Medici, agenti de circulatie în spital

• doctorii spitalului trebuie sã gãseascã solutii de organizare a circulatiei prin sectii si întreaga institutie • fãrã stabilirea si aprobarea circuitelor în spital nu se poate obtine autorizatia de functionare a institutiei • aceasta este o a doua initiativã a conducerii spitalului care îi nedumereste pe medici •

Medicii sefi de sectii din Spitalul Municipal Roman, alãturi de colegii lor, vor fi transformati, de cãtre conducerea institutiei, într-un soi de politisti de la circulatie, deoarece acestia urmeazã a stabili circuitele de deplasare prin institutie. Nici mai mult nici mai putin, doctorii vor trebui sã decidã, în scurt timp, traseele pacientilor la toaletã, la masã, tratament, etc, si asta în parametri optimi, pentru ca spitalul sã poatã primi autorizatia de functionare de la Directia de Sãnãtate Publicã. În plus, conform conducerii, medicii trebuie sã mai organizeze si circuitele materialelor si deseurilor. Ne gîndim, normal, dacã vor apãrea prin spital si indicatoare gen „Cedeazã trecerea“, „Viteza maximã 60 km/h“ ori sensuri giratorii, refugii cu ocolire obligatorie, etc? Sau personal care dirijeazã traficul? Situatia datã, amplificatã de birocratie, îi face pe majoritatea doctorilor din spital sã ridice din umeri, întrucît situatia la fata locului este cu totul alta. Dupã comasarea la Spitalul Nou a unor sectii din Spitalul Vechi, plus reducerea paturilor, clãdirea de pe strada Tineretului a devenit supraaglomeratã. Asadar risc de ambuteiaje. Oamenii din mai multe sectii folosesc aceleasi toalete, insuficiente si serios deteriorate, iar pacientii trebuie sã treacã prin alte sectii pentru a ajunge, de exemplu, la masã ori dus. De aici reiese cã ideea cu optimizarea circulatiei e utopicã. Probabil, pînã la urmã, va fi optimizatã teoretic… iar apoi parafatã. Vã prezentãm, în continuare, mot-a-mot, rãspunsul directorului Bostinã la întrebãrile noastre legate de acest demers. „Subiectul nu a fãcut obiectul analizei în Consiliul de Administratie ci într-o sedintã de lucru a Comitetului director. Este necesar a se obtine autorizatia de functionare a spitalului, autorizatie care incumbã autorizarea tuturor sectiilor. În acest fel, sectiilor le revine sarcina de a stabili circuitele conform Ordinului 713/2004. Stabilirea parametrilor functionali astfel stabiliti vor fi supervizate de Centrul Teritorial Roman – Directia de Sãnãtate Neamt, care în final va acorda autorizatie sanitarã de functionare spitalului necesarã la întocmirea dosarului de Acreditare a spitalului – lucru fãcut de Comisia Nationalã a Spitalelor din România – urmînd deci a se acredita spitalul si apoi vom stabili relatii contractuale cu Casa judeteanã de Asigurãri de Sãnãtate Neamt.“

Autorizãri sub semnul întrebãrii Din ce am prezentat anterior reiese clar un singur lucru, conducerea spitalului este în contradictie cu pãrerile aparent obiective ale subordonatilor. Medicii „simpli“ sefi de sectie sînt de pãrere cã autorizarea spitalului este o chestiune prea „sensibilã“, care se va rezolva, cel mai probabil, printr-un compromis, avînd în vedere conditiile existente. „Toatã aglomeratia aceasta se datoreazã mai multor mãsuri impuse de legislatia sanitarã, de-a lungul ultimilor ani. Amintiti-vã mutarea sectiilor de la Spitalul vechi, de acum doi ani, atunci cînd clãdirea a fost dezafectatã. Tot la vremea respectivã s-a redus si numãrul de paturi, ceea ce a atras supraaglomerarea sectiilor. De exemplu, într-o sãptãmînã, pe un numãr de 80 de paturi se fac 150 de internãri, ceea ce înseamnã cã numãrul pacientilor depãseste cu mult numãrul de paturi. Sectia medicalã, care are în prezent 90 de paturi, se aflã într-un singur spatiu. Pînã în urmã cu doi ani era împãrtitã în douã sectoare de activitate, fiecare într-un alt spatiu, prevãzut cu circuite separate. Sectia neurologie, de asemenea mutatã la Spitalul nou, se aflã pe acelasi palier cu «Chirurgia septicã» si Urologia. Toti bolnavii internati în aceste sectii merg la acelasi grup sanitar sau cei mai norocosi merg la grupul sanitar amplasat pe holul de la etajul III al spitalului. Ca sã nu mai vorbim si de Sectia ginecologie, aflatã pe acelasi palier cu cea de Endocrinologie. Pentru ca pacientii de la Chirurgie sã ajungã la toaletã, trec pe la Chirurgie-Ortopedie Infantilã. Este greu de gîndit o nouã structurare si reorganizare a sectiilor Spitalului Roman, în contextul în care se vrea obtinerea autorizatiei unei institutii sanitare, de dimensiunea Spitalului Municipal Roman. Lista cu prioritãti într-un spital se stabileste exact dupã cerintele reale ale acestuia“, au precizat cîtiva medici romascani, care au dorit sã-si pãstreze anonimatul. Ce-i drept, în prezent, prin spital circulã fiecare (pacient, vizitator, angajat) „pe unde îl taie capul“. Reamintim cã o altã adresã „ciudatã“, trimisã de cãtre conducerea spitalului romascan tuturor medicilor sefi de sectii, fãcea referire la „asigurarea circuitului informational, în Spitalul Municipal Roman“, fãcînd din cadre un fel de agenti de informatii. Potrivit acestei circulare, „evenimentele deosebite petrecute în incinta fiecãrei sectii, sînt preluate de cãtre personalul existent la data producerii acestora si transmise cãtre Serviciul de gardã al Sectiei medicalã. Acesta îl va transmite Centralei telefonice, de unde acesta ia douã cãi: pentru evenimentele cotidiene mai deosebite, va fi informat a II-a zi, Secretariatul unitãtii. Pe de altã parte, în cazul evenimentelor (incendii, dezastre, calamitãti naturale, etc), va fi informatã, de urgentã, conducerea spitalului“, se precizeazã în circulara afisatã în toate sectiile spitalicesti. Personalul sanitar din fiecare schimb, raporta mai departe aceste instructiuni, colegelor din tura urmãtoare, încît, la un moment dat, efectele au fost asemãnãtoare „telefonului fãrã fir“. În concluzie, nedumerirea personalului medical a fost legatã de acele „informatii vizavi de evenimentele deosebite“ produse si „evenimentele cotidiene mai deosebite“.