Contactează-ne

Actualitate

Mărturii documentare despre Unirea Principatelor în ţinutul Neamţului – „O aşa frumoasă luminarisire şi pitrecire însuşi bătrînii au arătat că merită a fi însămnată spre neuitare“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Actul Unirii din 1859 a fost sărbătorit şi de pietreni în seara zilei de 26 ianuarie 1859, aşa cum reiese din fondul Primăria oraşului Piatra Neamţ, în Darea de seamă a Poliţiei oraşului Piatra Neamţ, din 30 ianuarie 1859, dosarul 5/1858-1859, fila 13. Redăm în cele ce urmează rândurile cele mai semnificative scrise într-o dulce limbă românească în documentul amintit: „Sara, oraşul, cu toate mahalalile lui şi din munţii din pregiur s-au luminat cu ce mai briliantă luminaţie, plăcută la priviri care au şi eczistat pînă către ziuă. Pe lîngă care, atît orăşănii, cum şi locuitorii de prin megieşitele sate, ce să adunaseră, făcîndu-să grupi calificate în mai multe şi numeroase partizi, benchetue pi toate uliţili prin veselie şi cântece di muzici, fluiere, cimpoai şi cântici vocale, iar di pi munţi să răsune în vale buciumile ci aşăzasă. Prin care toate aceste să asalte Vivat Unire şi strigîndu-să Ura. Să trăiască Domnul nostru Alecsandru Ioan. O aşa frumoasă luminarisire şi pitrecire însuşi bătrînii au arătat că merită a fi însămnată spre neuitare. Pentru că în timpul vîrstii lor nu li s-au prilejuit a vide”. „Brilianta luminaţie” s-a făcut cu ajutorul a „şapte putini“ de păcură aşezate la Eforie, la Şcoala publică (numită mai târziu Şcoala primară nr. 1 băieţi – n.n.) şi „pi vârfurile dealurilor numite Cozla şi Pietricica”, aşa cum se arată în acelaşi jurnal din 26 ianuarie 1859 al Sfatului orăşenesc din urbea Piatra. Nicolae Grigorescu aflat la Mănăstirea Agapia pentru efectuarea picturii din biserica sfântului locaş, la vestea dublei alegeri a lui Cuza, va ieşi în mijlocul satului unde, împreună cu sătenii şi cei aflaţi în mănăstire vor juca Hora Unirii, într-o bucurie şi veselie de nedescris. La Roman, Târgu Neamţ şi Bicaz, cât şi în unele aşezări rurale nemţene, au loc demonstraţii populare spontane, retrageri cu torţe, prin care se dă o largă aprobare publică a actului de la 24 Ianuarie 1859. Se împlinea un mare vis, o mare dorinţă şi se deschidea drumul, românilor pentru dobândirea Independenţei din 1877, urmată de desăvârşirea unităţii statale a poporului român la 1918 – Marea Unire.

Telegrame de felicitare domnitorului Unirii

În urmă cu 160 de ani, în memorabila zi de 24 ianuarie 1859, voinţa poporului român de a-şi reface unitatea naţională şi de stat pe vechea vatră strămoşească a Daciei primea, în parte, consacrare prin alegerea în cele două principate – Moldova şi Ţara Românească a unui singur domn, Alexandru Ioan Cuza. Mai mult ca oricând, cuvintele lui M. Kogălniceanu, unul dintre marii înfăptuitori ai României moderne, îşi păstrează puterea de îndemn adresat generaţiilor următoare. „Unirea, spunea M. Kogălniceanu, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că Unirea e actul său individual, proprietatea sa exclusivă; Unirea e actul energic al întregii naţiuni române, e marea noastră conquistă! Şi d’aceea domnilor, nici chiar domnitorului, dar încă unui singur particular, nu-i recunosc şi nici nu-i voi da vreodată dreptul acesta de a zice că el a făcut singur Unirea. Nu, domnilor, Unirea naţiunea a făcut-o…”. Meleagurile nemţene au cunoscut şi ele efervescenţa mişcării unioniste şi a alegerilor de deputaţi în Adunarea ad-hoc a Moldovei. Stau mărturie entuziasmul şi participarea maselor populare la lupta unionistă din anii 1856-1858, la actul Unirii din 1859, la toate actele de reformă socială economică şi politică ce au urmat. Astfel, la 17/19 martie 1857, Comitetul Unirii din Roman aduce la cunoştinţa Comitetului Central al Unirii din Iaşi, referitor la necesitatea stringentă a Unirii, că noi sîntem pătrunşi de aceleaşi sentimente, aceleaşi dorinţe şi aceeaşi profesiune de credinţă. Peste 10 zile, la 17 martie/8 aprilie 1857, Membrii Comitetului Unirii din Piatra Neamţ comunicau la Iaşi că vor face totul pentru triumfarea Unirii şi a candidaţilor de deputaţi în viitoarele alegeri. Unirea Moldovei cu Ţara Românească a produs, în rândul locuitorilor acestor plaiuri moldave, un entuziasm general. Din Piatra Neamţ şi Roman se trimit telegrame de felicitare domnitorului Unirii în semn de bucurie şi respect pentru binele întregii naţiuni române. Institutorul Halunga, de la Şcoala Publică Nr. 1 din Piatra Neamţ, dînd frâu liber sentimentelor de bucurie la alegerea domnitorului Cuza, a dat foc casei sale din mahalaua Valea Viei şi împreună cu alţi locuitori a jucat Hora Unirii.

