Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Miriutã vrea muncã, disciplinã, seriozitate, sacrificiu, respect

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu Vasile Miriutã, antrenorul principal al echipei Ceahlãul Piatra Neamt

Vasile Miriutã se acomodeazã tot mai bine la Ceahlãul. Tehnicianul a reafirmat cã este încîntat de conditiile de pregãtire de la Piatra Neamt, la fel preparatorul fizic Viktor Asamoah, si a fãcut o promisiune suporterilor: anume cã echipa va dovedi în teren ambitie, determinare si multã concentrare, totul pentru victorie. Acesta a analizat lotul, iar la momentul plecãrii în Slovenia îl vrea complet în proportie de 90%. Prietenii sãi impresari au trimis deja aproape 50 de propuneri pe adresa Ceahlãului, urmînd ca în scurt timp unii sã aparã la probe.

A consemnat Gabriel ANDREI

Reporter: Domnule Miriutã, care a fost prima persoanã care v-a contactat de la Ceahlãul? Vasile Miriutã: Vicentiu Iorgulescu a fost omul care m-a sunat si mi-a propus sã merg la negocieri. Eram acasã, la Baia Mare, acum douã sãptãmîni si cînd a sunat telefonul cu numãr de România am rãspuns. Nu stiam cine e. M-a surprins propunerea si m-a bucurat. Rep.: În sufletul dumneavoastrã, ati acceptat propunerea înainte de a vã întîlni cu Gheorghe Stefan? V.M.: As minti dacã as nega. Eram convins cã voi antrena Ceahlãul înainte sã mã întîlnescu cu domnul Stefan pe care anterior îl vãzusem doar la televizor. Discutia cu el a fost concretã, realistã si m-a bururat planul celor de la Ceahlãul. Mi-a zis cã vrea ceva nou, o schimbare care sã transforme Ceahlãul. Rep.: Care au fost cerintele dumneavoastrã? V.M.: Sã am libertate în tot ceea ce fac la echipã si sã lucrez cu un preparator fizic din Germania pe care îl cunosc foarte bine. Rep.: Dupã cîteva zile petrecute aici v-ati fãcut o idee asupra lotului? V.M.: Da. Vorbesc aici despre cei care au dus greul în ultimul campionat. Este un lot competitiv pe care îl voi mai analiza si la care voi încerca sã aduc îmbunãtãtiri. Nu vor mai veni însã multi jucãtori pentru cã si tinerii au rolul lor într-un grup si, evident, sansa lor. Rep.: Ce trebuie sã înteleagã jucãtorii cã vreti de la ei? V.M.: Le-am explicat clar de la prima întîlnire: muncã, disciplinã, seriozitate, sacrificiu. Si mai e ceva care conteazã cît toate cele de mai sus la un loc: respect. Dacã ne respectãm reciproc nu vom avea probleme grave. Rep.: E clar cã nu începeti munca de la zero… V.M.: Asa e. Am gãsit un lot bun. Sînt jucãtori care se cunosc de aproape doi ani si acesta este un mare avantaj. Existã omogenitate. Am gãsit un grup bun. Rep.: E greu sã aduci jucãtori germani pe un salariu destul de mic, undeva la 3.000 de euro pe lunã? V.M.: Nu vorbesc despre sumele cîstigate de jucãtori, dar e clar cã sînt mai mici decît în afarã. Am discutat cu unii pe care îi cunosc si astept rãspunsuri. Strãinii trebuie sã înteleagã cã aici se joacã fotbal, iar eu nu accept mofturi.

