Mîndria de a fi francofon

• dublã prezentã nemteanã la expozitia de picturã „Francophon’arts“, consumatã la Paris, în perioada 27 mai – 3 iunie • din partea României, au expus Mircea Titus Romanescu si Laurentiu Dimiscã • unitate în diversitate • 22 de tãri francofone si-au trimis reprezentantii • dupã Floriana Juncan, francofonã, ex-ambasadorul Jean-Pierre Vettovaglia, aflat acolo într-o înaltã functie a francofoniei, a fost, se pare, cucerit de tabloul pictorului nemtean Dimiscã •

În perioada 27-3 iunie a.c., la Paris, mai precis în „Salle des fetes de la Mairie“ apartinînd arondismentului XI, aflatã în Piata Leon Blum, doi pictori nemteni, Mircea Titus Romanescu si Laurentiu Dimiscã, au reprezentat, „avec leurs oeuvres“, România. Este vorba despre expozitia „Francophon’arts“, organizatã sub înaltul patronaj al domnului Abou Diouf, secretar general al Organizatiei Interguvernamentale a Francofoniei, co-organizatoare fiind Asociatia „Francophilie“. Si fiindcã sîntem francofoni, nu mã pot abtine pentru a cita, putin, din Buletinul informativ al Primãriei Arondismentului XI (Juin 2006), despre aceastã expozitie: „Cette exposition aura pour but d’exposer de talenteux artistes peintres, ainsi que quelques sculpteurs, originaires de 22 pays, travaillant tous dans des styles differents, mais ayant pour point commun leur appartenance a la sphere culturelle francophone“ (bãnuim cã traducerea este inutilã pentru cititorii francofoni). Cerîndu-mi scuze fiindcã nu m-am complicat cu accentele grave, ascutite sau circumflexe, adicã am ignorarat, cu bunã stiintã, niste norme de limbã, ceea ce, la greu, fac francezii cînd este vorba despre altii, vã propun sã intrãm, putin, în intimitatea acestei întîmplãri petrecute în orasul luminã. Asadar, este vorba despre „Francophon’arts“, o expozitie anualã de picturã, unde au expus artisti din 22 de tãri pe care, fiindcã trebuie sã le stim, le enumerãm într-o ordine aleatorie, aflatã pe o listã scrisã de mînã (lista se cheamã „Artistes Peintres“): Canada, Coasta de Fildes, Camerun, Tunisia, Maroc, Croatia, Grecia, Franta, Belgia, Elvetia, Statele Unite, România, Andora, Burkina Fasso, Senegal, Georgia, Madagascar, Burundi, Haiti, Liban, Congo, Gabon. La deschidere, în fastuoasa salã de protocol a primãriei „Sectorului“ XI Paris, se rostesc urmãtoarele: „Unitate în diversitate, iatã douã cuvinte antagoniste care pot caracteriza faptul cã aceasta este forta Francofoniei. La întrebarea – Existã o artã francofonã? – meritã sã reflectãm“. În fine, vorbitorul, adicã primarul arondismentului XI, domnul Georges Sarre, fost ministru si „Conseiller de Paris“, le recomandã celor prezenti sã judece singuri, dupã ce viziteazã expozitia, adicã sã caute singuri rãspunsul, apoi concluzioneazã: „Sã nu faceti ca mine. Închei prin a spune: Trãiascã diversitatea în unitate a francofoniei!“. Mai frantuzesc decît atît nu se poate! Iar acolo, în simezã, repet, doi pictori nemteni, Mircea Titus Romanescu si Laurentiu Dimiscã, reprezentau, alãturi de lucrãrile lor, România. Ce as mai putea spune? Cã pe lîngã domnul primar Georges Sarre, Abdou Diouf, secretar general al Francofoniei si doamna Anne Brandy, distinsa adjunctã a primarului, a mai participat si „Monsieur Jean-Pierre Vettovaglia, Representant personnel du President de la Confederation Suisse aupres du Conseil Permanent de la Francophonie“, respectiv o mai veche cunostintã de-a noastrã, de-a românilor, de-a Florianei Juncan, poate vã mai aduceti aminte, deh, francophile! Ce micã e lumea si ce europeni sîntem noi, de mult. Privind tabloul adus de Dimiscã din tarã, de la Piatra, si expus acolo (vezi foto), nu se poate sã nu sesizezi cã este vorba despre spirtul de frondã care îl caracterizeazã pe acest pictor foarte simpatizat acasã. Douã personaje laterale, un fel de douã caricaturi, stînga-dreapta, unite brîncusian, ca o poartã a sãrutului pictatã invers, cu chipuri Picasso cu limbile scoase, lipite siamezian, pe care se leagãnã un cuplu, totul fiind împînzit de inimioare, simbolul clasic al iubirii. Un ulei pe pînzã, o lucrare neînrãmatã, pe care, dupã gustul meu, nici bãtut n-as pune-o pe perete. Dar, iatã cã frantujii au gustat-o, iar la trecerea lui Vettovaglia prin dreptul ei, simtind semnificatia si inimioarele, cu sigurantã cã si-a adus aminte de Floriana. Nu avem cunostintã dacã lucrarea a fost retinutã. În schimb, putem sã vã spunem mai multe despre primar si despre serbãrile „Orasului“, adicã ale Arondismentului XI Paris, întrucît poate fi de interes.

Alte întîmplãri de la Paris

Cã dacã tot m-am uitat prin Buletinul „Onzieme infos“, din iunie 2006, editat de Primãria Arondimentului XI din Paris, despre ce se petrece pe-acolo, despre ce bîlciuri se mai fac pe-acolo, am aflat, în primul rînd, din prima paginã, „Le mot du maire“, cuvîntul primarului (Monsieur Georges Sarre, Ancien Ministre), care începea asa: „Chers concitoyennes, cher concitoyens“(…), adicãtelea, drage cetãtence si dragi cetãteni, adicãtelea doamnelor si domnilor, adicãtelea (si asta am citit-o la începuturile tuturor cuvîntãrilor acestui domn primar de arondisment), o reverentã frantuzeascã în fata femeilor. Bla, bla, bla, apoi zice cã Festivalul „Onze Bouge“ s-a nãscut acum zece ani pentru promovarea culturii. Iar el, de la primul sãu mandat, l-a sustinut. Tot pe prima paginã, apare titlul „Action Municipale“, în care sînt nominalizate, pe zile si ore activitãti ale Primãriei, din luna respectivã: Sãptãmîna proprietãtii, Amenajarea strãzii Gambey, Reuniunea pentru reabilitarea squarului Folie-Regnault, Reuniunea pentru montarea unei antene telefonice locale, a XI-a sãrbãtorire a democratiei locale, Casa Asociatiilor, Festivalul Onze Bouge, iar aici facem o micã pauzã. Iatã ce înseamnã „Festivalul Onze Bouage“, în viziunea primarului: „Este un festival pentru cetãteni, absolut gratuit. Si pentru a participa la acest spectacol al performantelor artistice, biletele sînt distribuite gratuit la chioscuri“. Un prim spectacol, oferit de primar, a fost „Attention peinture fraîche“, despre Frida Kahlo, pictorita mexicanã, pe data de 5 iunie. Urmeazã „Sãrbãtoarea muzicii“, miercuri 21 iunie, în care, tot sub tutela primarului Arondismentului XI, sînt prevãzute, în program, concerte de muzicã pop, rock (grupul Mao Freia), world, salsa, raggae, „recital de la Chorale municipale“, concert raggae dance-hall du groupe Onylee, spre searã (en soiree). Urmeazã, în acest prim program de varã, publicat de Primãria Arondismentului XI din Paris: „Exposition Francophon’ Arts“, care este si subiectul articolului de fatã. Apoi, în ziua de 19 iunie, ora 19, „Concert de chants yiddish“, sustinut de un trio din Israel, o incursiune prin scoli, printre elevi, cu tema: „Cum vã pregãtiti vacanta de varã 2006?“, comemorarea zilei de 18 iunie „par lequel le General De Gaule donna le coup d’envoi de le resistance de la France libre“ ‚„Repas de Quartier“‚ „Concert de mousique Baroque“‚ „Conseils de Quartieres“ (cã asta, cu un Consiliu al Cartierelor, chiar ar merita de detaliat, adicã e pus pe cartiere, pe strãzi, pe scoli, concret, cum ar veni la noi, pe Dãrmãnesti, Precista, Liceul de Chimie…), spectacol, concert „Lou la Requine“ si multe altele. Toate datate: ziua, ora, cînd, cum, cît, cine, de ce, fiindcã Primarul, Primãria, ei, au hotãrît urmãtoarele, citãm: „Municipalitatea, remunereazã talentele tinere care confirmã si le ajutã sã-si continue meseria care poate sã aducã bucurie tuturor cetãtenilor cetãtii (fiind vorba, desigur, despre artisti)… Tot cu reverentã, sã mai spun cã toate acestea se petrec în anul 2006, declarat oficial Anul culturii francofone de cãtre domnul Jacques Chirac, presedintele Republicii Franceze, cu acordul Organizatiei Interguvernamentale a Francofoniei. Foto: Aspect din sala de expozitii a Primãriei Arondismentului XI Paris