Deputaţi din ţinutul Neamţului la deschiderea Divanului ad-hoc

Comitetele unioniste apărute în reşedinţele fostelor ţinuturi Neamţ şi Roman – aproximativ actualul judeţ Neamţ – desfăşurau, cu toată împotrivirea autorităţilor, o intensă propagandă pentru Unire. În oraşele Piatra Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ, precum şi în satele răzăşeşti au loc în anii premergători zilei cea mare a veacului, puternice acţiuni unioniste. În oraşul de la poalele Pietricicăi, se semnează actul de adeziune al Comitetului Unirii Neamţ faţă de Comitetul Central al Unirii din Iaşi, la 10 iunie 1856 de către 122 de persoane, printre care boierul I. A. Cantacuzino, Manoil Halunga, institutor la Şcoala Domnească din Piatra, Iosif Patriciu şi Catanescu, ambii profesori la Şcoala Publică din localitate. Din acest comitet va face parte mai târziu şi neînfricatul unionist, fiu al Pietrei, profesorul Homiceanu, care nu a părăsit lupta nici atunci când a fost ameninţat cu pierderea libertăţii sau a profesiunii. Dintr- o scrisoare a sa către unionistul Voinov din Iaşi, reiese că s-au exercitat presiuni asupra persoanei sale; scrisoarea demască şi atitudinea nedemnă a protopopului ţinutului Neamţ, iconomul Gheorghe, care a trecut de partea separatiştilor. Nici ţăranii nu s-au lăsat mai prejos. Nu întâmplător autorităţile din ţinutul Romanului ameninţau pe ţăranii răzeşi unionişti că vor fi trimişi acolo unde n-au să vadă soarele. La încercările autorităţile amintite de a determina pe ţăranii din plasa Siretul de sus să semneze o petiţie împotriva Unirii, aceştia răspund îndârjiţi că nu se vor lăsa amăgiţi de aceste manevre. Ţăranii din Săvineşti, ţinutul Neamţului, arătau că nu pot da votul lor decît unuia de la munte că singur este în măsură să le cunoască interesele lor, diferite de ale ţăranilor de la cîmp. Pînă la urmă, aşa cum se ştie, au ieşit victorioşi unioniştii. La deschiderea Divanului ad-hoc al Moldovei, ţinutul Neamţului îşi trimite următorii deputaţi în divan: vornicul Grigore Balş şi postelnicul Mihail Jora, din partea marilor proprietari, comisul Vasile Zaharia, din partea micilor proprietari, Costache Ostahi din cătunul Slobozia – Roznov, din partea clăcaşilor.

