Contactează-ne

Actualitate

Minori încătuşaţi pentru că au furat un autoturism dintr-o curte

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ unul dintre hoţi, de 17 ani, a condus din Dumbrava Roşie până în Bicazu Ardelean

Poliţiştii nemţeni au reuşit să-i prindă pe hoţii care, joi, 5 noiembrie, au furat un autoturism din curtea unei locuinţe din localitatea Dumbrava Roşie. Mai mult, unul dintre hoţi, în vârstă de 17 ani, a condus până în Bicazu Ardelean, unde a fost prins de oamenii legii. Celălalt hoţ are 16 ani.

“Polițiștii Secției de Poliție Rurală Săvinești au identificat și reținut doi minori de 16 și 17 ani, bănuiți de comiterea infracțiunilor de furt calificat, distrugere și furt în scop de folosință. Totodată, minorul de 17 ani este cercetat și sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

La data de 5 noiembrie a.c., polițiștii Secției de Poliție Rurală Bicaz au depistat pe DN 15, în localitatea Bicaz Ardelean, un autoturism ce era dat în consemn ca fiind sustras  din aceeași zi, din localitatea Dumbrava Roșie.

Conducătorul auto, un minor în vârstă de 17 ani, din Piatra Neamț, față de care au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, precum și un altul de 16 ani, din Dumbrava Roșie, pasager în autoturism, au fost preluați de polițiștii Secției de Poliție Rurală Săvinești și conduși la sediul poliției, în vederea continuării cercetărilor.

Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul aceleiași zile, în jurul orei 03.00, cei doi ar fi pătruns fără drept în curtea locuinței unei femei de 56 de ani, din Dumbrava Roșie, de unde i-ar fi sustras autoturismul ce se afla parcat.

Polițiștii au extins cercetările și au stabilit faptul că, la data de 4 noiembrie a.c., aceștia ar fi distrus sistemul de închidere al porților de acces în curtea imobilului unui bărbat de 63 de ani, din Dumbrava Roșie și totodată, i-ar fi sustras cheia de contact din autoturism.

În urma documentării activității infracționale, cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat, distrugere și furt în scop de folosință”, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cît costă un pacient la vremuri pandemice

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ministerul Sănătăţii a impus spitalelor non-Covid să limiteze internările ■ la Roman sînt blocate 100 de paturi ■ la unele spitale, CAS Neamţ a decontat doar la nivelul cheltuielilor efectiv realizate ■

În urmă cu două săptămîni, conducerea Spitalului Municipal de Urgenţă Roman se plîngea despre faptul că, odată cu măsurile impuse de legislaţia în vigoare, legate de pandemia de SARSC Cov 2, au ajuns în situaţia de a nu mai putea realiza contractul cadru semnat cu cei de la Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ.

În acelaşi timp, cheltuielile unităţilor cu echipamente de protecţie a salariaţilor au crescut substanţial şi sînt greu de acoperit. Spitalele s-au aflat în situaţia de a nu-şi putea acoperi cheltuielile necesare rezolvării cazurilor pacienţilor internaţi, în condiţiile în care unitatea din Roman are blocate, de la intrarea în pandemie, 100 de paturi.

„De la începutul pandemiei am fost obligaţi să luăm măsuri de prevenire a răspîndirii virusului. S-a creat un spaţiu de izolare la parterul spitalului, unde pacienţii aşteaptă rezultatele testelor. Pe de altă parte, pandemia a impus să achiziţionăm un volum mai mare de echipamente de protecţie. Dacă pînă la intrarea în pandemie un cadru medical purta o bonetă, o mască şi mănuşi de unică folosinţă, de la izbucnirea ei am fost obşigaţi să achiziţionăm combinezoane speciale, halate de unică folosinţă, ochelari, viziere, care au încărcat facturile. De la minister ne-a venit o adresă prin care ni s-a impus limitarea internărilor. În aceste condiţii s-a ajuns la situaţia ca în unele luni să avem mai puţine externări decît cele prevăzute în pe care-l avem cu CJAS Neamţ.

