Contactează-ne

Administrație

Ministrul transporturilor la Neamţ: Acuze grave privind lucrările la DN 15

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale” ■ “cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în sens invers, fără expertiză şi proiect tehnic?” ■ “primeşti banii de la beneficiar şi din banii aştia îţi plăteşti garanţia de bună execuţie?!”, sînt cîteva dintre întrebările şi nedumeririle ministrului transporturilor ■

Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, prezent vineri, 6 martie, în Neamţ, a formulat o serie de precizări privind situaţia lucrărilor la DN 15 Bicaz – Poiana Largului, într-o conferinţă de presă la care a participat alături de deputatul Mugur Cozmanciuc, senatorul Eugen Ţapu-Nazare şi primarul de Piatra, Dragoş Chitic.

Deşi a afirmat că sînt alte instituţii ale statului care pot să facă lumină în acest caz, Lucian Bode a făcut o serie de afirmaţii şi a formulat o serie de întrebări care, “traduse”, reprezintă tot atîtea acuze aduse privind modul în care a fost contractată şi realizată pînă în prezent această lucrare. “Eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale” a fost una dintre afirmaţiile ministrului care ridică un mare semn de întrebare privind modul în care s-a realizat încredinţarea lucrării. O altă întrebare cu tîlc a fost îndreptată spre constructor: “Cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în “sens invers”, fără expertiză şi proiect tehnic?”. Referindu-se la faptul că lucrările au început înainte să fie făcută expertiza tehnică, iar proiectul tehnic să fie avizat la beneficiar. Adică, mai pe şleau spus, “s-a pus carul mult înaintea boilor”. Un alt aspect cel puţin “interesant” adus în discuţie de Lucian Bode a fost că garanţia de bună execuţie a fost virată după ce s-au încasat bani de la beneficiar. Ceea ce cel puţin din punct de vedere logic reprezintă o “fractură” de raţionament şi un caz credem noi singular: garantezi pentru buna execuţie abia după ce încasezi, chiar şi parţial, banii pentru execuţie?! Dar iată care sînt o parte dintre afirmaţiile făcute de ministrul transporturilor, la Piatra Neamţ.

“Aş vrea să lămuresc cîteva chestiuni: cei care fac valuri pe acest subiect sînt interesaţi să nu se afle adevărul şi neregulile, ca să pună în responsabilitatea altora propriul eşec. Am stopat lucrările la un obiectiv pe care ei s-au angajat că îl termină în octombrie 2019. Să acuzi acum Guvernul Orban de acest lucru este un tupeu cum numai la pesedişti putem găsi. Contractul încheiat prevede că era nevoie de realizarea unei expertize tehnice şi după ce se stabilea urgenţa aveau obligaţia să termine proiectul tehnic, să îl avizeze la beneficiar şi abia apoi să înceapă lucrările.

Au făcut invers: au început lucrările, pe 4 octombrie au predat expertiza şi astăzi încă nu au proiectul tehnic finalizat. Constructorul a fost întrebat de ce a făcut asta? Sigur că justificări există pentru orice acţiune o faci. Au spus că au lucrat în paralel. Ca să nu mai vorbim că eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale de pe teren. Însă alte instituţii ale statului sînt convins că vor face lumină asupra acestor aspecte.

Pe noi ne interesează aspectele tehnice: vom urmări ca în acest contract să fie respectate toate fazele implementării şi să fie dus la bun sfîrşit. Iar asta este valabil pentru toate proiectele importante de infrastructură din România, să existe transparenţă, legalitate şi o monitorizare atentă ca să nu existe nicio urmă de îndoială. DN 15 este un drum important pentru regiunea Moldovei, în plan naţional, iar lucrările sînt finalizate în proporţie de 89% şi sînt plăţi făcute pentru 56% din facturile depuse.

După avizarea proiectului tehnic, constructorul s-a angajat să finalizeze lucrările în termenul stabilit în contract, mai 2020 (au fost două acte adiţionale) după care noi să începem recepţia şi să facem plata lucrărilor executate”, a spus Lucian Bode.

Întrebat de reporterul Monitorul dacă nu cumva, urmărind raţionamentul său, ar trebui verificată legalitatea modului în care au fost făcute plăţile, ministrul a răspuns: “Nu pot spune eu, ca ministru al transporturilor, dacă au fost făcute legal sau ilegal plăţile”. Şi a mai menţionat că reprezentanţii de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi trebuie să justifice cum s-au făcut plăţile, ei fiind beneficiarii. Însă a adus cîteva informaţii, la fel de interesante: “Eu asta l-am întrebat pe constructor: Cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în sens invers, fără expertiză şi proiect tehnic?! Cum s-a contractat este în sarcina altor instituţii. 20 milioane este garanţia de execuţii care trebuia predată înaintea lucrărilor, cum se întîmplă în orice contract în Romania. Această garanţie a apărut în contul beneficiarilor undeva în luna octombrie după o parte din finalizarea lucrărilor.

Adică primeşti banii de la beneficiar şi din banii aştia îţi plăteşti garanţia de bună execuţie. Ce misiune avem noi? Să deblocăm aceste chestiuni şi să finalizăm acest obiectiv”, a mai spus ministrul.

Reamintim că în ceea ce priveşte lucrările la DN 15, lucrurile au stat astfel: în martie 2019, după ploi, s-a constatat, minune?!, pentru că problemele erau mai vechi, că drumul trebuie reabilitat. S-a făcut ceea ce ministrul a numit “inspecţie vizuală” şi, prevalîndu-se de “urgenţa situaţiei”, contractul a fost dat prin încredinţare directă. Au început lucrările, aflăm că în condiţiile în care nu au fost respectate o serie de cerinţe “minime”, cum ar fi expertiza tehnică, avizarea proiectului tehnic, şi constructorul a început să încaseze din bani.

Abia apoi, spune ministrul, a plătit şi garanţia de bună execuţie. Cînd guvernarea s-a schimbat şi PNL a venit în locul PSD, s-a pus barieră la plata restului banilor pentru lucrările efectuate şi s-a cerut intrarea în normalitate: avizarea proiectului tehnic, abia apoi continuarea plăţilor, respectiv a restului lucrărilor. Ceea ce înţelegem că ar urma să se întîmple, termenul limită de finalizare fiind în mai 2020.

Noi sîntem destul de sceptici că aşa va fi, iar pînă în mai se pot întîmpla multe: cum ar fi ca instituţiile cu atribuţii de control să ne clarifice totuşi dacă e normal ca o astfel de lucrare să fie dată pe “inspecţie vizuală”, ceea ce ar putea trimite cu gîndul la mult mai cunoscuta expresie “pe ochi frumoşi”. Apoi, dacă legal în acest moment nu se pot face plăţi pînă la completarea documentaţiei, cît de legal a fost să se facă plăţi pînă acum? În contextul acestor întrebări, partea cu plata execuţiei din banii încasaţi ar putea să treacă la categoria “fleacuri”, dar credem că ar merita şi aceasta o clarificare.

Citește știrea
3 comentarii

3 Comments

  1. VLAD

    6 martie 2020 at 4:37 PM

    Acesti latrai de la P ( D ) NL ii intereseaza teoria , practica mai putin MINCINOSILOL mergeti pe teren si vedeti ce au facut si apoi vorbiti..;.

  2. VOVI

    9 martie 2020 at 8:42 AM

    Totuși, acel drum se va termina vreodată? Întreb, pentru că, sunt convins că dacă lucrurile s-ar fi făcut cum scrie la carte (publicare pe SEAP, selecție de oferte, etc.) acum vorbeam, poate, de soluționarea vreunei contestații a cine știe cărei firme de cretini, cum se obișnuiește pe la noi! Dacă s-a făcut ceva pentru Județul ăsta amărât, ce-i drept, cu niște manevre mai puțin ortodoxe, pe cine a deranjat? Păcat….

    • gmbplay

      9 martie 2020 at 5:11 PM

      Daca respectivii au furat , la puscarie cu ei , dar acesta nu este un motiv sa nu termine ceea ce a fost inceput .

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prefectul de Neamţ, întâlnire cu primarii şi şefii din învăţământ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ motivul: mobilizare pentru vaccinare

Prefectul de Neamţ, George Lazăr, s-a întâlnit, joi, 6 mai, cu primarii din judeţ şi cu directorii unităţilor din învăţământ, scopul fiind o mobilizare comună pentru campania de vaccinare.

“Am avut astăzi o zi plină în care am reuşit să mă întâlnesc cu aproape toţi primarii din judeţul Neamţ, directorii unităţilor de învăţământ şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi HoReCa. Motivul acestor întâlniri a fost mobilizarea pentru campania de vaccinare în Neamţ şi am rugat deopotrivă pe doamnele şi domnii primari, directori de şcoli şi licee, oameni de afaceri şi mari angajatori să transmită în comunităţi, în rândul profesorilor şi părinţilor, a angajaţilor un mesaj de susţinere a campaniei de vaccinare şi de conştientizare a beneficiilor.

Alături de mine au participat la aceste întâlniri directorul DSP, Radu Firăstrău, comandantul IPJ, comisarul şef Mihai Osoianu, comandantul ISU, colonelul Mihai Mitrea, şeful ISJ, inspectorul general Mihai Obreja, şi doctorul Bogdan Mahu, coordonatorul acţiunii de vaccinare pentru Municipiul Piatra Neamţ. Am avut întâlniri pe toate zonele din judeţul Neamţ, începând cu zona Roman Metropolitan, Târgu Neamţ şi arealul de munte şi terminând la Piatra Neamţ şi zona adiacentă.

Consider că soluţia cea mai bună la acest moment pentru a reveni la o viaţă normală, pentru a intra într-o zonă de relaxare a restricţiilor şi pentru sănătatea fiecăruia dintre noi o reprezintă vaccinarea. Sfatul meu în calitate de prefect al judeţului Neamţ, bazat pe informaţii oficiale ale specialiştilor din sistemul de sănătate, este să ne vaccinăm, într-un număr cât mai mare”, a declarat prefectul George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Tensiuni între un agent şi un ofiţer din Poliţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ liderul Europol Neamţ, Ioan Cănărău, acuză abuzuri ale adjunctului Poliţiei Roman, comisarul Valentin Băetanu ■ incidentul s-a petrecut în cursul zilei de 4 mai, cînd agentul a refuzat să meargă la o misiune de verificare a unor persoane carantinate ■ comisarul i-ar fi cerut să predea armanentul şi maşina de serviciu ■

Pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol, vicepreşedintele structurii, Ioan Cănărău, a publicat în cursul zilei de miercuri, 5 aprilie, o postare prin care acuză „abuzuri incredibile“ ale conducerii Poliţiei Roman şi dă publicităţii memoriul pe care l-a întocmit şi trimis către Inspectoratul General al Poliţiei Române.

„Este inadmisibil şi de netolerat comportamentul domnului Cms. şef Băetanu Valentin, împuternicit adjunct al şefului Poliţiei Mun. Roman. Ofiţerul a avut un comportament extrem de necivilizat, violent, nedeontologic, nedemn de gradul şi funcţiile pe care le are. Fiind în timpul său liber, în ziua de 04.05.2021, în jurul orei 17.00, s-a prezentat la sediul Poliţiei Roman şi fără niciun drept, violent în vorbire, atitudine şi comportament a urlat, practic, la mine solicitîndu-mi să-i predau cheia autospecialei de poliţie şi armamentul din dotare.

Eu eram planificat în serviciul de patrulare schimbul 2. Bineînţeles că am refuzat, deoarece comportamentul domniei sale m-a speriat foarte tare şi mi-am făcut griji pentru viaţa, sănătatea mea şi a celor prezenţi. Cine ştie ce se putea întîmpla dacă ofiţerul de poliţie intra în posesia pistolului!?! N-am reuşit să dau o explicaţie logică atitudinii sale pentru că nu se afla în timpul serviciului, pe cale de consecinţă nu avea niciun drept şi niciun motiv întemeiat să dispună astfel de măsuri.

De faţă era şi ofiţerul aflat la comanda subunităţii de poliţie, cms. şef Nicolae Bodron, poliţiştii din camera ofiţerului de serviciu şi jandarmul din patrulă. Am înţeles de la ofiţerul la comandă că l-a înştiinţat pe cms. şef Valentin Băetanu despre faptul că eu am refuzat să îndeplinesc o dispoziţie pe care am considerat-o şi o consider ilegală, aceea de a verifica o persoană carantinată la domiciliu.

Ştiţi şi dumneavoastră că nu există cadrul legal pentru ca poliţiştii să efectueze astfel de activităţi, chiar conducerea MAI recunoscînd acest lucru. Atributul soluţionării refuzului meu era doar al cms. şef Nicolae Bodron. Poliţistul are obligaţia de serviciu de a refuza o dispoziţie pe care o consideră ilegală“, a scris Ioan Cănărău. A

cesta şi-a înştiinţat superiorii că şi anul trecut, în iunie, a mai refuzat în timpul serviciului o misiune de a verifica persoanele carantinate, ţinînd cont de acelaşi argument.

„Amîndoi, domnul Baetanu şi domnul Bodron susţineau că dacă mi-am exprimat acel refuz nu mai pot efectua serviciul şi trebuie să predau cheile şi pistolul. I-am solicitat domnului cms şef Nicolae Bodron să dispună, în scris sau verbal, cadrul legal în prisma căruia am obligaţia de serviciu să verific o persoană carantinată. Pînă la ieşirea din serviciu n-am primit dispoziţia solicitată.

În tot acest timp domnul cms şef Valentin Băetanu ţipa, urla să îi predau cheile autospecialei şi pistolul. Chiar a vrut să mă tragă de mînă spre camera ofiţerului de serviciu unde eu nu am acces. Am decis, de teamă, chiar am spus că mă sperie comportamentul său, să ies în holul din faţa camerei ofiţerului de serviciu, unde are publicul acces.

Înainte de a ieşi, i-am zis domnului cms şef Băetanu să înceteze să mă mai hărţuiască, pentru că nu se află în postura legală de a-mi da dispoziţii. Şi-a continuat acţiunile violente! În urma unui apel 112, ofiţerul la comandă a decis că trebuie să mă deplasez la acel apel, ceea ce am şi făcut“ , a adăugat sindicalistul.

„Europol nu e Ioan Cănărău“

Ioan Cănărău a adus la cunoştinţa IGPR solicitarea de a i se retrage împuternicirea, pe motiv că un ofiţer cu un asemenea comportament nu ar mai putea ocupa o funcţie de conducere şi că ar fi normal să fie trecut pe o funcţie de execuţie, nici măcar pe funcţia anterioară împuternicirii, aceea de şef Birou Rutier al Poliţiei Roman.

Acesta cere IGPR declanşarea unei cercetări disciplinare la Roman, unde conducerea Poliţiei ar desfăşura o campanie de intimidare, hărţuire şi ingerinţe în treburile sindicatului, reamintind incedentul recent de confiscare a unui banner de protest. „Solicit protecţie specială din partea IGPR, în calitate de avertizor public de integritate şi de poliţist care se simte în pericol la locul de muncă. Faţă de cele raportate, vă rog dispuneţi“, îşi încheie plîngerea, Ioan Cănărău.

Contactat telefonic, comisarul şef Valentin Băetanu s-a rezumat a ne declara: „Nu comentez mizerii. Sînt neadevăruri pe care le aruncă în spaţiul public. Să probeze ceea ce spune. Sînt convins că se va face o cercetare internă care va arăta adevărul.

Nu răspund provocărilor lui Ioan Cănărău şi nu intru în polemică cu acesta. Nu pot fi de acord cu acţiunile sale din ultima vreme, în numele Sindicatului Europol, care nu este Ioan Cănărău, ci este format din mulţi alţi poliţişti oneşti, pe care îi respect ca oameni, pentru că sînt poliţişti de nota 40.

Cu mulţi dintre aceştia mă aflu în relaţii de colaborare. Cert este că noua ieşire a lui Ioan Cănărău este un atac la persoana mea şi voi vedea deciziile ce se vor lua de către structurile ierahice superioare. Oricum priorităţile mele în plan profesional şi uman sînt altele şi nu acelea de a comenta mizeriile gratuite ale lui Ioan Cănărău“.

Citește știrea

Actualitate

Pelerinaje la mănăstiri, de Izvorului Tămăduirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ mănăstirile Horăicioara şi Bistriţa îşi sărbătoresc hramul ■ vor fi organizate şi procesiuni cu icoanele făcătoare de minuni ce le întruchipează pe Maica Domnului şi Sfînta Ana ■

Sărbătoarea Izvorului Tămădurii, de vineri, 7 mai, este un prilej pentru credincioşii din Neamţ să ia parte la slujbele religioase ce vor fi oficiate la mănăstirile Bistriţa şi Horăicioara, cunoscute şi pentru procesiunile ce au loc în această zi, cu icoanele făcătoare de minuni.

De altfel, la toate lăcaşurile de cult va fi marcată cum se cuvine această sărbătoare mare, preoţii şi enoriaşii cinstind-o prin rugăciuni pe Maica Domnului şi luînd parte la slujba Aghezmei. Mulţi credincioşi îşi vor îndrepta paşii spre Mănăstirea Bistriţa, care îşi prăznuieşte al doilea hram de Izvorul Tămăduirii.

Ceremonialul religios va include Sfînta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi, slujba Aghezmei şi procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. Îşi serbează hramul şi Mănăstirea Horăicioara, numită de localnici Horaiţa din deal sau Horaiţa veche. Programul începe în ajun, cu slujba Privegherii şi continuă, dimineaţa, cu Sfînta Liturghie, slujba Aghiazmei Mici şi Taina Sfîntului Maslu. De obicei credincioşii iau pentru acasă atît apă sfinţită, cît şi de la izvorul considerat binefăcător, ce se află la circa 50 de metri de biserica mănăstirii şi izvorăşte de sub Muntele Feriga.

Lăcaşul a fost înfiinţat în 1466, la dorinţa voievodului Ştefan cel Mare, iar scrierile bisericeşti spun că izvorul de la Horăicioara ar fi ţîşnit din pămînt printr-o minune, după ce cu monahii care vieţuiau în acest locaş s- ar fi încuiat în chiliile lor şi ar fi ţinut post negru 40 de zile, rugîndu- se neîncetat la Dumnezeu, fiindcă sufereau de lipsa apei. Se spune că primul monah care a ieşit afară în cea de-a patruzecea zi ar fi văzut-o pe Maica Domnului lovind cu toiagul chiar în locul unde este astăzi izvorul. Ulterior s-a decis ca Izvorul Tămăduirii să fie al doilea hram al lăcaşului călugăresc.

Pelerinii care ajung la această mănăstire sînt atraşi şi de procesiunea cu o icoană considerată făcătoare de minuni, despre care se spune şi că este aducătoare de ploaie sau izbăvitoare de secetă. Ea este o reprezentare a Maicii Domnului şi se presupune că ar fi fost pictată în secolul al XVIII-lea, fiind aşezată iniţial în prima biserică, din lemn, ce fusese ridicată în 1822. Icoana este scoasă în procesiune în fiecare an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru între mănăstirile Horaiţa şi Horăicioara. Marea sărbătoare este închinată Maicii Domnului şi este celebrată anual de Biserica Ortodoxă în Săptămîna Luminată, în prima vineri de după Paşte.

Ea aminteşte de minunea vindecării unui orb, care şi-a recăpătat vederea după ce glasul Maicii Domnului i-a spus lui Leon cel Mare, viitor împărat al Bizanţului, să-l ducă să se spele cu apa dintr-un anumit izvor din apropierea Constantinopolului, astăzi oraşul Istambul din Turcia. Împăratul şi-a arătat recunoştinţa construind o biserică în locul respectiv. Aici există astăzi o mănăstire cu hramul Izvorul Tămăduirii, fiind organizate şi în această săptămînă pelerinaje pentru credincioşii interesaţi să participe la slujbele religioase dedicate minunii săvîrşite de Maica Domnului.

Construcţia actuală a fost ridicată în secolul al XIX-lea, însă în subsolul ei există un paraclis din secolul V care ocroteşte izvorul cu apă tămăduitoare. Acesta este împrejmuit de un edificiu realizat din marmură albă, străjuit de o icoană ce o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul în braţe, înconjurată de îngeri, stînd deasupra unei fîntîni. În tradiţia populară Izvorul Tămăduirii este cea mai spornică zi din an pentru săpătorii de fîntîni, care cred că apele sînt zbuciumate şi zgomotoase, fiind mai uşor de găsit.

Citește știrea

Trending