Contactează-ne

Actualitate

Medicul Smicală, primele speranţe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ după ani de experienţe nefaste pe care doctoriţa Camelia Smicală le-a avut în Finlanda, lucrurile iau o turnură nesperată în privinţa copiilor ■ „Socialul a fost azi în vizită la noi acasă şi au demarat procedurile pentru reîntoarcerea copiilor acasă“, transmite medicul ■

„Avem veşti bune: socialul a fost azi în vizită la noi acasă şi au demarat procedurile pentru reîntoarcerea copiilor acasă. Au fost extrem de amabili şi prietenoşi. Ceva s-a întâmplat. Slavă Domnului! Doamne ajută! Vă iubim pe toţi“.

Acesta este mesajul postat de medicul Camelia Smicală pe contul de Facebook în data de 28 ianuarie 2021, unul prin care făcea cunoscut faptul că, după ani de coşmar trăiţi în Finlanda, acolo unde s-a războit cu autorităţile care au despărţit-o într-un mod brutal de copiii săi, lucrurile par să se schimbe.

Camelia Smicală, medic urgentist la Spitalul Judeţean Neamţ a plecat din România şi a profesat în ţara nordică menţionată, s-a căsătorit în 2005 cu un finlandez, dar, conform susţinerilor sale, acesta o abuza şi a decis să se despartă de soţ, lucru petrecut în 2015. De atunci a început drama doctoriţei, copiii fiindu-i luaţi de stat şi instituţionalizaţi.

Toate demersurile acesteia pentru recuperarea fiului şi fiicei nu au avut rezultat, la fel soldându-se cele iniţiate la nivel parlamentar, guvernamental, ale unor organizaţii nonguvernamentale sau protestele publice faţă de atitudinea autorităţilor din Finlanda. Mai mult, în 2017, Camelia Smicală a fost condamnată la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru că a susţinut public că este victima unor abuzuri ale statului finlandez, fiind acuzată că s-a opus prin violenţă autorităţilor, primind şi amenzi consistente.

Toate acestea pentru că încerca să-şi recupereze copiii, ei fiind internaţi în centre sociale separat unul de celălalt. După postarea recentă de pe Facebook, a primit şi răspunsuri, în două dintre ele fiind scris: „Slavă lui Dumnezeu şi Maicii Sale! Cu prima ocazie pe care o aveti, repatriaţi-vă, stimată doamnă!“ şi „Chiar dacă a fost o zi neagră, totuşi azi s-au întâmplat şi lucruri bune pentru care mă bucur enorm; s-a decis reîntregirea familiei doctorului Camelia Smicală, prin eliberarea copiilor acestei doamne din lagărele pt. copii finlandeze“.

Şi fiul medicului, Mihai, acum în vârstă de 15 ani, şi fiica, Maria, de 13 ani, au protestat cum au putut faţă de situaţia în care se aflau, cerând insistent să fie lăsaţi să locuiască înpreună cu mama. În decembrie 2019, ei au evadat dintr-un centru social al statului, dar au fost prinşi de poliţie pe 15 ianuarie 2020 şi internaţi la o clinică de psihiatrie, iar împotriva mamei se declanşa altă anchetă.

Apoi, pe reţelele de socializare au apărut mesajele celor doi copii, care cereau ajutor, spunând că s-au săturat de cele ce li se întâmplă, că vor să fie „scoşi din Finlanda“ şi că doresc să aibă o viaţă normală. „Eu sînt Mihai. Am fugit de la casa de copii pentru că mi-a fost frică. M-au sunat de la casa de copii când am fost la şcoală şi mi-au zis că vin să mă ia. Mi-a fost frică de faptul că mă vor duce undeva unde nu o să o mai văd pe mama. Vă rog să mă ajutaţi cumva, să mă scoateţi de aici, de la casa de copii şi poate şi din Finlanda, pentru că eu nu mai pot“, transmitea Mihai Smicală. La fel de relevant este şi ceea ce spunea sora: „Eu sunt Maria. Îmi este frică de faptul că, dacă merg înapoi la casa de copii, nu pot să o văd pe mama, nu pot să am o viaţă normală. Vreau acasă la mama“.

Din păcate, nenumăratele solicitări ale celor doi fraţi şi ale mamei n-au avut nici un ecou la autorităţile din Finlanda, iar la cele din România au determinat câteva palide luări de poziţie, fără nici un efect. Înainte ca fiul şi fiica să fie prinşi, Camelia Smicală era audiată de autorităţile judiciare, pe 10 ianuarie 2020, postând, tot pe Facebook, un mesaj în care arăta că se temea ca nu cumva să fie găsită vinovată de plecarea celor doi de la casa de copii:

„Nu mă pot apăra împotriva abuzurilor. Este mai rău decât în Coreea de Nord. Autorităţile finlandeze nu au nici un motiv legal pentru care au privat copiii de libertate timp de 5 ani şi i- au torturat psihic. Aşa că, îmi fabrică acuzaţii şi se pregătesc să mă condamne, nevinovată“. În iulie 2019, Camelia Smicală avea parte de altă „bucurie“, o amendă de 16.771 de euro. Motivul: l-ar fi defăimat pe fosul soţ şi i-ar fi încălcat dreptul la viaţă privată. Sancţiunea a determinat luări de poziţie în România, Alianţa pentru Demnitate Naţională deschizând un cont pentru donaţii, în care se preciza: „Noi ce facem, fraţilor: ne solidarizăm pe bune sau ne limităm la consolări exprimate pe Facebook?

Reuşim să depăşim un pic postura de spectatori şi să facem din amenda Cameliei o amendă naţională, ce ziceţi?“. În toată această tristă poveste, o întrebare la care autorităţile finlandeze nu au răspuns este următoarea: de ce copiii nu au fost încredinţaţi tatălui, dacă el a depus reclamaţiile în urma cărora minorii au fost instituţionalizaţi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Groapa, ediţie romaşcană

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă în care, cu ironie fină satirizează decizia oficialilor comunişti, care au distrus clădirile de pe vechea Stradă mare, zonă supranumită Lipscaniul Romanului. Aici evreii, mulţi la număr atunci, făceau comerţ nu glumă. Zona a fost demolată de comunişti în anii „70, pentru a o transforma într-un ansamblu architectonic tipic vremii, care, din păcate, nici după cinci decenii nu a fost finalizat. A apărut un centru comercial, astăzi mort, pentru care autorităţile post revoluţionare tot caută soluţii de reînviere. Se încearcă proiecte „futuriste“, un cinematograf pe pînză de apă şi tot felul de soluţii pentru ca doar-doar lumea va reveni în acest loc, alădată paradisul comerţului.

Vizitaţi Groapa cu ulei, că dacă o vizitaţi fără lei vă alegeţi numai cu privitul. Vizitaţi Groapa, e foarte bine aprovizionată şi de aceea îi spuneam unui bătrîn: „Nene, în Groapă găseşti de toate“. „Am auzit, zice el, tocmai că-i povesteam babei că atunci cînd o să fim şi noi în Groapă n-o să ne mai lipsească nimic“.

Cum s-a născut Groapa? Sistematizarea a dus la distrugerea a ceea ce era specific în arhitectură, nu numai la noi, ci în toate oraşele din fostul lagăr socialist. A avut şi orăşelul nostru un fel de Lipscani sub care se găsea beci, sub beci şi dedesupt se găsea alt beci. Şubrezenia locului pentru fundaţii a făcut ca noile fundaţii să fie turnate cît mai jos posibil şi… aşa s-a născut Groapa.

Ce e Groapa în fond? E un fel de canal veneţian din care apele Adriaticei s-au retras undeva departe. Nu sînt 400 de poduri cîte are Veneţia, ci doar patru, pe Canal Grande, unul dintre ele amintind de Puntea suspinelor, care lega tribunalul de puşcărie. La noi această punte leagă Casa pensiilor (CARP – n.r.) şi o parte din oraş cu piaţa şi cu cealaltă parte.

De ce Puntea suspinelor? Pentru că, întorcîndu-te din piaţă vezi că ai cheltuit o groază de bani şi nu ai luat mare lucru. De ce Puntea suspinelor? Pentru că suspini după portofelul cu bani şi acte pe care o mînă dibace l-a „volatilizat“. De ce Puntea suspinelor? Pentru că te gîndeşti că pe basarabenii care au venit în talcioc cu lucruri folosite nevoia i-a trimis. Seara n-auzi plînsetul pescăruşilor şi cîntecul gondolierilor, ci doar, uneori, un glas de adolescent pigmentat care recită: „Dă-le Doamne, la români/ Cancer negru la plămîni!“.

Deci Groapa e o Veneţie fără apă. Cîteva zile n-au avut bieţii veneţieni nici apă de băut şi nici turiştii. Şi sînt turişti mulţi. Na, ca la Veneţia. Mai ales că în ultimul timp au venit cu ocazia carnavalului, pardon, a bîlciului anual. Vizitaţi Veneţia! Acum cînd nu e apă, că dacă se înfundă gurile de canal şi fluxul e mare , atunci veţi spune: „Cine boala i-o fi pus pe ăia să strice Strada Mare?“

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Nemţeanul dispărut în Slovacia a fost găsit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ tînărul din Tîrgu Neamţ dispăruse într-o localitate de la graniţa dintre Slovacia şi Ungaria ■ i-a spus soţiei că pleacă să cumpere apă şi nu s-a mai întors la maşină ■ a fost găsit la o fermă ■

Cazul lui Petrişor Pipirigeanu, un tânăr din oraşul Târgu Neamţ, care fusese dat dispărut de către familie, are un deznodământ fericit. Ieri seară, 22 iunie, românul despre care nu se mai ştia nimic de pe 20 iunie a fost depistat de poliţiştii slovaci, conform Antena 3.

El a fost găsit la o fermă dintr-o localitate situată la câţiva kilometri de locul de unde fusese dat dispărut de către soţie, aproape dea graniţa dintre Slovacia şi Ungaria. Nu se ştie motivul pentru care tânărul a plecat din autoturismul în care se afla partenera sa şi în ce împrejurări a ajuns la fermă. Odată depistat, a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, deoarece se simţea slăbit.

Despre nemţean nu s-a mai ştiut nimic din seara zilei de 20 iunie, când era în localitatea slovacă Veky Kamenec, în apropierea vămii cu cealaltă ţară menţionată. Tânărul venea din Marea Britanie spre România, fiind însoţit de soţia sa. În jurul orei 22.00, a coborât din maşină, spunându-i partenerei câ merge să cumpere o sticlă de apă, dar nu a mai revenit la autoturism. În atare condiîii a fost dat dispărut, iar rudele s-au mobilizat şi au postat pe reţelele de socializare mesaje în care cereau ajutor celor care puteau da relaţii despre tânărul din Neamţ.

„Distribuiţi vă rog! Dispărut de 12 ore la graniţa dintre Slovenia şi Ungaria, la aproximativ 5 kilometri de graniţă, între localităţile Velki Kamene din Slovacia şi Pecin, din Ungaria. Se numeşte Petrişor Pipirigeanu. Poartă un tricou albastru deschis Adidas şi pantaloni de trening verzi trei sferturi. Venea din Anglia spre România. Dacă treceţi prin zonă şi îl vedeţi anunţaţi poliţia sau contactaţi familia la numerele de telefon 0771/050.029 sau 0752.987.301. Vă mulţumim!”, scrisese pe Facebook naşa lui Petrişor Pipirigeanu.

Citește știrea

Actualitate

Dealeri de droguri pietreni (re)arestaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şapte inculpaţi, între care şi o femeie, au fost arestaţi preventiv ■ pentru probarea dealerilor au avut loc 16 percheziţii în patru judeţe ■ la audieri au ajuns 30 de persoane ■ printre arestaţi sînt inculpaţi cu antecedente în domeniul stupefiantelor ■

Acţiunea procurorilor DIICOT Neamţ de pe 21 iunie 2021, cînd patru judeţe au fost răscolite de forţele de ordine şi 30 de persoane au ajuns la audieri, s-a soldat cu arestarea a şapte indivizi. Între cei care au ajuns după gratii, pentru următoarele 30 de zile este şi o femeie, aceasta, plus alte persoane, avînd antecedente în afacerile cu stupefiante, fiind condamnate pentru fapte similare.