Prin crearea spaţiilor de izolare avem blocate 100 de paturi. Situaţia din spitalul nostru este aceeaşi ca a tuturora din Romania, unde nu s-au putuit respecta numărul de internări/externări impus de contractul care datează din 2018“, declara pe 15 februrie dr. Maria Andrici, managerul spitalului. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ a explicat modul în care s-au făcut decontările la nivelul unităţilor sanitare cu paturi, în timpul pandemiei de coronavirus, în conformitate cu prevederile HG 252/30 martie 2020, privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii pe perioada stării de urgenţă şi ale HF 438/28 mai 2020.

În acest sens, sumele decontate din bugetul Fondului Naţional de Sănătate „se realizează la nivelul valorii de contract sau la mivelul cheltuielilor efectiv realizate, prin închierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor cheltuielilor efectiv realizate este mai mare decît valoarea de contract pe toată perioada stării de urgenţă instituită pînă la data de 14 mai 2020“.

Decontări la nivelul cheltuielilor efectiv realizate

Începînd cu 15 mai 2020 decontarea serviciilor acordate pacienţilor diagnosticaţi cu SARS Cov 2 s-a realizat conform prevederilor HG 438/28 mai 2020.

Prin urmare, Casa de Sănătate a decontat în 2020 către cele două spitale suport Covid suma de 78.071.631,07 lei, către Spitalul Judeţean, faţă de suma contractată în valoare totală de 78.601.151, 59 lei. La Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani a fost decontată suma de 14.585.453, 17 lei, faţă de cea contractată în valoare de 14.596.8710,98 lei.

Pentru serviciile acordate pacienţilor cu afecţiuni acute, suspecţi sau confirmaţi cu coronavirus au fost decontate sume la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fiind efectuate plăţi peste valoarea de contract. Atfel Spitalul Judeţean a primit în 2020 suma de 72.975.076,08 lei, din care suma de 13.026.282,17 lei, reprezintă diferenţa dintre cheltuiala efectiv realizată şi suma contractată iniţial – 59.948.793 lei. Către Spitalul Bisericani s-a decontat o contravaloare a serviciilor acordate pacienţilor acuţi de 2.409.796,62 lei, din care 439.311,40 lei, reprezintă diferenţa dintre cheltuiala efectiv realizată şi suma contractată iniţial – 1.931.462,95 lei.

În ceea ce priveşte seviciile pentru bolnavii cronic în cazul celor doi furnizori, decontarea s-a realizat în limita valorii de contract, în timp ce serviciile de spitalizare de zi, cu excepţia pacienţilor oncologici, în cadrul Spitalului Judeţean nu au putut fi realizate, ceea ce a dus la imposibilitatea decontării acestor servicii nerealizate. Pentru celelalte unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu CJAS decontarea s-a făcut la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi a fost în mod constant mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.

În 2020. la Spitalul Roman a fost decontată suma de 41.585.891,32 lei, faţă de suma contractată de 41.859.370,06 lei. Către Spitalul Bicaz a fost decontată suma de 3.459.468,08 lei, faţă de suma contractată de 349.288, 93 lei. Către Spitalul Tîrgu Neamţ a fost decontată suma de 13918.945,88 lei, faţă de suma contractată în valoare totală de 14.0006273,52 lei. „Insistăm asupra faptului că trei unităţi sanitare cu paturi, respectiv SMU Roman, Spitalul Bicaz şi Spitalul Tîrgu Neamţ nu şi-au realizat indicatorii stipulaţi în contractele de furnizare a serviciilor medicale încheiate cu CAS Neamţ, situaţie în care sumele care le-au fost decontate au fost la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în limita valorilor de contract“, se precizează în răspunsul trimis redacţiei Monitorul, unul semat de directorul general CAS Neamţ, Marieana Atomulesei şi directorul relaţii contractuale, Gabriela Zamfir.

Citește știrea

Actualitate

A fost stabilit laureatul Premiului naţional Creangă, Opera omnia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ câştigătorul ediţiei a V-a este scriitorul şi gazetarul politic Gabriela Adameşteanu ■ premiul a fost decernat în cadrul galei ce a avut loc la sala Calistrat Hogaş a CJ Neamţ, care a fost organizată de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare ■

Laureatul Galei Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, care a avut loc pe 1 martie 2021, la sala Calistrat Hogaş a Consiliului Judeţean Neamţ, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, este scriitorul şi ziaristul politic Gabriela Adameşteanu.

