Mișcarea feministă pe meleagurile Neamțului

■ femeile în Neamț s-au impus în primul rând prin valoarea lor și nu a unor mișcări feministe ■ pot fi nominalizate activiste în cele mai diverse domenii: literatură, muzică, știință, artă plastică, medicină ■

Una dintre personalitățile nemțene care, de-a lungul timpului, a „urmărit“ mișcarea feministă în județul străjuit de Ceahlău este scriitorul Lucian Strochi, cel care a făcut pentru „Monitorul” câteva considerații legate de acest subiect.

„Mișcarea feministă în județul Neamnț, în opinia mea, se înscrie în linia generală a mișcării feministe din România și s-a manifestat în valuri. Este cunoscut și faptul că România a fost una dintre primele țări în care dreptul la vot al femeilor a fost obținut ca urmare a mișcării feministe.

Datorită faptului că ele au activat dintotdeauna în sectoare relevante, sănătate, educație, știință și chiar politică, există un număr foarte mare de femei ce pot fi nominalizate. Acest lucru impune în primul rând respect și nu numai. Îmi vine acum în minte și un alt exemplu: în timpul regimului comunist, județul Neamț se număra printre cele care aveau cele mai multe femei reprezentate în Marea Adunare Națională.

Cei mai în vârstă își mai amintesc și faptul că, în timpul regimului comunist, Neamțul a dost condus de două femei temute. E vorba de celebrele Maria Gheorghe și Floarea Leuștean, care au fost prim-secretar al Comitetului Județean PCR. Femeile în Neamț s-au impus în primul rând prin valoarea lor și nu a unor mișcării feministe de tipul «Panterele Roz».

Concluzia ce poate fi trasă e aceea că mișcarea feministă în Neamț a fost una semnificativă, fără a vorbi aici de femei de tipul Vioricăi Agarici (foto – Historia), care în 3 iunie 1941 s-a remarcat prin acel gest eroic de a opri în Gara Roman «Trenul morții», oferind ajutor evreilor deportați”, a declarat Lucian Strochi, care a spus că se poate vorbi de femei ce au activat și în diverse domenii de activitate.

Astfel, fără pretenția de a epuiza exemplele, se poate vorbi de scriitoarele Otilia Cazimir (născută laCotu Vameș), Violeta Lăcătușu sau Gabriela Livescu, în zilele noastre. În domeniul artelor plastice pot fi amintite: Iulia Hălăucescu, Mariana Papară, Viorica Ciucanu, Carmen Cărbunaru, Viorica Vasilișin, Monica D. Carp. Din galeria femeilor cu preocupări științifice trebuie menționate Elena Ionescu (director Plantavorel), Elvira Ghille (Stațiunea Stejaru), Elena Trotuș (Stațiunea Secuieni).

La Teatrul Tineretului au jucat de-a lungul timpului multe nume mari ale scenei românești: Maia Morgenstern, Leopoldina Bălănuță, Oana Pellea, Luminița Ghiorghiu. Neamțul are și nume care s-au afirmat în domeniul sportului dacă e să pomenim doar de performanețele Biancăi Perie (atletism) sau ale Terezei Tamaș (handbal).

Doctor în medicină Silvia Măndășescu, și ea nominalizată de Lucian Strochi ca una dintre personalitățile marcante nemțene, a vorbit despre preocupările sale feministe. „N-aș spune că mă consider o feministă în înțelesul clasic al termenului, ci aș spune doar că mă număr printre cele care au încredere în capacitatea femeilor de a-și depăși condiția.

Femeia trebuie să facă eforturi în plan profesional și personal pentru a crea armonie în propria-i familie și în profesie, între ea și Univers, dăruind frumusețe, eleganță, echilibru. E drept că în cariera mea am și scris, atât poezie, cât și scenarii pentru mai multe documentare, printre care cel dedicat Vioricăi Agarici și a celui în care am urmărit, de-a lungul a 100 de ani, cariera mai multor femei medic.

Dacă ar fi să amintesc doar câteva nume m-aș referi la  doctorița Munteanu, cea care a pus bazele Endocrinologiei la Roman, la doctor Gabriela Ilie, pionieră în Cardiologie și doctor Cleopatra Andrieș, cea care a înființat Psihiatria în orașul nostru”, a subliniat Silvia Mîndășescu.

Este de amintit și faptul că, între anii 1934-1935, la Roman și-a desfășurat activitatea Asociația pentru protecția mamei și copilului, iar în 1936 în Neamț a activat Frontul Feminin, din care a făcut parte și cunoscuta jurnalistă Sofia Cocea (1839-1861), al cărei tată a fost arendaș. După moartea acestuia s-a stabilit împreună cu mama la Târgu Neamț, unde a deschis un pension pentru fete.