În şedinţa de pe 22 iunie, Tribunalul Neamţ a dispus arestarea preventivă a lui Mantu Gabriel, Mantu Elena Marsilia, Zâru Marian, Oborocianu Constantin, Săbiută Vasile Grigore, Gabor Bogdan Ilie şi Mantu Alexander Mario. De menţionat este faptul că primii doi inculpaţi sînt soţi, iar instanţa a sesizat Protecţia Copilului pentru a lua măsurile de ocrotire pentru copiii minori, care au rămas fără nici unul dintre părinţi.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. În cauză s-a reţinut faptul că, începînd cu 2018 şi pînă în prezent, membrii grupului infracţional au procurat şi comercializat droguri de risc, de mare risc şi substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, către consumatori de pe raza Neamţului, devenind principalii furnizori de astfel de substanţe din judeţ.

Pe 21 iunie 2021, forţele de ordine, poliţişti şi procurorul DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi, în urma cărora au fost ridicate 30 de grame de cannabis, 2 grame de cocaină, 3 grame de rezina de cannabis, 4 plante de cannabis, 200 de grame de substanţe psihoactive, sumele de 2.500 de lei şi 500 de euro, un cîntar electronic, 3 dispozitive electrocasnice utilizate pentru prepararea substanţelor psihoactive, un dispozitiv de supraveghere GPS confecţionat artizanal, 3 laptop-uri, o tabletă, 200 de grame de aur, 2 dispozitive de mărunţit şi 2 recipiente confecţionate special pentru disimularea drogurilor.

La final, cele şapte persoane cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, au fost reţinute, iar mai apoi, arestate preventiv. În cauză sînt acuze de săvîrşire a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu, punerea la dispoziţie a unui imobil pentru consumul ilicit de droguri şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Afaceri de familie

Soţii Mantu, Elena Marsilia şi Gabriel, nu sînt la prima abatere pe linia traficului de droguri, iar pentru fapte similare, împreună cu alţi inculpaţi, au fost condamnaţi, tot de Tribunalul Neamţ, în urmă cu circa doi ani şi jumătate, în noiembrie 2018.

Atunci, Gabriel Mantu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executare, iar Elena Marsilia, a fost judecată în libertate şi a primit o sancţiune de fără executare, de un an şi 11 luni, plus 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse între 3 ani şi o lună şi 2 ani şi 4 luni de închisoare. Acuzaţii au pierdut prin confiscare drogurile găsite asupra lor în momentul descinderii forţelor de ordine.

De la Marsilia Mantu s-au confiscat 10.500 de lei şi un autoturism BMW, iar soţul, Gabriel Mantu, a rămas fără 38.000 de euro. De la ambii soţi instanţa de fond a dispus confiscarea unei garsoniere de pe strada Grigore Ureche evaluată la 11.700 de euro. De la un alt acuzat din proces a fost conficat un BMW şi un imobil.

Grupul a fost destructurat pe 22 februarie 2018, cînd au avut loc descinderi la Blocul 40 din Piatra Neamţ, pe Aleea Ulmilor. Acţiunea s-a soldat cu patru arestări, încarceraţi pentru 30 de zile fiind Gabriel Mantu, Gheorghe Antonio Bozu, Andrei Ionuţ Mantu şi Vlad Ştefan Fundătură, acuzaţiile fiind constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, în formă continuată, trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În acelaşi dosar, în arest la domiciliu a fost plasată Elena Marsilia. Pe 22 februarie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT Neamţ au prins în flagrant delict trei tineri cu vîrste între 19 şi 29 de ani, toţi din Piatra Neamţ. Asupra lor au fost găsite trei grame de cannabis şi 30 de grame de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmau a fi comercializate.

Ulterior au avut loc percheziţii domiciliare, patru la locuinţele bărbaţilor şi una la femeia de 34 de ani. Au fost găsite şi ridicate aproximativ 50 de grame de cannabis, 2 kilograme de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, mai multe cîntare, laptopuri, tablete, telefoane mobile stick-uri de memorie, dar şi importante sume de bani – 38.000 de euro şi 22.500 de lei.

Dintre cei arestaţi recent, nici Marian Zâru nu este uşă de biserică, iar la acest moment are pe rolul Tribunalul Neamţ un alt proces în care este acuzat de fapte similare. A fost arestat o vreme, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Citește știrea

Trending