Ca preşedinte al juriului la manifestarea din acest an a fost desemnat Nicolae Breban, membru al Academiei Române, alături de el fiind scriitorii şi criticii literari Bogdan Creţu, Mircea A. Diaconu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu şi Cristian Livescu. Nominalizaţi ai galei au mai fost Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Doina Ruşti şi Dumitru Ţepeneag. gabriela Adameşteanu se alătură celorlalţi patru laureaţi de până acum: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019) şi Dan Stanca (2020).

În cadrul proiectului cultural al Centrului Carmen Saeculare, unul inţiat de criticul Cristian Livescu şi finanţat de CJ Neamţ, a fost prevăzută şi editarea lucrării „Scara ruptă“ a prozatorului Dan Stanca, laureatul de anul trecut. Cartea se adaugă unei serii de antologii din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză Ion Creangă. Până acum au mai apărut „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană“ – D. R. Popescu, „Amintiri ale celui ce pare că am fost“ – Nicolae Breban şi „Viaţa altora“ – Eugen Uricaru. „Ca manifestări conexe ale Galei de decernare a Premiului Ion Creangă amintim expoziţia omagială de la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, cuprinzând ediţii din opera lui Ion Creangă, precum şi prezentarea filmului «Amintiri din copilărie», în regia Elisabetei Bostan, cu actorul Ştefan Ciubotăraşu, originar din Bicaz, în rolul lui Creangă “, se arată într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare Neamţ.

Scriitorul Dan Stanca, câştigătorul ediţiei de anul trecut, a primit din partea Primăriei şi Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de pe malul Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul“. Premiul, care constă şi într-o recompensă de 5.000 de euro, se acordă pentru întreaga operă în genul prozei unui autor român, care s-a impus conştiinţei publice autohtone sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public.

Laureata din acest an, prozatoare, publicistă şi traducătoare, Gabriela Adameşteanu s-a născut la Târgu Ocna (Bacău), într-o familie de profesori. Face liceul la Piteşti (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1974-1983) şi Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăseşte editura pentru Revista 22, al cărui redactor-şef devine în septembrie 1991. În 1975 îşi face debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile“. Urmează „Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă“ (1979). Romanul „Dimineaţă pierdută“ (1983) îi aduce succesul, încă din perioada comunistă. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, a consacrat romanul şi în ochii publicului de teatru, cel puţin două actriţe, Tamara Buciuceanu (în rolul Vica) şi Gina Patrichi (în Ivona), devenind întruparea personajelor.

Din 1989 până în 2003, Gabriela Adameşteanu a părăsit literatura şi s-a dăruit gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public, Gabriela Adameşteanu înseamna revista «22», Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase şi mai spinoase evoluţii ale politicii româneşti. Cele două mărturii editoriale – interviurile din «Obsesia politicii» (1995), dar mai ales volumul «Cele două Românii» (2000) – sunt totuşi departe de a oferi adevărata anvergură şi ponderea acestei activităţi“, se mai precizează în comunicatul Centrului Carmen Saeculare Neamţ. Gabriela Adameşteanu este semnatara şi a altor romane. În 2010, publica romanul, „Provizorat”, iar în 2014 scoate „Anii romantici”, carte care a fost prezentată şi publicului din Piatra Neamţ la ediţia din 2016 a Târgului de carte „Libris”. Opera sa a fost tradusă pentru publicul cititor din Franţa, Estonia, Israel, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Este cunoscută în lumea literară şi pentru traducerile făcute unor scriitori consacraţi, printre ei şi Guy de Maupassant.

Citește știrea

Actualitate

Votaţi Bison Land, Ţinutul Zimbrului!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ arealul este singurul din România înclus în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial ■ destinaţia de ecoturism este iar nominalizată pentru a face parte dintr-o „companie“ selectă ■ se poate vota pînă pe data de 12 martie ■

Destinaţia de ecoturism Ţinutul Zimbrului, inclusă deja în Top 100 destinaţii sustenabile la nivel mondial, este iar nominalizată, pentru a cincea oară consecutiv, pentru a face parte dintr-o „companie“ selectă, una în care se află zone extrem de cunoscute din lume.

