Mesaj al alpinistului Ticu Lăcătuşu într-o zi istorică

■ pe 17 mai 1995, Constantin Lăcătuşu reuşea să ajungă pe Everest, o premieră în alpinismul românesc ■ „Everestul rămîne o încercare extremă... dar performanţe sportive şi alpinistice autentice sînt încă posibile în Himalaya“, spune acum Ticu Lăcătuşu ■

Exact 23 de ani au trecut de la cea mai mare performanţă în alpinismul românesc realizată de Ticu Lăcătuşu, primul din ţară care a călcat pe cel mai înalt vîrf din lume, Everest (8.850 metri). Momentul aniversar a fost punctat ieri, 17 mai 2018, chiar de alpinistul nemţean, printr-o postare pe contul său de Facebook, menită să rememoreze condiţiile în care s-a desfăşurat ascensiunea şi, prin comparaţie, să arate cît de mult s-au schimbat lucrurile în decursul celor două decenii. „Everest 17 mai 1995. Singur pe vîrf, fără şerpaş şi fără oxigen, utilizat doar 200 de metri deasupra ultimei tabere (8.250 metri). Alte vremuri: doar 350 alpinişti pe vîrf pînă atunci, doar 75 dinspre Tibet, doar eu plus alţi 5 în acea zi, nici un şerpaş, fără corzi fixe pînă pe vîrf. Cu un an înainte, traseu dificil, în premieră, pînă la 8.100 metri, atît cît ne-a lăsat o avalanşă imensă din care am scăpat doar graţie Celui de Sus. Everestul, la aproape 9 kilometri altitudine, rămîne o încercare extremă, un magnet veşnic pentru orice alpinist. Dar, performanţe sportive şi alpinistice autentice, adaptate alpinismului modern din zilele noastre, sînt încă posibile în Himalaya. S-a valorificat doar 10% din potenţialul existent, iar în zone ca Antarctica şi Arctica, doar 1%. Lot of work & lot of fun for the next generations!“. („Multă muncă şi multă distracţie pentru generaţia următoare“, în traducere). Mesajul a fost însoţit şi de patru fotografii de colecţie, printre puţinele pe care Ticu Lăcătuşu le-a realizat în timpul expediţiei din mai 1995. Născut în Piatra Neamţ, Constantin Lăcătuşu este românul cu cel mai bogat palmares alpin, din care se remarcă: primul vîrf de peste 8.000 de metri pentru România (Broad Peak – 8.047m, 1992), primul român pe Everest (8.850 m, 1995), primul român solitar pe un 8.000 m (Cho Oyu – 8201 m, 1998), singurul român învingător pe cele mai înalte vîrfuri ale celor 7 continente (1993-2001), tentativa de premiera mondială pe Everest (8.100 m în peretele NNE, 1994), două expediţii pe Dhaulagiri – Muntele Furtunilor, Himalaya (1996 – prima expediţie românească la peste 7.500 m şi 1999 – vîrful NE – 8.140 m), tentativa solo pe Lhotse (Himalaya, pînă la 8.350 m, fără oxigen artificial, fără şerpaşi), peste 30 de ascensiuni externe în premieră românească, 5 premiere mondiale, 11 expediţii în Himalaya.