Ministra decide noi reguli în învăţămînt

■ cel mult 25 de elevi vor fi într-o clasă ■ măsura va fi aplicată din viitorul an şcolar şi are ca scop evitarea aglomerării în clasele de la unele şcoli şi depopularea la altele ■ numele clasei pregătitoare, sau clasa zero, se va schimba în clasa I ■

Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, a anunţat noi măsuri care vor fi aplicate în sistemul de învăţămînt odată cu începerea anului şcolar 2010-2021. Printre ele limitarea numărului de elevi într-o clasă la 25 şi schimbarea denumirii clasei pregătitoare. „Şcolile din România se depopulează, este o realitate tristă. Sînt copii din ce în ce mai puţini în şcolile din România. Şi atunci trăim următorul fenomen: şi datorită faptului că şcoala românescă este polarizată, adică sînt şcoli cu performanţe foarte bune, pot intra în orice competiţie fără să ne temem că vom pierde, şi şcoli cu performanţe slabe. Părinţii fac o presiune extraordinară pe şcolile bune. Ceea ce e normal pentru că orice părinte şi-ar da copilul la o şcoală bună. Şi-atunci sîntem în situaţia în care în şcolile care se depopulează să avem puţini elevi şi să avem foarte mulţi elevi, 30- 35 de elevi în clasă, în şcolile foarte bune. Încercăm să găsim soluţii în aşa fel încît să nu mai ajungem aici. Şi-am început de acum pentru că în curînd, vom avea probabil săptămîna aceasta cifra de şcolarizare pentru anul următor aprobată. Sper să nu mai trecem dincolo de 25 de elevi în clasă. Este o măsură care este posibilă în sistemul românesc de învăţămînt şi după părerea mea este absolut necesară“, a declarat Ecaterina Andronescu, la Realitatea Tv. Ministrul a mai susţinut că denumirea clasei pregătitoare se va schimba în clasa I, din 2020, existînd în acest sens o lege în vigoare deja, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. „Mi se pare că nu poţi să trimiţi un copil în clasa zero, ea se numeşte pregătitoare, dar din păcate în mentalul public a intrat drept clasa zero. În acest moment, ciclul primar are cinci ani. Începe cu copilul în clasa pregătitoare şi termina clasa a patra. Clasa pregătitoare plus clasele 1-4 înseamnă cinci ani, nu se schimbă nimic, rămîne la fel, numai că renumerotăm şi clasa aceasta aşa-zisă zero, ca să scăpăm de acest zero o să devină clasa 1. Rămîne cu aceeaşi abordare, ea este o clasă de tranziţie. Din 2020, o să intrăm cu clasa pregătitoare care devine clasa I“, a mai spus oficialul. Tot din toamna anului viitor, învăţămîntul obligatoriu va fi extins. „Învăţământului obligatoriu i se adaugă ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani de liceu. Adică ultimii doi ani de grădiniţă înseamnă grupa mijlocie şi grupa mare, intră în învăţământul obligatoriu pentru că fac parte din ceea ce se cheamă ultima parte a educaţiei timpurii şi care este extrem de importantă. Şi ultimele două clase de liceu, clasa a XI-a şi clasa a XII-a, pentru fiecare dintre aceste grupe introduse în învăţămîntul obligatoriu, mai degrabă statul vine să-şi asume susţinere financiară suplimentară pentru că, de exemplu, manualele pentru ultimele două clase de liceu, nefiind obligatorii, nu erau acordate gratuit“, a mai anunţat Andronescu. Ministrul a precizat că şi această lege este în vigoare şi va fi o aplicată gradual, începînd din anul 2020, adică din toamna anului viitor.

Se doreşte un catalog virtual la nivel naţional

Notele şi absenţele care se regăsesc în cataloagele şcolare din toată ţara vor fi înregistrate şi în varianta online în urma unui proiect legislativ adoptat deja. El a fost iniţiat de mai mulţi senatori şi deputaţi şi prevede înfiinţarea plaformei şcolare Catalogul Online. care are ca scop facilitarea accesului zilnic al părinţilor la informaţiile privind situaţiile şcolare ale elevilor. Proiectul ar putea intra în vigoare într-un termen de doi ani de la publicarea în Monitorul Oficial. În propunerea legislativă, iniţiatorii susţin că există mai multe astfel de platforme online în ţară care funcţionează, însă nici unul nu se află sub controlul exclusive al unei unităţi de învăţămînt. Recent, ministerul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anunţa alte schimbări pe care le-a gîndit în sistem, care vizau una din vacanţe şi structura noului an şcolar. Astfel, elevii nu vor mai avea vacanţa intersemestrială de o săptămînă, între 2 şi 10 februarie, cea de iarnă între 21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020 şi va avea o durată de 3 săptămîni, fiind şi intersemestrială. Decizia a fost argumentată prin aceea că se evită fragmentarea accentuată a anului şcolar. Potrivit structurii anului şcolar 2019-2020, semestrul I va avea 15 săptămîni de cursuri, dispuse în perioada 9 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019. În perioada 26 octombrie – 3 noiembrie 2019, clasele din învăţămîntul primar şi grupele preşcolare vor fi în vacanţă. Semestrul II va avea 20 de săptămîni de cursuri, dispuse în perioada 13 ianuarie 2020 – 12 iunie 2020. Vacanţa de primăvară va fi în perioada 4 aprilie 2020 – 21 aprilie, apoi elevii revin la cursuri pe 22 aprilie pînă pe 12 iunie 2020. Pentru clasele finale ale învăţămîntului liceal, anul şcolar va avea 33 de săptămîni de cursuri şi se va încheia pe 29 mai 2020. Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar va avea 34 de săptămîni de cursuri şi se va încheia pe 5 iunie 2020.

Teste grilă se doresc la Bac şi la Evaluare

Şi testele grilă la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat au revenit în planurile Ministerului Educaţiei pentru examenele din anul 2020. Asta după ce, în noiembrie anul trecut, s-a mai vorbit de o asemenea posibilitate în 2019, dar s-a renunţat la idee în urma unor luări de poziţie a societăţii civile. „În vederea pilotării unei noi structuri posibile a subiectelor pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a din anul şcolar 2019-2020, variantele de subiecte pentru Simularea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VII-a în anul şcolar 2018 – 2019 la Matematică vor conţine, în proporţie de minimum 30%, itemi obiectivi“, se arata în proiectul de ordin privind organizarea simulărilor anul acesta, conform edupedu.ro. La fel de sec era şi proiectul de ordin în ceea ce priveşte BAC-ul: „În vederea pilotării unei noi structuri posibile a subiectelor pentru Examenul de Bacalaureat Naţional din anul şcolar 2019-2020, variantele de subiecte pentru Simularea probei scrise la Matematică a examenului de Bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul şcolar 2018 – 2019 vor conţine, în proporţie de minimum 30%, itemi obiectivi cu scopul de a se realiza evaluarea în baza unor răspunsuri exacte, neechivoce, specificate în barem, fiind astfel imposibilă alocarea unui punctaj diferit de către evaluatori distincţi“. La Bacalaureat, ar urma să fie extinse testele grilă în proporţie de peste 30% şi la Istorie, de anul următor. Ministerul pregăteşte astfel introducerea testelor grilă la examenul de Matematică de la Evaluarea Naţională de anul viitor, potrivit informaţiilor din proiectul de ordin trimis de guvern către partenerii de dialog social ai ministerului. În noiembrie anul trecut, ministerul anunţa că intenţionează să introducă teste grilă la Bacalaureat şi Evaluarea Naţională în 2019, dar s-a renunţat la idee în urma consultărilor cu reprezentanţii elevilor, ai profesorilor şi părinţilor. Se dorea modificarea structurii subiectelor la examenele de la sfîrşitul acestui an şcolar, astfel încît acestea să conţină 40% întrebări grilă, întrebări cu alegere duală sau întrebări cu răspuns „Adevărat“ sau „Fals“.