Aşadar, participă la o nouă ediţie, iar cei care ajuns vreodată în acest areal sau ştiu ce se petrece aici, sunt rugaţi să acorde un vot. „Singura destinaţie din România inclusă în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii prin programul de eliberare a zimbrilor prin pădurile nemţene, program coordonat de Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamţ, dar şi datorită punerii în valoare a specificului local, a comunităţii locale“, se precizează pe Facebook Ţinutul Zombrului. Votul pentru Bison Land se poate face până pe 3 martie 2021, la adresa https://greendestinations.org/peoples-choice-award, iar destinaţia cea mai votată va fi anunţată în cadrul Green Destinations Story Awards Ceremony, pe 12 martie.

Despre cum se poate face acest lucru, informaţii se pot găsi şi pe Greendestinations.org: „Votează pentru destinaţia ta preferată! Câştigătorul acestui premiu îl veţi determina dvs. (comunitatea) în funcţie de destinaţia pe care o alegeţi ca cel mai bun exemplu de rezistenţă turistică şi bune practici durabile. Mai întâi, selectaţi continentul în care se află destinaţia dvs. preferată. Apoi derulaţi în jos pentru a găsi destinaţia la alegere şi trimiteţi-o.

Mai multe despre Top 100 destinaţii de călătorie din 2020 şi poveştile lor de bună practică pot fi găsite mai jos. Ţinta câştigătoare va fi anunţată la Green Destinations Story Awards vineri, 12 martie 2021 la ora 14:00. Fiecare persoană poate da un vot“.„A fi inclus în Top 100 Destinaţii Sustenabile este o onoare. Şi nu puteam fi aici fără colaborarea de la nivel local şi naţional. Ne bucură să fim printre cele mai cunoscute, frumoase, verzi destinaţii la nivel mondial. Pe lângă faptul că sunt recunoscute eforturile la nivel local, avem multe de învăţat de la celelalte microregiuni pentru a ajunge la nivelul la care ne dorim şi pentru a fi competitivi pe plan internaţional“.

Declaraţia aparţine Viorelei Chiper, managerul Destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului şi era făcută anul trecut, după ce arealul ecoturistic era inclus în topul menţionat, după a patra nominalizare consecutivă. Dacă anii anteriilori distincţia era înmânată reprezentanţilor microregiunilor incluse, în 2020 nu s-a mai putut face vreo gală din cauza pandemiei de coronavirus. La evaluare se ţine cont de criterii gen protejarea naturii, peisaje şi decor, conservarea moştenirii culturale, locuitori implicaţi în turism şi promovarea produselor locale. În ceea ce priveşte nominalizările, ele sunt evaluate de experţi internaţionali în turism şi dezvoltare durabilă, reprezentanţi ai Green Destinations, QualityCoast, TravelMole, Vision on Sustainable Tourism, Travelife, ITB Berlin, Asian Ecotourism Network, Ecotourism Australia şi GLP Films. Destinaţia ecoturistică Ţinutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural Vânători Neamţ, iar pentru dezvoltarea zonei s-au coalizat Asociaţia Ţinutul Zimbrului şi Romsilva prin Parcul Natural Vânători Neamţ, autorităţile din localităţile incluse în destinaţia de ecoturism, APDTN Valea Ozanei, Asociaţia EcoLand, Centrul de Informare şi Promovare Turistică Târgu Neamţ, dar şi parteneri locali – pensiuni, producători locali, meşteri populari, şcoli şi organizaţii, etc) obiectivul fiind dezvoltarea sustenabilă.

Ca exemplu de bună practică este proiectul unic de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, unul care a început în 2012, ajungându-se ca acum prin codrii Neamţului să hălăduie aproximativ 50 de exemplare ale legendarului mamifer. „Povestea“ a început în 2005, când Administraţia Parcului Natural Vânători a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentând pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a microregiunii. Apoi, în 2009, destinaţia a primit certificare europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence), în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar în prezent recunoaşterea este una mondială. Bison Land reprezintă România alături de destinaţii turistice verzi extrem de cunoscute precum Parcul Yellowstone (USA), insulele Skyros şi Sifnos (Grecia), Regiunea Pafons (Cipru), Regiunea Scania (Malmo, Suedia), insula Gozo (Malta), Alberta SouthWest Crown of the Continent (Alberta – Sud Vestul Coroanei Continentului, Canada), Insulele Azore (Portugalia), Transylvania County – North Carolina (Ţinutul Transilvania, SUA), etc.

Citește știrea

Trending