Contactează-ne

Politica

Marea Sfidare Naţională, proiectele ratate ale Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a lansat patru mari proiecte de ţară, peste care se aşterne praful, lăsate să zacă prin sertarele Cotroceniului, ca literatură postumă, pentru viitorii preşedinţi cu deficit de inspiraţie.

Un proiect, a fost „România europeană, prosperă şi modernă”, despre care nu a vorbit prea mult în campania sa, pentru cel de al doilea mandat, deoarece presupunea prea mult consens naţional, la care domnia sa face alergie.

Al doilea proiect, „România educată”, nu a depăşit consistenţa unei colecţii de panseuri, acumulate de-a lungul anilor săi de catedră, panseuri cu care nu a reuşit să impresioneze mediul academic, decât până la nivelul stupefacţiei.

Celui de al treilea proiect, „România normală” i s-ar fi potrivit mai bine titlul de „România utopică”, având în vedere că preşedintele Iohannis a dovedit că nu a făcut o pasiune din a respecta litera şi spiritul Constituţiei, când sunt în joc viziunile sale.

România normală, a lui Klaus Iohannis şi a colegilor săi liberali, se dovedeşte a fi o ţară, pentru care încă nu s-a scris o Constituţie pe măsură, după care să fie condusă ţara în deplin respect.

Şi, în sfârşit, cel mai mare proiect al Preşedintelui, cu care ne ocupă mai tot timpul, este aberaţia colectivă liberală, privind ,,alegerile anticipate”. Cu acest proiect de suflet, Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie, ca primul preşedinte care a reuşit să dizolve Parlamentul, programând anticipat o criză de guvern.

Spre dezamăgirea multor români, dintre care mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, acestuia nu i-a reuşit nici un proiect, iar poziţia sa duplicitară faţă de actele guvernării PSD şi ale guvernării PNL a devenit proverbială. Ce i-a interzis unuia, este permis celuilalt.

Regulile guvernării PSD, considerate ca dezastruoase de către Klaus Iohannis, sunt acum considerate ca normalitate, dacă sunt aplicate de guvernarea PNL

În noiembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat preşedintelui Iohannis, de trei ori consecutiv, propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, în locul demisei Laura Codruţa Kovesi.

Tot de trei ori consecutiv, Klaus Iohannis a respins nominalizarea procuroarei Adina Florea, pe motiv că aceasta nu obţinuse aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Klaus Iohannis şi-a lansat atunci, public şi ferm, convingerea că numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, nu mai poate fi tolerată într-o Românie normală. În pledoaria motivaţională a refuzului nominalizării şefei DNA, preşedintele Iohannis făcea trimitere la ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene, cu privire la România, în care se sublinia repetat că în astfel de nominalizări, „avizele CSM trebuie să fie respectate”.

Aceasta bazat şi pe prevederile constituţionale, că CSM este garantul independenţei Justiţiei, nu preşedintele României sau ministrul Justiţiei, care sunt funcţii eminamente dependente de politic. Culmea pervertirii principiilor liberale, că ce este imoral la alţii, la PNL este normal, joi 20 februarie, preşedintele Iohannis a numit „de îndată”, procurorii şefi la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Nu a contat, nici cât negru sub unghie, că cele două nominalizări aveau la dosarul de promovare câte un aviz negativ din partea CSM. Conform fariseismului prezidenţial, dacă avizele negative ale CSM au fost emise în timpul guvernării PSD, Klaus Iohannis ne spune că acestea trebuie să fie executorii, conform directivelor din rapoartele MCV. Dar dacă aceste avize negative au fost emise în timpul guvernării PNL, Klaus Iohannis le consideră doar consultative.

Aşa că numirea celor doi şefi, la Parchetul General şi la DNA, nu s-a realizat conform avizelor CSM, ca act de independenţă politică a Justiţiei, ci s-a realizat ca act politic, din partea Guvernului şi a Preşedintelui. Se ştie că avizele CSM sunt consultative, conform Constituţiei României, dar Comisia Europeană statuează că singurul garant al independenţei Justiţiei este CSM. În anul 2018, în cazul Adinei Florea, preşedintele Iohannis a ţinut să ne aburească, că tocmai lipsa unui aviz pozitiv al CSM l-a împiedicat s-o nominalizeze pe acesta la şefia DNA.

În caz de aviz favorabil, ar fi nominalizat-o „de îndată”? Să fim serioşi, duplicitarismul decizional al Preşedintelui, care îi fracturează consecvenţa în principii, este singurul său proiect de ţară, dus până la capăt.

Luni 24 februarie – zi de funeralii naţionale, la moartea visului liberal privind dizolvarea Parlamentului

Una din principalele obligaţii constituţionale ale Preşedintelui României este să facă toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unei crize majore, care nu poate fi rezolvată decât prin dizolvarea Parlamentului.

