Mii de companii vizate de raportul „Petrol contra hranã“

Mai multe companii europene se luptã sã-si apere reputatia, în urma acuzatiilor lansate de raportul asupra Programului „Petrol contra hranã“, întocmit de fostul presedinte al Bãncii centrale a SUA, Paul Volcker. Raportul aratã cã atunci cînd au cumpãrat petrol irakian în cadrul programului, 139 de firme au plãtit diferente de pret ilegale ajunse la oamenii regimului Saddam; printre ele, de altfel, se numãrã si firme românesti. Cea mai cunoscutã este Rompetrol, beneficiarã a unui contract în care ar fi plãtit 70 de milioane de dolari, alti 700 de mii de dolari fiind plãtiti, potrivit raportului, peste pretul din contract. Presedintele companiei Rompetrol Dinu Patriciu a declarat la BBC cã nu e nimic nefiresc în prezenta Rompetrol în acest raport, si în plãtile respective „surcharges“, fãcute în cadrul Programului „Petrol contra hranã“. Reprezentanti Parchetului de pe lîngã Înalta Curte de Casatie si Justitie au declarat cã procurorul general Ilie Botos va studia sãptãmîna aceasta textul raportului, urmînd sã ia ulterior o decizie privind o eventualã implicare a institutiei în acest caz.

„Mita din afacerile umanitare“

Pe de altã parte, în domeniul afacerilor cu bunuri umanitare pe care, tot în cadrul programului, Irakul avea dreptul sã le cumpere, 2.253 de companii au plãtit mitã – 10 la sutã din valoarea fiecãrei afaceri – de asemenea în folosul regimului Saddam; printre cele peste 2.000 de firme, regãsim, iarãsi, si cîteva românesti. Totul în vreme ce functionarii ONU s-au dovedit incapabili sã exercite controlul administrativ asupra acestor operatiuni. Lumea afacerilor din Europa: de la negãri la anchete Gigantul Siemens a dezmintit acuzatiile cã, în cadrul afacerilor umanitare, ar fi plãtit peste un milion si jumãtate de dolari mitã si a calificat concluziile raportului drept „premature si nejustificate“. Însã compania Volvo a anuntat cã a declansat o anchetã, în urma declaratiilor fãcute de agentul sãu, care a recunoscut în fata comisiei independente de anchetã cã a efectuat plãti ilegale în Irak. Totusi, a precizat conducerea companiei, Volvo nu considerã cã a fost vorba de mitã, o practicã pe care o condamnã, ci de asa numitul „sistem 10 la sutã“, care, la data respectivã, nu a fost perceput drept mitã.

Rusia acuzã folosirea unor documente falsificate

Elvetia a anuntat cã cere informatii suplimentare privitoare la cele cîteva zeci de companii cu sediul în aceastã tarã mentionate în raport si a promis sã aducã în fata justitiei eventualele infractiuni comise de acestea. Potrivit agentiei Associated Press, ancheta din Elvetia se concentreazã asupra a patru persoane, iar o companie petrolierã cu sediul la Geneva ar fi fost deja amendatã cu 40.000 de dolari pentru plãti ilegale în cadrul programului „petrol contra hranã“. Companiile rusesti mentionate în raport au reactionat dur, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat cã raportul s-a slujit de documente falsificate, care contineau semnãturi falsificate ale unor oficiali rusi. Raportul acuzã banca francezã BNP Paribas, care a gestionat programul Natiunilor Unite, cã s-a aflat în conflict de interese: pe de-o parte ar fi trebuit sã asigure transparenta unui program international, gestionat de ONU, iar pe de alta trebuia sã îsi protejeze clientii cãrora le acorda credite ca sã cumpere petrol irakian. Banca e acuzatã si cã nu a intervenit atunci cînd companii obscure depozitau sau retrãgeau sume uriase de bani, într-un flux de afaceri frenetic. Însã banca francezã a dezmintit acuzatiile si a afirmat cã „a fost de bunã credintã si actionat în conformitate cu rezolutia ONU“ respectivã. Pe de altã parte, un purtãtor de cuvînt al ministrului de externe al Frantei a declarat cã Franta doreste ca, citez „sã se facã luminã deplinã asupra coruptiei din cadrul programului petrol contra hranã“, adãugînd cã judecãtorii francezi ancheteazã 10 oficiali si oameni de afaceri. Se bãnuieste cã alocatiile în petrol de care au beneficiat acestia ar fi constituit mitã.