Mişcarea de eliberare în Basarabia – istoria zbuciumată a revenirii la valorile strămoşeşti

■ o nouă manifestare are loc în cadrul programului România centenară şi al proiectului cultural Maluri de Prut - Basarabia necunoscută ■ invitaţii speciali sînt scriitorul Nicolae Negru şi regizoarea Leontina Vatamanu ■ va fi evocată personalitatea marelui poet Nicolae Vieru ■

Sub genericul „Mişcarea de eliberare naţională în Basarabia – istoria zbuciumată a revenirii la valorile strămoşeşti în stânga Prutului“, vineri, 16 februarie 2018, de la ora 12.30, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ organizează o dezbatere publică. În prim plan va fi evocarea personalităţii lui Grigore Vieru, manifestarea fiind organizată de instituţia de cultură nemţeană, în parteneriat cu Radio România Chişinău, prin jurnalista Ina Guţu, în cadrul programului România centenară şi al proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“. Invitaţii speciali sînt Nicolae Negru, scriitor şi analist politic, membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România, participant la Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia şi regizoarea Leontina Vatamanu. Vor fi prezentate proiecţii de fotografii din arhiva personală şi fragmente din filmele documentare „Te iubesc Ion şi Doina“ (despre Doina şi Ion Aldea Teodorovici), „Satul din oglindă“ şi „Sîrma ghimpată“. De la ora 13:30, în organizarea Centrului de Informare Comunitară, Compartiment Imagine & Patrimoniu, va începe workshop-ul Oportunităţi de finanţare prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, invitat fiind Veaceslav Şaramet, secretar de stat pentru românii de pretutindeni. „Flacăra românismului nu s-a stins niciodată în Basarabia, a mocnit în mediul intelectual şi a izbucnit cu prima ocazie, în perioada «dezgheţului» hruşciovist, apoi, după 1985, în perioada numită perestroika, atunci cînd Gorbaciov a slăbit puţin strînsoarea dictaturii comuniste. Scriitorii s-au angajat primii în lupta pentru limba română şi alfabetul latin, aprinzînd făclia deşteptării. În scurt timp, acţiunile lor curajoase au dat naştere unei ample mişcări de renaştere şi eliberare naţională, luînd prin surprindere şi băgînd spaimă în regimul ocupant, care crezuse că românismul a murit în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (RSSM). Venindu-şi în fire, autorităţile comuniste au aplicat tactica diversiunii, încercînd, nu fără unele succese, să împingă mişcarea pe calea falsă a moldovenismului“, declara, pentru Radio Chişinău, Nicolae Negru. Scriitorul s-a născut pe 14 octombrie 1948 în Ciutuleşti, Floreşti. În 1951, a fost deportat împreună cu familia, mama Domnica, tatăl Mihail şi doi fraţi, în Siberia. Al patrulea frate, istoricul Gheorghe Negru, s-a născut în regiunea Tomsk. A activat în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) în calitate de redactor-şef al buletinului analitic Mass-media în Republica Moldova şi a colaborat cu Studioul Moldova-Film, revistele Nistru-Basarabia, Literatura şi Arta şi Columna. A fost membru al Comitetului executiv al Frontului Popular, mişcarea politică din RSSM, precum şi din nou-creata Republica Moldova, care a pregătit Mişcarea de Eliberare Naţională la sfîrşitul anilor 80. Mişcarea de eliberare naţională de la mijlocul anilor 1980 a fost o mişcare de emancipare şi rupere de trecutul sovietic al românilor basarabeni dintre Prut şi Nistru. A fost condusă de elita culturală basarabeană printre liderii fiind scriitorii Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion Vatamanu s-au Dumitru Matcovschi. Grigore Vieru, de la a cărui naştere la 14 februarie 2018 se împlinesc 83 de ani, a fost şi printre fondatorii Frontului Popular din Moldova, organizaţie care a pregătit Mişcarea. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

Leontina Vatamanu: „Dragostea de ţară este un sentiment firesc ca şi dragostea de mamă sau de copii“

„Despre perioada 1989-1993 în segmentul cărora s-au produs cele mai de vîrf evenimente legate de consolidarea basarabenilor în jurul idealurilor naţionale, la care am fost martoră şi participantă, îmi amintesc cu nostalgie şi emoţie. După mine, a fost cea mai intensă, fructuoasă şi concentrată porţiune din istoria noastră recentă, cînd am dat dovadă de demnitate şi caracter. Eram un adolescent care se forma pe acest val de transformări istorice şi care a trăit tot entuziasmul, toată presiunea, curajul, revolta şi sacrificiul, la temperaturi maxime. Şi acest lucru s-a datorat faptului că tatăl meu, poetul Ion Vatamanu, a fost, împreună cu Leonida Lari, Grigore Vieru, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Ion Ungureanu, Lidia Istrati, Nicolae Costin şi alţii, pe prima linie în lupta pentru aceste idealuri. Prin urmare, ceea ce se întîmpla în stradă, la mitinguri, în parlament şi în societate, era discutat şi acasă, iar eu absorbeam şi treceam prin mine toată această informaţie, tot efortul şi sacrificiul tatălui, toată sinusoida trăirilor lui – de la agonie la extaz şi invers. Probabil că şi azi, artistul din mine revine la acele zile şi nu în zadar mulţi spun despre filmele mele că sînt foarte ancorate în tematica patriotică. Şi probabil că au dreptate. După mine, dragostea de ţară este un sentiment firesc ca şi dragostea de mamă sau de copii“, spune regizoarea Leontina Vatamanu. Ea este fiica cea mai mică a regretatului poet, savant şi om politic Ion Vatamanu. Mama ei, Elena, cunoscută traducătoare, este fiica scriitorului basarabean Mihail Curecheru, deportat în Siberia şi decedat, în 1943, într-un lagăr din Taişet. Leontina este absolventă a Facultăţii de Scenaristică şi Critică de Film a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti (1995). Împreună cu soţul ei, producătorul Virgiliu Mărgineanu, sînt fondatorii Festivalului Internaţional de Film Documentar Cronograf, ajuns la a 14-a ediţie şi singurul festival internaţional de documentare din Moldova. Este autoarea a peste 15 documentare cu tematică patriotică, printre care „Te iubesc Ion şi Doina“, „Dor de Ion Vatamanu“, „Satul din oglindă“, „SĂRMAna de pe Prut“ şi este laureată a mai multor festivaluri internaţionale de filme documentare. „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ e un proiect desfăşurat de Biblioteca „G.T. Kirileanu“ Neamţ şi Radio România Chişinău ce presupune organizarea unor activităţi cultural-educative, precum şi de documentare şi informare, întruniri de tip dezbatere cu invitaţi speciali din stînga Prutului pe teme precum învăţămîntul în limba română din Transnistria, foametea şi deportările din Basarabia, presa şi libertatea de exprimare în Republica Moldova, literatura basarabeană în perioada sovietică, relaţiile economice, sociale şi culturale dintre cele două maluri de Prut. Susţinător al proiectului este omul de afaceri nemţean Vasile Ouatu, cetăţean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene şi apropierii celor două maluri de Prut.