Aniversarea semicentenarului Unirii din 1859 la Piatra Neamţ

Documentele de arhivă, presa şi memorialistica vremii din ţinutul de la poalele Ceahlăului din ultima parte a veacului XIX şi primul deceniu din cel următor, cuprind informaţii cu privire la manifestările dedicate evenimentului de acum 160 de ani: serbări, Te-Deum-uri la mănăstirile, schiturile şi bisericile judeţului nostru, amintiri din partea acelora care au trăit acele clipe. În toate acestea se vehiculau idei menite să amplifice universul de reprezentări în domeniul unităţii naţional-statale şi consolidarea ei. Foarte frecvent vor fi inserate titluri conţinând cuvinte ca Dacia, naţional, unitate, frăţie, Unirea, naţiunea a făcut-o, Kogălniceanu – sfetnicul lui Cuza etc., cu ocazia sărbătoririi evenimentului amintit, iar ziua de 24 Ianuarie era consemnată ca „Ziua cea mai ferice pentru naţiunea română”. Bogata documentaţie cu informaţii locale se datorează şi faptului că în aşezarea de la poalele Pietricicăi şi-a petrecut ultima parte a vieţii soţia domnitorului Cuza, Elena, care la 2 aprilie 1909 îşi dădea obştescul sfârşit într-o casă care se află şi azi pe strada Ştefan cel Mare, după ce în urmă cu 37 zile participase la evenimentul aniversar. În cele ce urmează vom relata sărbătorirea Unirei Principatelor la Piatra Neamţ, conform programei înaintată de Preşedenţia Consiliului de Miniştri Prefecturii Neamţ, pentru Serbarea Zilei de 24 Ianuarie 1909, a cincizecea aniversare a Unirii. Acest program prevedea, pe lângă manifestările care se vor organiza în capitala ţării, la Bucureşti, şi cele din teritoriu, care menţionau printre altele: „Toate edificiile publice vor fi decorate şi iluminate“ încă din seara zilei de 23 ianuarie, iar „seara vor avea loc retragere cu facle şi muzică, la care vor lua parte trupele din garnizoană”. Se mai preciza că „în această zi, la orele 10½ dimineaţa, se va oficia un serviciu religios în toate comunele urbane din ţară, la care vor asista autorităţile locale“. Mai departe, programa prevedea că „Ziua Unirii se va sărbători, în toate şcoalele, după programe anume, cari se vor face în fiecare localitate prin iniţiativa ministerului cultelor şi instrucţiunii”, după cum rezultă din documentele aflate în fondul Revizoratul şcolar Neamţ, păstrate în arhivele nemţene. Prefectura judeţului Neamţ, cu nr. 207 din 22 ianuarie 1909, prin care aducea la cunoştinţă că „Ziua de 24 Ianuarie, a cincizecea aniversare a Unirii Principatelor Unite, urmând a se serba în acest an printr-un serviciu religios în toate comunele urbane din ţară”, revizorul de Neamţ „fiind învitat de a lua parte la Te-Deum-ul care se va oficia în biserica Catedrală din acest oraş, la orele 10½ dimineaţa”. Iată care a fost programul zilei elaborat la nivelul judeţului Neamţ: „I. La orele 10 jum a.m. se va oficia un Te-Deum la biserica Catedrală, la care vor asista toate autorităţile civile şi militare, precum şi diferite societăţi şi corporaţiuni. II. La orele 2 p.m. se vor începe serbările pe la şcolile respective, după programul de mai jos. III. La orele 4 p.m. toate şcoalele se vor aduna în piaţa Primăriei, unde după o mică cuvântare ţinută de către un elev de liceu se va juca Hora Unirei. IV. La orele 5 p.m. elevii liceului şi ai şcoalelor primare vor porni în marş cântând diferite cântece naţionale şi parcurgând stradele Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare până la platoul Borzogheanului. V. La orele 6 p.m. se va face retragere cu torţe”. Ultima parte cuprinde programul pe centre şcolare şi alte locaţii, începând de „sâmbătă 24 Ianuarie ora 2 p.m”, după cum urmează: „I. Şcoala de fete nr. 1 şi de băieţi nr. 1, în localul Şcoalei de fete nr. 1 Mihai Eminescu. II. Şcoala de fete nr. 2 şi de băieţi nr. 2, în localul Şcoalei de băieţi nr. 2 III. Cercul Mărăţei – Şcoala de băieţi nr. 3 C. Negri şi nr. 3 de fete Elena Doamna (nu se specifică locul desfăşurării – n.n.). IV. Şcoala Profesională de fete şi Liceul teoretic Petru Rareş în sala de Gimnastică (e vorba de cea a liceului – n.n.)”. Ce reţinem din acest program? O mare varietate în programul dedicat aniversării Unirii: intonarea Imnului Regal şi Trăiască Regele de către corurile formate din elevi, în preambulul manifestărilor, urmate de cuvântările dedicate evenimentului de directorii sau profesorii şcolilor, poesii, monologuri, piese jucate de elevi, coruri, monologuri, etc. Toate manifestările s-au terminat cu intonarea Horei Unirii şi prinderea în horă a participanţilor. De menţionat şi un alt aspect semnificativ şi care a dat originalitate manifestărilor de la Piatra Neamţ, cu ocazia semicentenarului Unirii din 1859: invitată şi participantă de onoare la Şcoala de fete Eminescu a fost şi doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Unirii, căreia profesoara Zulnia Isăcescu i-a adresat un emoţionant cuvânt intitulat „Măriei Sale Doamnei Elena Cuza, cu prilejul a 50 de ani de la Unirea Principatelor“, în „ovaţiile întregii asistenţe”, cum consemnau documentele vremii. De fapt, presa locală ca şi cea regională sau centrală, au reprodus şi răspunsul prinţesei faţă de acest eveniment petrecut în urbea noastră. Ziarul Adevărul din Bucureşti, din 25 ianuarie 1909, redă emoţionantele cuvinte de mulţumire a Elenei Cuza: „Sunt fericită cînd aud că ţara sărbătoreşte Unirea şi pe Cuza deoarece slăvindu-se de cei de azi, actele mari şi frumoase ale celor de ieri, atunci faptele lor vor fi slăvite de cei de mâine”. La o aşa aniversare, aşa manifestare!

