Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Mãrtisorul, o traditie care se pierde

Știre publicată în urmă cu

în data de

• anul acesta, în ciuda ofertei bogate, comerciantii de mãrtisoare au avut vînzãri foarte mici • se pierde traditia? – se întreabã comerciantii • prima zi a primãverii se celebra pe meleagurile românesti încã de acum 8000 de ani • în prezent, interesul românilor pentru acest obicei este tot mai scãzut •

1 Martie. De aceastã zi se leagã „mãrtisorul“, un obicei strãvechi specific românilor. Mãrtisorul era un dar pe care si-l trimiteau românii unul altuia, în ziua de 1 Martie: un bãnut de aur spînzurat de un snur de mãtase împletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gît pînã cînd întîlnea cel dintîi trandafir înflorit, pe crengile cãruia depunea apoi darul primit. Bãnutul însemna îmbelsugarea, firele albe si rosii ale snurului simbolizau fata albã precum crinul si rumen ca trandafirul, iar ofranda fãcutã reginei florilor era o salutare poeticã adresatã primãverii. Originile acestui obicei sînt foarte vechi. Descoperirile arheologice aratã cã prima zi a primãverii se celebra pe meleagurile noastre încã de acum 8000 de ani. Si pe vremea dacilor simbolurile primãverii se purtau doar dupã 1 Martie. Pe atunci, mãrtisoarele erau fie niste pietricele albe si rosii însirate pe o atã, fie mai multe monede atîrnate de fire subtiri de lînã, negru cu alb. Dacii credeau cã mãrtisoarele aduceau noroc si vreme bunã si le purtau pînã cînd înfloreau copacii. Alte vremuri… Acum, însã, striviti de lipsuri si bolnavi de stres, românii au pierdut bucuria de a dãrui mãrtisoare. Tarabe pline cu fel de fel de mãrtisoare, de toate formele, culorile, cu preturi mici, atrãgãtoare, au asteptat zadarnic, ieri, cumpãrãtorii.

Se pierde traditia? „Am adus modele frumusele, pe care nu le-am avut anul trecut. Dar vînzãrile au mers prost, chiar foarte prost. Lumea nu a cumpãrat decît mãruntisuri – mãrtisoare de metal la 10.000 de lei. Stau de azi-dimineatã si nu cred cã am vîndut de 200-300.000 de lei. Iar locurile de vînzare ne omoarã – plãtim cîte 1,8 milioane lei pentru un loc“, s-a plîns Marcel Stoican, un vînzãtor ambulant din Piatra Neamt. În fata lui, o tarabã plinã ochi cu mãrtisoare: balonase zîmbitoare de toate culorile, la 10.000 de lei, fluturi tot cu 10.000, stelute din sticlã, figurine din metal, puisori, brose cu flori, medalioane – 20.000, dar si cu kitch-uri: ouã de sticlã cu ceva în ele, de 50.000 de lei, ghivece cu flori artificiale – 60.000 de lei, niste figurine din sticlã plantate lîngã un termometru – 40.000 s.a.m.d. Vizavi, altã tarabã plinã ochi, cu multe mãrtisoare inedite: o Floarea Soarelui din plus, adusã tocmai de la Tîrgul Mãrtisoarelor din Bucuresti, care rîde, danseazã si cîntã pentru „numai“ 300.000 de lei, pãpusi – tot la 300.000 de lei, un iepuras din plus cu 150.000 de lei, pernute rosii „Love“ – 100.000 cele mici si 200.000 cele mari, îngerasi cu 120.000 de lei, trandafir cu ursulet argintat, brose s.a. Se vînd? „Vînzãrile au mers foarte slab: ori se pierde traditia, ori n-au oamenii bani, ori – varianta a treia – este foarte frig. Cel mai mult s-au cãutat atele de mãrtisoare, nici mãcar mãrtisoarele de 3.000 de lei“, s-a plîns doamna Caty, din Bucuresti. „Vînzarea este slabã. Noi sîntem din Buzãu si vînzarea, aici, este mai slabã ca acasã. De azi-dimineatã n-am fãcut nici 400.000 de lei. Avem mãrtisoare si la 5.000, avem si mai scumpe: uite, bibelourile alea – papagali, îngerasi, cai – pe care le-am luat de la chinezi. Nimic nu se vinde! Oamenii nu cumpãrã mãrtisoare, cumpãrã flori vii!“, s-a lamentat, neagrã de supãrare, Maria Calîngã din Buzãu, aruncînd ochiade înciudate cãtre vînzãtoarele de flori. Acestea, venite din Iasi, încercau, înfrigurate, sã vîndã ghiocei, viorele, zambile. Fãrã succes! „Nu cumpãrã oamenii! Le trebuie mîncare, nu ghiocei!“, a spus una din iesence. Vînzãri modeste si la Librãria „Miorita“, în ciuda ofertei bogate de mãrtisoare si felicitãri frumoase. „Avem o ofertã foarte bogatã de felicitãri, circa 100 de modele, cu sau fãrã mãrtisor, cu sau fãrã dedicatie, pentru toate vîrstele si pentru toate gusturile. Si la mãrtisoare avem o ofertã bogatã – pandantive cu diverse modele si forme sau mãrtisoare migãlite din rãsinã si petale de flori. Avem si mãrtisoare placate cu argint sau cu aur, ultimele fiind si cele mai scumpe – costã 70.000 de lei. Acestea au mers cel mai bine. Dar nu am avut vînzãri spectaculoase. Cred cã mãrtisoarele încep, încet-încet, sã-si piardã interesul. Tinerii, în special, preferã probabil sãrbãtorile lor specifice. E drept, nici vremea nu ne-a avantajat anul acesta“, a declarat doamna Ropcean, directorul SC Bibliopolis SA. În ultimii ani au pãtruns în viata românilor multe sãrbãtori de import: Halloween, Valentine’s Day, Ziua Americii s.a. Nu sînt pentru noi. Avem traditiile si obiceiurile noastre, care ne apropie si care definesc cel mai bine sufletul românului. Iar Mãrtisorul, cu bucuria de a dãrui mici atentii în cinstea venirii primãverii, face parte din ele.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending