Ministrul Dezvoltării și covorul de bani

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a trecut și prin județul Neamț, într-o vizită de lucru care a cuprins peste 30 de județe. Vizita îi poate oferi o imagine de ansamblu a ceea ce se realizează în teren prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții (PNI) Anghel Saligny, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Compania Națională de Investiții (CNI), Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), etc, dar și – la nivel politic – o perspectivă asupra forței organizațiilor locale ale PNL și a  dinamicii din teritoriu. Ministrul are amplă expertiză în administrația locală și județeană, în calitate de fost primar de Râșnov (trei mandate) și de președinte al Consiliului Județean Brașov (două mandate).

Un covor de finanțări

La Piatra Neamț conferința de presă a ministrului (7 noiembrie a.c.) a fost susținută împreună cu lideri liberali – secretarul de stat în Ministerul Energiei, George Lazăr, senatorul Eugen Țapu, deputatul Laurențiu Leoreanu, primarul de Piatra Neamț, Andrei Carabelea, primarul de Roman, Leonard Achiriloaei, subprefecții Adrian Ciobanu și Iulian Jugan. Partenerii de coaliție nu au intrat în ecuația de imagine.

A fost o ocazie de a-l pune în evidență pe primarul Carabelea, prin prisma a două mari proiecte aflate aproape de finalizare, respectiv modernizarea aducțiunii de apă (17 milioane RON), realizată în procent de circa 84% și podul de peste Cuiejdi, din intersecția de la Spitalul Județean Neamț, aparent finalizat, dar încă închis în prezent.

Colegii de breaslă observau, cu recunoștință, că prezența ministrului Dezvoltării a crescut brusc numărul muncitorilor aflați la lucru pe stradă și calitatea echipamentelor de protecție, ba se mai astupase și o groapă în regim de urgență.

Unul dintre comentariile ministrului a atins prezența și implicarea PNL-ului în teritoriu cu considerația că primăriile, îndeosebi cele liberale, au fost eficiente în accesarea de fonduri din PNRR și Programul Anghel Saligny. ”Există foarte multe oportunități de finanțare, un număr fără precedent de programe”.

Din datele Ministerului Dezvoltării, pe Planul Național de Dezvoltare Locală, la Neamț s-au alocat 1,3904 miliarde RON pentru 385 de obiective, din care s-au finalizat 311 cu procese verbale de recepție. Au rămas de decontat la acest capitol 205 milioane RON, cu proiecte ajunse la 90%.

În PNI Anghel Saligny,  din 152 de proiecte depuse au fost contractate cu finanțare de 617 milioane RON. La capitolul distribuție gaze, au fost depuse 30 de proiecte și aprobate pentru finanțare 23 dintre acestea, în valoare de 212,7 milioane RON.

PNRR în Neamț : circa 388 milioane RON în 114 proiecte: 20 pe componenta – Valul Renovării, 91 pe componenta 10, Fondul Local și 3 contracte pe Educație, creșe (42 milioane RON).

Pentru CNI sunt 28 de obiective contractate, în diverse faze de implementare, cu valoare totală de circa 360 milioane RON. 704 locuințe pentru tineri sunt propuse prin ANL.

Veștile bune au însă, pentru echilibru, contextul economic și veșnicele bătălii locale, pe împărțelile din bugetul județului. Proiectele de hotărîri de CJ care au ieri apărut în presa locală confirmă încă o dată cum stau lucrurile.

Dr. Jekill & Mr. Hyde: Guvernul se luptă cu Guvernul

Ministrul Veștea a afirmat că a ”strâns” practic, problemele comunităților: ”(…) Fiecare localitate având particularitățile ei și fiind nevoie de consultanță, sunt însoțit de specialiștii din cadrul ministerului, pentru a găsi soluții punctuale pe problemele ridicate de primar”. În fond însă, cel mai recent blocaj l-au creat unele decizii ale Guvernului, prin Ordonanța care prevede plafonarea cheltuielilor administrațiilor locale din lunile noiembrie și decembrie la media primelor 10 luni din 2023.

Ministrul a răspuns cu tact: ”Am pregătit un memorandum pe care sper să-l supun în ședința de guvern de joi. Dorim o flexibilizare, ținând cont că sunt foarte multe proiecte care sunt într-un anumit grad de implementare și sper ca joi să le dau o veste bună tuturor primarilor. Prin Ministerul Dezvoltării am avut observații la această ordonanță, știm problemele cu care se confruntă autoritățile, sper să mă fac înțeles. (…) Clar vine o presiune din teritoriu, din partea tuturor primarilor și sper să găsesc deschiderea necesară pentru a nu bloca activitatea investițională și să avem posibilitatea să facem plățile cuvenite pentru proiectele care le avem în implementare”. 

Și Primăria Piatra Neamț are în lucru ”un memorandum pentru a ne asigura că implementăm toate proiectele corelate cu finanțare europeană” afirma primarul Carabelea.

Rezultă că guvernul va trebui să găsească o altă formulă de gestionare a deficitului bugetar în fața unei vijelii de memo-uri provenite din toată țara, de la primari care nu pot închide arierate, cu firme aflate în postura de a opri  lucrările în derulare și de a trimite muncitorii acasă, rămase fără fonduri, probleme financiare grave în proiecte europene etc.

Să adăugăm noua lege a limitării plăților cash, un alt casus belli, care aplicată ad literam ar fi devenit, de departe, cea mai severă legislație din Europa, în contextul în care România ocupă deja al treilea loc ca restricții, după Grecia și Franța. Renunțarea, a spus ministrul Veștea , a fost ”o soluție înțeleaptă”. Elegant descris piciorul în care Guvernul s-a împușcat singur.

Senatorul Eugen Țapu a fost direct: ”În industrie, profitul este între 1 și 4%. Introducerea taxei de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, poate genera creșterea prețurilor, disponibilizări,  creșterea inflației”. Senatorul s-a referit și la experții care îl consiliază pe premierul Ciolacu în luarea unor astfel de decizii.

 Comunicatul BNR de miercuri, 8 noiembrie, reflectă précis această poziție, incluzând predicții conform cărora impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite va produce inflație crescută la începutul anului viitor.  Riscuri notabile rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale zice BNR. Problema e cum să iei mâinile unor așa experți de pe butoane.