Prof. Gheorghe RADU

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. gigi

    24 ianuarie 2019 at 9:25 AM

    Inainte de actul unirii din 5 ianuarie 1859 de la Iasi, Moldova era un principat mult mai puternic decat Tara Romaneasca (cultura, industrie, agricultura)…toti politicienii si boierii corupti faceau legea in sud…dupa mutarea capitalei in infectul Bucuresti, Kogalniceanu i-a spus lui Cuza Voda ca a facut cea mai mare greseala politica din viata lui prin transferarea puterii la Bucuresti…si apoi cine conducea monstruoasa coalitie pentru inlaturarea lui Cuza Voda?…Liberalii lui Bratianu si cinstita Biserica …Romani, invatati istoria tarii ca sa nu mai va inchinati la idoli falsi…Moldoveni, descentralizarea este singura solutie de a scapa de mafia celor din sud…si unirea cu Moldova de dincolo de Prut va duce la un stat puternic: MOLDOVA…nu mai credeti minciunile politicienilor !!!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bugetul Târgului este supus la vot

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ proiectul de hotărîre privind veniturile, cheltuielile urbei şi obiectivele de investiţii ce vor primi finanţare va fi dezbătut în şedinţa din 12 aprilie ■ pe ordinea de zi sînt menţionate opt proiecte de hotărîre ■

Bugetul oraşului Târgu Neamţ pentru anul 2021 va fi supus luni, 12 aprilie, votului consilierilor locali, convocaţi într-o şedinţă extraordinară, cu opt puncte pe ordinea de zi.

Potrivit proiectului iniţiat de conducerea primăriei, totalul sumelor preconizate a intra în alcătuirea bugetului urbei s-ar cifra la 74.013.578 lei, în care sunt incluse veniturile proprii estimate a fi obţinute din impozite şi taxe locale în valoare de 8.687.000 lei, la care s-ar adăuga 12.022.000 lei, din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, 12.585.000 lei, cu titlu de sume defalcate din tva, subvenţii aşteptate de la bugetul de stat în valoare de 7.562.000 lei, subvenţii de la alte administraţii în valoare de 160.000 lei, finanţare Delgaz pentru extindere reţea gaze naturale în cartierul Blebea ce ajunge la 680.000 lei etc. De asemenea, sînt cuprinse în bugetul estimat pentru anul 2021 şi fonduri de 30.461.000 lei aşteptate de la Uniunea Europeană pentru proiecte derulate la nivel local.

Proiectul de hotărîre aflat în mapele consilierilor locali cuprinde şi cheltuileile programate pentru anul în curs, defalcate pe secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare, precum şi obiectivele din lista de investiţii pentru anul 2021. Un alt proiect de hotărîre ce va fi supus dezbaterii consilierilor se referă la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli estimat al Spitalului Orăşenesc Sf.Dimitrie Târgu Neamţ, urmînd să fie luată în discuţie şi modificarea statului de funcţii al unităţii sanitare. Participanţii vor mai avea de luat hotărîri în privinţa Bugetului de venituri şi cheltuieli al Direcţiei de Asistenţă Socială a oraşului Târgu Neamţ pentru anul 2021, precum şi a listei de investiţii aacestei instituţii.

Discuţiile vor continua tot pe tema banilor, pentru că va fi cerută aprobarea consilierilor locali pentru condiţiile contractării unei finanţări rambursabile interne în valoare de 6.000.000 lei de la Banca Comercială Română, pentru care s-ar lua în calcul o perioadă de rambursare de 96 luni, după care se va supune la vot şi proiectul privind creditul menţionat. În cadrul şedinţei vor mai fi luate decizii în privinţa casării unor active fixe din domeniul privat al urbei şi a lotizării unui teren.

Citește știrea

Actualitate

Cînd evaziunea nu mai duce la puşcărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evazioniştii scapă de detenţie în anumite condiţii ■ prejudiciul nu trebuie să depăşească 100.000 de euro şi trebuie achitat integral ■ legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■

Liber la evaziune fiscală, dacă ai ceva bănuţi prin conturi. Cei care săvîrşesc de acum înainte astfel de infracţiuni scapă de detenţie. Totul în anumite condiţii, respectiv prejudiciul nu trebuie să depăşească suma de 100.000 de euro, iar paguba în dauna statului trebuie achitată pînă la ultimul bănuţ. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, avînd ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvîrşirii acestor fapte. De asemenea, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvîrşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; sustragerea de la verificări financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de debitor ori de terţe persoane a bunurilor sechestrate.

În cazul unor astfel de fapte, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu trece de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pînă la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplica amendă.

În cazul săvîrşirii uneia dintre infracţiunile menţionate anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcîndu-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare“. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor.

Citește știrea

Actualitate

Urmărit naţional depistat în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ el avea la activ două condamnări care însumează peste 5 ani de detenţie ■ în ambele cauze a condus fără permis, dar a mai făcut alte fapte ■

Un botoşănean în vîrstă de 53 de ani, cu două condamnări la activ, ce ar fi trebuit să se afle în penitenciar pentru executarea pedepselor privative de libertate, a fost depistat pe meleaguri nemţene.

S-a întîmplat pe 10 aprilie 2021, cînd în baza activităţilor informativ – operative, bărbatul care fusese dat în urmărire la nivel naţional a fost depistat pe o stradă din Piatra Neamţ. Pe numele lui existau două mandate de executare a închisorii ce cumulau peste 5 ani de detenţie, respectiv una de 2 ani şi 3 luni, iar cealaltă de 2 ani, 10 luni şi 20 de zile de închisoare.

În principiu, a fost vorba de conducere fără permis, dar şi alte fapte. Pe 2 noiembrie 2020, Judecătoria Rîmnicu Vîlcea, a emis primul mandat, unul de 2 ani şi 3 luni de detenţie, pentru săvîrşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis, fals privind identitatea, vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea oamenilor legii.

Ulterior, pe 23 martie 2021, Judecătoria Suceava l- a condamnat în alt dosar, a doua sancţiune fiind pentru fals intelectual şi conducere fără permis. Pe 1 noiembrie 2017, fără permis, individul a ieşit cu maşina în trafic, la Rîmnicu Vîlcea, moment în care a surprins şi accidentat un pieton care traversa regulamentar.

În urma impactului, victima a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale. După accident, şoferul şi-a văzut de drum, fiind identificat a doua zi, pe raza judeţului Vîlcea, ocazie cu care a prezentat pentru identificare un act de identitate ce aparţinea unui alt bărbat. Faptele din al doilea dosar au avut loc pe 24 octombrie 2014, cînd a şofat prin Suceava fără permis, fiind tras pe dreapta de poliţiştii rutieri.

Atunci s-a legitimate doar verbal, fără a prezenta o carte e identitate, determinîndu-l astfel pe agentul constatator să întocmească proces verbal de contravenţie în care au fost consemnate date nereale. Pentru toate acestea, pe 10 aprilie 2021 a fost condus la Penitenciarul Bacău pentru executarea pedepselor privative de libertate.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending