care vin la mãnãstire, nu pot sã mã îngrijesc de toate acestea cum s-ar cuveni, am socotit nimerit sã las pe ieromonahul Lavrentie Carp, vietuitor în obstea noastrã, în functia de staret al mãnãstirii pentru a putea prelua din timp sarcina de a purta de grijã de bunul mers al mãnãstirii si, fiind numit de mine personal, pentru a evita eventuale neîntelegeri ce s-ar isca si ca pacea si linistea duhovniceascã a obstii sã nu fie stirbite în nici un chip. Cel ales de mine pentru a prelua functia de staret si pe care mã angajez cã-l voi sustine si-l voi îndruma în dificila sarcinã a pãstoririi sufletelor si a slujirii lui Dumnezeu din aceastã posturã este ieromonahul Lavrentie Carp Lucian. Motivul acestei alegeri este cã îl cunosc de multã vreme, încã înainte de a intra în mãnãstire, si am vãzut cã este cel mai potrivit, dînd dovadã de ascultare, de putere de lucru, dragoste de Dumnezeu, de o bunã pregãtire duhovniceascã“. Aceastã solicitare a pãrintelui Iustin Pîrvu a fost acceptatã de Înalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel, care a rãspuns printr-o scrisoare adresatã Pãrintelui Iustin Pîrvu în data de 31 martie 2006 si în care se precizeazã:

„Am aprobat demisia Prea Cuviosiei Voastre din postul de staret al Mãnãstirii Petru Vodã“ „Urmare cererii pe care ne-ati adresat-o pentru a ne face cunoscutã dorinta Prea Cuviosiei Voastre de-a fi dezlegat de slujirea de staret al Mãnãstirii Petru Vodã, mãnãstire ctitoritã de Sfintia Voastrã, precum si dorinta ca noul staret al Mãnãstirii Petru Vodã sã fie Prea Cuviosul Pãrinte Ieromonah Lavrentie Carp, pînã în prezent secretar al aceleiasi Mãnãstiri, Vã facem cunoscut cã am citit cu multã atentie motivele care v-au determinat sã cereti aceastã schimbare. Astfel am înteles cã vîrsta înaintatã a Prea Cuviosiei Voastre si starea de sãnãtate nu vã mai permit sã împliniti toate obligatiile legate de functia de staret si de duhovnic al mãnãstirii. De asemenea, am înteles si am apreciat mult faptul cã doriti sã-l îndrumati si sã-l ajutati pe pãrintele Ieromonah Lavrentie Carp, pe care l-ati format duhovniceste si l-ati propus ca un nou staret, sã conducã mãnãstirea Petru Vodã dupã toatã rînduiala canonicã si administrativã, mai ales cã mãnãstirea aceasta are si o fundatie cu o bogatã activitate social-caritativã. Considerãm cã propunerile Prea Cuviosiei Voastre aratã o grijã pãrinteascã si o responsabilitate deosebitã atît pentru prezentul, cît si pentru viitorul mãnãstirii pe care ati ctitorit-o. Prin urmare, am aprobat demisia Prea Cuviosiei Voastre din postul de staret al Mãnãstirii Petru Vodã si l-am numit ca succesor în postul de staret pe Prea Cuviosul Pãrinte Lavrentie Carp, avînd în vedere: formarea sa duhovniceascã pe care i-ati dat-o ca fiu duhovnicesc al sfintiei voastre, diploma de licentiat în teologie dobîndit? la Facultatea de Teologie Ortodoxã «Dumitru Stãniloae» din Iasi, precum si experienta sa administrativã de mai multi ani, ca secretar al mãnãstirii. (…) Ca semn de apreciere pentru faptul cã ati ctitorit si organizat Mãnãstirea Petru Vodã, Prea Cuviosia Voastrã Pãrinte Iustin, veti fi pomenit la slujbe, dupã noul staret Lavrentie, cu titlul de «proin-staretul Iustin». Vã felicitãm si vã multumim pentru toatã activitatea de staret desfãsuratã pînã acum si pentru grija pe care o aveti ca succesorul sfintiei voastre în postul de staret sã fie pregãtit cu multã responsabilitate si întelepciune, cu nãdejdea cã va avea mereu în vedere buna rînduialã a Mãnãstirii si mîntuirea obstii monahale încredintatã lui spre pãstorire“.

„Toate reactiile alarmiste ale unor persoane predispuse a asculta mai degrabã zvonurile decît de a analiza faptele nu sînt deloc justificate“ Prin urmare, toate reactiile alarmiste ale unor persoane predispuse a asculta mai degrabã zvonurile decît de a analiza faptele nu sunt deloc justificate. De altfel însusi Pãrintele Iustin Pîrvu si-a sustinut si argumentat decizia în fata credinciosilor, inclusiv în data de 2 aprilie 2006. Apreciem cã renuntarea la responsabilitãtile administrative pe care le presupune functia de staret nu stirbesc cu nimic statura duhovniceascã a Pãrintelui Iustin, care va locui în continuare în mãnãstirea pe care a ctitorit-o, putîndu-se ocupa mai îndeaproape de lucrarea de îndrumarea spiritualã a credinciosilor. În plus, cei care sustin cã Pãrintele Iustin Pîrvu ar fi luat decizia de a renunta la stãretie împotriva vointei sale, nu fac decît sã jigneascã personalitatea acestuia. Cum ar putea un om care a rezistat în fata prigoanelor din închisorile comuniste sã dovedeascã atîta slãbiciune astãzi, în conditii de libertate? Este evident cã toate dezinformãrile si intoxicãrile fãcute prin intermediul presei sînt gesturi premeditate, menite a crea tulburare în Bisericã. Este regretabil cã unele persoane înteleg sã se foloseascã de oameni cu prestigiu duhovnicesc drept paravan si pretext pentru inducerea unor stãri tensionate. Datoria bunilor credinciosi este aceea de a se implica în activitãtile parohiilor de care apartin, iar nu în viata obstilor monahale, dupã cum datoria bunilor monahi este aceea de a se implica în viata comunitãtilor monahale în care activeazã canonic. Regretãm cã încã mai existã în România jurnalisti care sã prezinte cu «bucurie» violente de genul celor provocate la instalarea noului staret de la Mãnãstirea Petru Vodã. Expresii de genul «a simtit pe pielea sa (noul staret) furia multimii» par desprinse mai degrabã din gazetele extremiste decît dintr-o presã democraticã. Îi îndemnãm pe acesti gazetari sã mediteze mai mult asupra limbajului folosit în astfel de situatii întrucît pot fi autori morali si incitatori ai unor violente viitoare, inclusiv asupra jurnalistilor. Mãnãstirile, ca si societatea româneascã în ansamblul ei, au nevoie astãzi de legalitate si de bunã rînduialã, nicidecum de presiune si tulburare din partea unor grupuri destabilizatoare. Secretariatul Centrului eparhial Iasi

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Trending