„Promit o echipã muncitoare, ambitioasã, încrezãtoare“

Rep.: Cunostintele dumneavoastrã în lumea impresarilor au început sã lucreze pentru Ceahlãul? V.M.: Da, multi dintre fostii mei colegi impresari m-au sunat si mi-au fãcut propuneri. Le vom analiza si vom chema jucãtori la probe aici sau în Slovenia. Ca sã mã decit asupra lor trebuie sã-i vãd pe viu, nu doar din înregistrãri. Rep.: Deci lotul poate suferi modificãri si-n Slovenia, în cantonament? V.M.: Este posibil, dar pe 30 iunie, cînd plecãm acolo, vreau ca lotul pe care mã voi baza pentru campionat sã fie definitivat în proportie de 90%. Trebuie sã fie lotul pentru întregul campionat, iar în iarnã doar sã mai facem ceva retusuri. Rep.: Lucrati cu impresari români sau strãini? V.M.: Lucrez cu strãini pentru cã pe ei îi cunosc. Ei stiu ce vreau, asa cã e mai usor. Dar vreau sã vã spun cã într-o echipã din România lotul trebuie sã fie format în special din români. Jucãtorii nostri au valoare. Strãinii care vin aduc aici o altfel de mentalitate. Oricum trebuie fãcute alegerile cele mai bune pentru succesul echipei, iar aici intervine capacitatea antrenorilor de a lua deciziile cele mai bune. Rep.: Aveti emotii înainte de debutul în Liga 1? V.M.: Evident. Îmi doresc sã fiu bun, iar echipa mea la fel. Sînt ambitios de felul meu si asta vreau sã transmit echipei. Toti trebuie sã înteleagã cã nu vom intra cu teamã în teren în fata nici unui adversar. Rep.: Chiar sînteti impresionat de baza sportivã? V.M.: Sînt încîntat de tot ce am gãsit aici. Eu stiam cum aratã asa la prime vedere de la televizor, dar cînd vezi ce e aici îti vine sã muncesti non-stop. În România, poate CFR sã aibã o bazã mai bunã ca a noastrã. Uite si la Viktor (n.r. – Viktor Asamoah, noul preparator fizic), munceste cu mare plãcere pentru cã are cu ce si unde. Chiar îmi zicea cã nu-i vine sã creadã ce conditii avem. Si-a schimbat total pãrerea despre România. Rep.: Le puteti promite ceva suporterilor? V.M.: Le promit cã vor vedea o echipã muncitoare, ambitioasã, încrezãtoare si care va cãuta victoria mereu, împotriva oricui. Stiu cã nu vin prea multi oameni la stadion, dar îmi doresc sã îi readucem prin rezultate si prin evolutiile noastre. Rep.: Dacã Ceahlãul retrogradeazã plecati? V.M.: (zîmbeste!) Nici nu vreau sã aud acest cuvînt si nici nu-l rostesc. Cu mine Ceahlãul nu va pãti asa ceva. Rep.: Revenind la jucãtori, veti lucra si la moral? V.M.: Cu fiecare în parte voi discuta. Noi antrenorii trebuie sã fim buni pedagogi si sã-i «citim» pe fiecare în parte. Fiecare are caracterul sãu si cu fiecare trebuie vorbesti altfel. Le-am spus cã voi fi onest cu ei, cã le voi spune franc în fatã ce gîndesc, cã-i voi critica, dar nu în public. Totul se face în liniste si cu respect. Rep.: Sînteti un antrenor al detaliilor cînd pregãtiti un meci? V.M.: Da, îmi place sã stiu totul despre adversar. Mã informez si apoi informez jucãtorii. Fotbalul nu se mai joacã dupã ureche. Fiecare jucãtor de la Ceahlãul sã înteleagã cã vor fi teme pentru acasã. Se va sti 100% despre fiecare jucãtor în parte. Fiecare va primi informatii despre adversarul direct pentru a fi noi mai buni în ansamblu.

„Am furat meserie de la Jurgen Klopp si Jupp Heynckes“

Rep.: Pregãtirea fizicã a devenit un factor foarte important în fotbal… V.M.: Foarte important. Messi sau Ronaldo nu pot fi atît de buni dacã nu sînt si bine pregãtiti fizic. Lucas e tehnic, dar dacã reuseste un dribling si nu este dublat de fortã fizicã atunci degeaba munceste. Rep.: La capitolul detalii intrã acum si fazele fixe si duelurile «unu la unu»… V.M.: Foarte corectã remarca. Într-un meci între douã echipe sensibil egale ca valoare orice fazã fixã poate fi decisivã. Pe vremea cînd jucam la Energie Cottbus, 75% din meciuri le cîstigam din faze fixe. Duelurile «unu la unu» trebuie cîstigate pe picioare, fãrã fault. Asa poti surprinde adversarul si poti face diferenta într-un meci. Tactic însã, într-un fel pregãtesti un meci cu Steaua si în alt fel un meci cu Sãgeata Nãvodari. Rep.: Care este antrenorul care vã place cel mai mult? V.M.: Nu am unul anume. Gãsesc lucruri bune la toti. Am furat meserie de la Jurgen Klopp, antrenorul de la Borussia Dortmund cu care mã cunosc bine, si de la Jupp Heynckes, pentru cã am fost la antrenamentele lui Bayern Munchen. De fiecare datã cînd am avut timp am fost sã vãd ce lucreazã de au un asa succes. Plus cã am învãtat si de la altii. Rep.: Care sînt jucãtorii descoperiti la Energie Cottbus si care au ajuns sus? V.M.: Dau douã exemple. Leonardo Bittencourt a promovat la echipa mare la Cottbus dupã care a fost cumpãrat pe cîteva milioane de Borussia Dortmund. A jucat în campionat si, dacã nu mã însel, în Liga Campionilor (n.r. – Bittencourt a jucat în finalul meciului cu Manchester City în faza grupelor Ligii Campionilor). Martin Kobilanski a fost si el luat de la noi de Werder Bremen. Acestia sînt reprezentantivi, dar sînt si altii. Rep.: Ati ajuns în fotbal la nivelul dorit ca jucãtor? V.M.: Am ajuns la un nivel foarte bun. Dacã am fost de douã ori în echipa campionatului în Bundesliga, puteam sã mai cer ceva fotbalului? Dar si mie mi-a fost greu fãrã pregãtire fizicã. Rep.: Ati jucat pentru Ungaria, dar v-a contactat cineva de la nationala României înainte sã debutati pentru vecini? V.M.: A venit Ladislau Boloni la un meci de-al meu în Germania sã discutãm. I-am explicat cã pe unguri nu-i mai pot refuza dupã ce mi-au fãcut multe pentru a mã putea folosi. Ce a fost a fost. Rep.: Carecterizati fotbalul! V.M.: Cel mai frumos sport din lume!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending