Contactează-ne

Administrație

Ministrul transporturilor la Neamţ: Acuze grave privind lucrările la DN 15

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale” ■ “cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în sens invers, fără expertiză şi proiect tehnic?” ■ “primeşti banii de la beneficiar şi din banii aştia îţi plăteşti garanţia de bună execuţie?!”, sînt cîteva dintre întrebările şi nedumeririle ministrului transporturilor ■

Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, prezent vineri, 6 martie, în Neamţ, a formulat o serie de precizări privind situaţia lucrărilor la DN 15 Bicaz – Poiana Largului, într-o conferinţă de presă la care a participat alături de deputatul Mugur Cozmanciuc, senatorul Eugen Ţapu-Nazare şi primarul de Piatra, Dragoş Chitic.

Deşi a afirmat că sînt alte instituţii ale statului care pot să facă lumină în acest caz, Lucian Bode a făcut o serie de afirmaţii şi a formulat o serie de întrebări care, “traduse”, reprezintă tot atîtea acuze aduse privind modul în care a fost contractată şi realizată pînă în prezent această lucrare. “Eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale” a fost una dintre afirmaţiile ministrului care ridică un mare semn de întrebare privind modul în care s-a realizat încredinţarea lucrării. O altă întrebare cu tîlc a fost îndreptată spre constructor: “Cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în “sens invers”, fără expertiză şi proiect tehnic?”. Referindu-se la faptul că lucrările au început înainte să fie făcută expertiza tehnică, iar proiectul tehnic să fie avizat la beneficiar. Adică, mai pe şleau spus, “s-a pus carul mult înaintea boilor”. Un alt aspect cel puţin “interesant” adus în discuţie de Lucian Bode a fost că garanţia de bună execuţie a fost virată după ce s-au încasat bani de la beneficiar. Ceea ce cel puţin din punct de vedere logic reprezintă o “fractură” de raţionament şi un caz credem noi singular: garantezi pentru buna execuţie abia după ce încasezi, chiar şi parţial, banii pentru execuţie?! Dar iată care sînt o parte dintre afirmaţiile făcute de ministrul transporturilor, la Piatra Neamţ.

“Aş vrea să lămuresc cîteva chestiuni: cei care fac valuri pe acest subiect sînt interesaţi să nu se afle adevărul şi neregulile, ca să pună în responsabilitatea altora propriul eşec. Am stopat lucrările la un obiectiv pe care ei s-au angajat că îl termină în octombrie 2019. Să acuzi acum Guvernul Orban de acest lucru este un tupeu cum numai la pesedişti putem găsi. Contractul încheiat prevede că era nevoie de realizarea unei expertize tehnice şi după ce se stabilea urgenţa aveau obligaţia să termine proiectul tehnic, să îl avizeze la beneficiar şi abia apoi să înceapă lucrările.

Au făcut invers: au început lucrările, pe 4 octombrie au predat expertiza şi astăzi încă nu au proiectul tehnic finalizat. Constructorul a fost întrebat de ce a făcut asta? Sigur că justificări există pentru orice acţiune o faci. Au spus că au lucrat în paralel. Ca să nu mai vorbim că eu nu am auzit de un contract de reparaţii drumuri prin încredinţare directă de 80 milioane euro, care s-a făcut în baza unei inspecţii vizuale de pe teren. Însă alte instituţii ale statului sînt convins că vor face lumină asupra acestor aspecte.

Pe noi ne interesează aspectele tehnice: vom urmări ca în acest contract să fie respectate toate fazele implementării şi să fie dus la bun sfîrşit. Iar asta este valabil pentru toate proiectele importante de infrastructură din România, să existe transparenţă, legalitate şi o monitorizare atentă ca să nu existe nicio urmă de îndoială. DN 15 este un drum important pentru regiunea Moldovei, în plan naţional, iar lucrările sînt finalizate în proporţie de 89% şi sînt plăţi făcute pentru 56% din facturile depuse.

După avizarea proiectului tehnic, constructorul s-a angajat să finalizeze lucrările în termenul stabilit în contract, mai 2020 (au fost două acte adiţionale) după care noi să începem recepţia şi să facem plata lucrărilor executate”, a spus Lucian Bode.

Întrebat de reporterul Monitorul dacă nu cumva, urmărind raţionamentul său, ar trebui verificată legalitatea modului în care au fost făcute plăţile, ministrul a răspuns: “Nu pot spune eu, ca ministru al transporturilor, dacă au fost făcute legal sau ilegal plăţile”. Şi a mai menţionat că reprezentanţii de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi trebuie să justifice cum s-au făcut plăţile, ei fiind beneficiarii. Însă a adus cîteva informaţii, la fel de interesante: “Eu asta l-am întrebat pe constructor: Cum aţi acceptat să realizaţi acest obiectiv în sens invers, fără expertiză şi proiect tehnic?! Cum s-a contractat este în sarcina altor instituţii. 20 milioane este garanţia de execuţii care trebuia predată înaintea lucrărilor, cum se întîmplă în orice contract în Romania. Această garanţie a apărut în contul beneficiarilor undeva în luna octombrie după o parte din finalizarea lucrărilor.

Adică primeşti banii de la beneficiar şi din banii aştia îţi plăteşti garanţia de bună execuţie. Ce misiune avem noi? Să deblocăm aceste chestiuni şi să finalizăm acest obiectiv”, a mai spus ministrul.

Reamintim că în ceea ce priveşte lucrările la DN 15, lucrurile au stat astfel: în martie 2019, după ploi, s-a constatat, minune?!, pentru că problemele erau mai vechi, că drumul trebuie reabilitat. S-a făcut ceea ce ministrul a numit “inspecţie vizuală” şi, prevalîndu-se de “urgenţa situaţiei”, contractul a fost dat prin încredinţare directă. Au început lucrările, aflăm că în condiţiile în care nu au fost respectate o serie de cerinţe “minime”, cum ar fi expertiza tehnică, avizarea proiectului tehnic, şi constructorul a început să încaseze din bani.

Abia apoi, spune ministrul, a plătit şi garanţia de bună execuţie. Cînd guvernarea s-a schimbat şi PNL a venit în locul PSD, s-a pus barieră la plata restului banilor pentru lucrările efectuate şi s-a cerut intrarea în normalitate: avizarea proiectului tehnic, abia apoi continuarea plăţilor, respectiv a restului lucrărilor. Ceea ce înţelegem că ar urma să se întîmple, termenul limită de finalizare fiind în mai 2020.

Noi sîntem destul de sceptici că aşa va fi, iar pînă în mai se pot întîmpla multe: cum ar fi ca instituţiile cu atribuţii de control să ne clarifice totuşi dacă e normal ca o astfel de lucrare să fie dată pe “inspecţie vizuală”, ceea ce ar putea trimite cu gîndul la mult mai cunoscuta expresie “pe ochi frumoşi”. Apoi, dacă legal în acest moment nu se pot face plăţi pînă la completarea documentaţiei, cît de legal a fost să se facă plăţi pînă acum? În contextul acestor întrebări, partea cu plata execuţiei din banii încasaţi ar putea să treacă la categoria “fleacuri”, dar credem că ar merita şi aceasta o clarificare.

Citește știrea
3 comentarii

3 Comments

  1. VLAD

    6 martie 2020 at 4:37 PM

    Acesti latrai de la P ( D ) NL ii intereseaza teoria , practica mai putin MINCINOSILOL mergeti pe teren si vedeti ce au facut si apoi vorbiti..;.

  2. VOVI

    9 martie 2020 at 8:42 AM

    Totuși, acel drum se va termina vreodată? Întreb, pentru că, sunt convins că dacă lucrurile s-ar fi făcut cum scrie la carte (publicare pe SEAP, selecție de oferte, etc.) acum vorbeam, poate, de soluționarea vreunei contestații a cine știe cărei firme de cretini, cum se obișnuiește pe la noi! Dacă s-a făcut ceva pentru Județul ăsta amărât, ce-i drept, cu niște manevre mai puțin ortodoxe, pe cine a deranjat? Păcat….

    • gmbplay

      9 martie 2020 at 5:11 PM

      Daca respectivii au furat , la puscarie cu ei , dar acesta nu este un motiv sa nu termine ceea ce a fost inceput .

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Ce naţionalităţi mai vieţuiesc în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi Tehnic sînt precizate şi date referitoare la naţionalităţile conlocuitoare ■ în judeţ, 439.834 persoane s-au declarat români, 6.398 romi şi sub 0, 05% de alte naţionalităţi ■

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, prin Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale a structurat Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţăm=ntului Profesional şi Tehnic (PLAI), document prin care se fac referiri la aspecte importante ale vieţii din judeţ.

Din unul din capitolele documentului aflăm cam ce naţionalităţi mai vieţuiesc în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, cu specificaţia că la ultimul recensămînt al populaţiei, din 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi religiei au fost benevole, aşa că numărul real de conjudeţeni aparţinînd diverselor naţii conlocuitoare este irelevant, fiind dat de doar ceea ce şi-au asumat liber consimţit persoanele recenzate.

Altă parte de informaţii de la acest ultim recensămîn al populaţiei, susţin semnatarii documentului de care vorbim, provind din informaţii furnizate de unităţile administrativ teritoriale. Astfel, ca urmare a datelor prezentate cu referire la etnie, limbă maternă şi religie, în judeţul Neamţ ar trăi 439.834 de români, adică 93,43%.

De etnie romă s-au declarat doar 6.398 de nemţeni, ceea ce reprezintă 1,35%, ştiut fiind că numărul etnicilor romi este mult mai ridicat în realitate. Alte etnii, lipoveni, italieni, maghiari, germani, evrei, turci şi tătari, reprezintă în ponderea etniilor conlocuitoare în Neamţ un procent nesemnificativ, de sub 0,05% .

De remarcat şi faptul că pentru un număr de 23.852 de persoane, ceea ce înseamnă 5,07%, aceste informaţii sînt indisponibile, persoanele respective nefiind recenzate pentru că nu au fost găsite la domiciliu la recensămîntul din anul 2011.

Citește știrea

Actualitate

În județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură

Știre publicată în urmă cu

în data de

“Drumuri”, „apă curentă”, „canalizare”, „gaz” sunt termenii care transformați în realitate reprezintă condiții de viață care nu ar trebui să lipsească niciunui nemțean.  Dezvoltarea infrastructurii este esențială și pentru dezvoltarea economică, a creșterii numărului de locuri de muncă și – implicit – a nivelului de trai.De aceea, Guvernul PNL a început și va continua să investească în dezvoltarea rețelelor de infrastructură.

Soluția liberală pentru dezvoltarese bazează pe folosirea masivă a fondurilor europene pentru investiții, ca să avem finanțarea necesară saltului de care avem nevoie pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate din Europa de Vest.

Cu planul „Reclădim România”, PNL a schimbat modelul de dezvoltare economică, de la consum către investiții. România a fost singurul stat din UE care a crescut volumului investițiilor publice în an de criză: 35,4 miliarde lei în 10 luni.

O infrastructură modernă aduce cu sine un grad mare de satisfacție pentru fiecare nemțean. Și în județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură. Iar Guvernul PNL va putea pune în aplicare acest plan ambițios dacă va avea susținere și în Parlamentul României. Am încredere că nemțenii au înțeles asta și pe 6 decembrie vor vota PNL”, a declarat Neculai Ivanov candidat PNL Neamț.

Dezvoltăm infrastructura locală la standarde europene și urmăm aceste proiecte:

  • extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități (8 miliarde lei)
  • racordarea gospodăriilor la gaze (1 miliard de euro)
  • modernizarea a 70% din drumurile județene și locale

 

Investim în securitatea energetică a României:

  • investiții strategice în energie nucleară în parteneriat cu SUA, Franța și Canada (9 miliarde euro)
  • investiții în energie verde – hidroelectrică și eolianî (26 miliarde lei)

 

Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităților urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și se va axa pe o serie de priorități. Îmi doresc ca și județul Neamț să profite de aceste oportunități pentru ca fiecare dintre noi să se bucure de cele mai bune condiții de trai. Sunt încrezător că alături de colegii mei din PNL vom dezvolta județul Neamț având susținerea Guvernului”, a declarat Bogdan Buhușanu candidat PNL Neamț.

Prioritățile sunt următoarele:

  • Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare;
  • Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar;
  • Modernizarea, reabilitarea și construirea de unități de învățământ;
  • Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale;
  • Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială;
  • Realizarea cadastrului sistematic;
  • Construirea de infrastructură sportivă;
  • Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și altecategorii socio-profesionale prin ANL;
  • Reabilitarea monumentelor istorice, aunităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural;
  • Reabilitarea energetică a clădirilor.

Dintre obiectivele de investiții programate pentru perioada 2021-2024, unul dintre cele mai importante este reprezentat de extinderea rețelelor de apă și de canalizare. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă și de canalizare aproximativ 53% din locuințele din România. Circa 8 miliarde de Lei vor fi investiți de viitorul guvern PNL pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte depuse de primării, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei;

Soluții punctuale pentru situații speciale

  • 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.
  • modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale: 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;
  • 000 de km de drumuri județene dintr-un total de 20.000 km nemodernizați vor fi reabilitați în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei;
  • 000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizați în următorii 4 ani. Dintre aceștia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei.
  • construirea și modernizarea unităților de învățământ. Proiecte de construire și reabilitare, consolidare și dotare de creșe, grădinițe, școli, campusuri, cămine studențești, centre de excelență pentru copii supradotați, tabere școlare, centre universitare.

Guvernul PNL își propune cadastrarea sistematică a teritoriului. Deși este considerat un domeniu critic în ceea ce privește gestiunea teritoriului și elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acțiunea guvernamentală. De aceea, guvernul PNL își va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului.În acest moment este cadastrată o suprafață de aproximativ 40% din suprafața întregii țări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate în 4 ani aproximativ 6 milioane de hectare în plus, dintre care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI și aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene.

Proiectele de înregistrare sistematică demarate de ANCPI în cadrul PNCCF din veniturile proprii ale ANCPI și asigurarea finanțării/cofinanțării lucrărilor de înregistrare sistematică contractate de către unitățile administrativ-teritoriale. Obiectivul asumat îl reprezintă înregistrarea a 0,5 milioane de hectare/an – în total 2 milioane hectare.

Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, privind înregistrare sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 hectare din 660 de comune. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematică în aproximativ 450 de comune, cu suprafața de aproximativ 3,9 milioane ha.

Citește știrea

Actualitate

Pensionarii sărmani nu vor o masă caldă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Neamţ au fost emise 9.247 carduri ■ ele vor fi alimentate cu 720 lei, bani destinaţi mesei pentru ultimele patru luni ■ la Roman, din 223 carduri au fost acceptate de beneficiari doar 46 ■

Uniunea Europeană a venit anul acesta cu o schemă de ajutor financiar a populaţiei sărace din ţările membre, care constă în distribuirea unui card prin care primesc bani pentru masa caldă a persoanelor care au împlinit 75 de ani şi beneficiază de indemnizaţie socială şi persoanele fără adăpost.

„Este vorba de o schemă naţională de ajutorare a persoanelor vîrstnice şi a celor fără adăpost, prin acordarea de tichete electronice pentru o masă caldă. Ne aflăm în stadiul în care se finalizează distribuirea cardurilor către beneficiari. În judeţ vor beneficia de această masă caldă un număr de 9.247 de persoane, din care 9.193 sînt peste 75 de ani şi 54 fără adăpost.

Acest card va fi alimentat pe 7 decembrie cu 720 lei, sumă aferentă ultimilor patru luni, urmînd ca, ulterior, pe aceste carduri să se vireze 180 lei lunar. Am înţeles că a apărut în rîndul persoanelor vîrstnice teama că nu vor mai primi pensia obişnuită sau că e vorba de o acţiune de campanie electorală. Ceea ce este cert este faptul că această masă caldă vine în ajutorul celor bătrîni şi singuri, cu venituri mici“, a precizat Eliza Hopşa, de la Prefectura Neamţ.

La Roman, din 223 carduri primite au reuşit a fi distribuite doar 46, motivat de refuzul persoanelor de a le primi, pentru că titularii nu doresc o masă caldă de la stat, ci doresc să mănînce din ceea ce-şi pot asigura prin pensia socială. „Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Roman a primit, prin Prefectura Neamţ, 223 de carduri. Acestea pot fi ridicate de la sediul direcţiei, strada Alexandru cel Bun, nr. 3, personal, cu cartea de identitate sau de către un alt membru al familiei care va prezenta cartea de identitate proprie în original, cît şi cartea de identitate, în original, a beneficiarului.

Persoanele nedeplasabile, care nu au un membru al familiei care să ridice cardul, pot lua legătura cu noi, la numărul 0233.744.771. Pînă la acest moment (finalul săptămînii trecute – n.r.), au fost ridicate 46 de carduri. În urma anchetelor sociale efectuate în septembrie, au existat şi situaţii în care persoane identificate ca fiind eligibile pentru acordarea tichetelor au refuzat primirea acestora, invocînd diferite motive.

De asemenea, între timp, unele persoane au devenit neeligibile prin obţinerea unor venituri suplimentare“, a precizat Dragoş Toma, purtătorul de cuvînt al primăriei. În localităţile din mediul rural lucrurile, se pare că stau, altfel, în sensul că puţine din aceste carduri nu au putut fi distribuite, lumea înţelegînd menirea lor. La Săbăoani, din 137 carduri au rămas nedistribuite doar 5, pentru că titularii decedat, între timp. La Tămăşeni, s-au primit de la Prefectură 138 carduri, din care 130 au fost distribuite, opt bătrîni fiind plecaţi din localitate.

La Gherăeşti s- au primit 106 şi au fost înapoiate patru, din aceeaşi cauză. La Gîdinţi s-au primit 57 de carduri şi au fost distribuite toate, aici existînd chiar şi persoane care au reproşat primarului că nu au fost incluse în program. La Ion Creangă s-au primit 194 carduri toate fiind acceptate de beneficiari. La Cordun au fost primite 102 carduri, fiind restituite Prefecturii trei. Reprezentanţii primăriilor au spus că a fost nevoie de muncă de lămurire pentru ca cei cărora le erau destinate aceste tichete de masă să le primească.

Citește știrea

Trending