Într-o Românie normală, după standardele liberale, preşedintele ar trebui să facă toate eforturile pentru a dizolva Parlamentul. Ciudate standarde, cu tangenţe la siguranţa naţională. Scenariul dizolvării Parlamentului, pentru a provoca alegeri anticipate, a fost scris de Guvernul Orban, într-un grafic foarte strâns, în care era proiectat că în luna februarie trebuie să cadă obligatoriu Guvernul, abia instalat în 4 noiembrie 2019.

Deşi vrea alegeri anticipate, Ludovic Orban a declarat public că nu-şi dă demisia, pentru a declanşa sarabanda căderilor succesive a trei guverne. Scenariul este de noaptea minţii. Pentru a declanşa un astfel de scenariu, Ludovic Orban nu a avut curajul lui Victor Ponta din 2016, când acesta şi-a depus demisia de premier pe Facebook.

Dacă şi-ar fi dat demisia, Ludovic Orban ar fi rămas pe dinafară, obligându-l astfel pe Klaus Iohannis să numească ca premier interimar pe altcineva, trimiţându-l pe Orban să-şi reia statutul de şomer.

În schimb Ludovic Orban a declarat că lasă la latitudinea PSD-ului de a declanşa o criză guvernamentală, depunând o moţiune de cenzură. Pe 5 februarie moţiunea a trecut şi Guvernul Orban pleca acasă, devenind guvern interimar, iar premierul scăpând de şomaj.

Pentru atingerea obiectivului privind dizolvarea Parlamentului, Ludovic Orban a susţinut, public, că principala sa preocupare este ca Guvernul să-şi tot asume răspunderea pe diverse proiecte, până când PSD-ul va ceda nervos şi va depune moţiuni de cenzură, care trebuie să treacă toate, în cascadă.

Pe 5 februarie, la dezbaterea moţiunii, Ludovic Orban a ţinut un discurs aberant, de la tribuna Parlamentului. Printre aberaţii, se detaşează câteva, care nu aveau nicio tangenţă cu funcţia de premier. A susţinut că nu dă doi bani pe votul celor care votează moţiunea, că este sub demnitatea lui să-şi piardă vremea cu gargară despre ce prevede Constituţia şi că nu-l interesează atitudinea Avocatului Poporului în legătură cu cele 25 de Ordonanţe de urgenţă, emise de Guvern, în noaptea dintre 4 şi 5 februarie.

Spre deosebire de PSD, care în 2017 şi-a dovedit puterea, trântindu-şi propriile guverne, Grindeanu şi Tudose, acum PNL apelează la experimentatul PSD, să-i trântească trei guverne, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis Parlamentul pe tavă. Pe 24 februarie, Guvernul Orban II aşteaptă ca Parlamentul să se întrunească, pentru a nu-l vota. Tot de noaptea minţii ţine şi acest scenariu. Parlamentul nu se va întruni, pentru că „noua majoritate”, declarată de Klaus Iohannis, în noiembrie 2019, s-a evaporat în trei luni de existenţă.

Ludovic Orban ne consideră tâmpiţi, când ne avertizează că se prelungeşte criza, deoarece PSD nu-şi înţelege menirea de Opoziţie, aceea de a trânti guverne pe bandă rulantă, în ritmul stabilit după graficul său. Bomboana pe coliva celor 25 de ordonanţe de urgenţă, a fost Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, prin care s-a legiferat, în regim de urgenţă, o situaţie care era mai mult ca cert că nu va avea loc. Data de 24 februarie, rămâne doar data în care se prelungeşte pe durată nedeterminată interimatul Guvernului Orban I.

Guvernul Orban I, ca guvern interimar, va fi un guvern netoxic, deoarece are interzis accesul la ordonanţe de urgenţă, la asumări de răspundere şi la proiecte legislative, lăsând Parlamentului dreptul constituţional de a legifera. Acest guvern interimar trebuie să se ocupe doar de gestionarea problemelor curente ale ţării, până la alegerile normale din decembrie.

Atât de mare a fost aroganţa lui Klaus Iohannis, încât la data apariţiei în Monitorul Oficial al Ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate, a declarat că această aiureală legislativă a fost un act de normalitate din partea Guvernului. Un act de normalitate va fi însă şi refuzul Parlamentului de a participa la mascarada solicitării Guvernului Orban II, de a nu fi votat, scutindu-l pe Ludovic Orban de a interpreta la tribuna Parlamentului, sceneta comică din „Titanic Vals” cu „Nu mă votaţi!”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stelian Aldea

    27 februarie 2020 at 9:39 PM

    O intrebare: semnatarul acestui serial , cu unica dedicatie, este acelasi cu cel ce a fost sef peste PDSR, PSDR, etc Neamt ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Autostrada Unirii a fost, este și va fi o prioritate a PNL! Au început etapele pregătitoare ale tronsonului Târgu Neamț – Iași – Ungheni!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Partidul Național Liberal a început investițiile în dezvoltarea rețelelor de transport, bazându-se pe finanțare europeană. În ultimul an, Guvernul PNL a deblocat lucrări și proiecte majore de infrastructură importante pentru regiunea Moldovei: Autostrada Unirii  A8 (Tg. Mureș – Iași – Ungheni) și Autostrada Moldovei A7 (cu traseul Nord-Sud). Parlamentarii din județul Neamț au susținut în mod activ demararea proiectului Autostrăzii Unirii. Dată fiind importanța majoră a acestui proiect și Guvernul PNL a venit în susținerea lui.

Nemțenii au dreptul să știe că au fost începute etapele pregătitoare ale tronsonului din autostrada A8 care traversează regiunea Moldovei, adică Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Săptămâna trecută au fost depuse trei oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate, un pas esențial pentru buna desfășurare a proiectului. Câștigătorul licitației va fi anunțat la anul, când va și începe lucrul la acest studiu.

Și celelalte două loturi ale A8 sunt deja în etapele de obținere ale autorizațiilor și avizelor. Pentru tronsonul Târgu Mureș – Târgu Neamț se lucrează deja la studiul de fezabilitate, acesta fiind și cel mai greu de realizat, deoarece autostrada va traversa munții. În celălalt capăt al A8, la intrarea în Republica Moldova, este podul peste Prut de la Ungheni, care își așteaptă acordul de mediu și – după primirea lui – se va trece la emiterea Hotărârii de Guvern cu indicatorii tehnico-economici în baza cărora se va realiza proiectul.

Pentru cealaltă autostradă care va traversa Moldova – adică A7 – au fost încheiate, în acest an, contractele și pentru studiile aferente ultimelor două secțiuni (Pașcani – Suceava și Suceava – Siret). Termenul final de predare al documentațiilor tehnice este 2022. Primele patru loturi ale A7 (de la Ploiești la Pașcani) sunt acum în faza de elaborare a documentațiilor, iar la anul va fi lansată licitația pentru construcția efectivă a autostrăzii. Acest proiect va avea 428 kilometri și un preț de 3 miliarde euro.

Mai mult chiar, miercuri, 2 decembrie,  a fost inaugurat primul tronson al A7, respectiv 16 kilometri cu profil de autostradă din totalul de 31 de kilometri, cât are centura ocolitoare a Bacăului. După 30 de ani de promisiuni făcute de toate forțele politice care s-au succedat la guvernare, doar Guvernul PNL a reușit să îndeplinească un obiectiv strategic pentru Moldova. Deschiderea circulației pe acest tronson are loc cu 1 an înaintea termenului prevăzut în contract, ceea ce ne dovedește – o dată în plus – că antreprenorii români pot derula contracte de succes în colaborare cu un guvern care pune investițiile pe primul loc.

Toate aceste costuri (studiile de fezabilitate și costul efectiv al construirii autostrăzilor) au deja finanțarea asigurată. În mare parte este vorba despre bani europeni, restul sumelor provenind de la bugetul național sau din diferite parteneriate cu instituții financiare internaționale.

Echipa PNL Neamț va susține în continuare realizarea Autostrăzii Unirii (A8). Este o promisiune făcută nemțenilor, pe care o vom respecta! Vom avea parte de sprijinul Guvernului PNL, dar și al parlamentarilor liberali. Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din județul Neamț votați duminică PNL, poziția 6 pe buletinul de vot!

Citește știrea

Actualitate

Marius Irimia: „M-am implicat în politică pentru ca generația fiicei mele să-și găsească fericirea acasă”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Marius Irimia candidează la Senatul României, din partea Alianței USRPLUS Neamț, poziția 5 pe buletinul de vot.

Marius s-a născut la început de septembrie 1981 și de peste 15 ani locuiește în Piatra-Neamț, alături de soție și fetiță, Maria. E inginer silvic, iar din 2007 lucrează la Administrația Parcului Natural Vânători Neamț. Lucrând la Parcul Vânători, s-a specializat în protejarea mediului și a peisajului natural, în promovarea turismului și realizarea hărților digitale. Pasiunea lui, cea de descoperitor de tezaure și artefacte foarte vechi cu ajutorul unui detector de metale, l-a făcut să îndrăgească și mai mult istoria și natura acestui loc minunat numit Neamț.

 

Marius Irimia e o persoană dinamică, sociabilă, hotărâtă, responsabilă și crede că, alături de echipa potrivită, echipa USRPLUS, poate pune umărul pentru ca România să se facă bine.

În proiectele în care a lucrat, Marius a învățat că, deși niciodată nu avem la dispoziție toate datele de care e nevoie pentru deciziile potrivite (bugetul nu eniciodată suficient, consensul e greu de găsit, nu e destul timp sau nu avem toate informațiile), deciziile trebuie luate și cineva trebuie săși le asume. A fi politician înseamnă asumare, înainte de orice: a deciziilor și a erorilor, a victoriilor ca și a înfrângerilor.

Iar Marius are curajul asumării, încă din acel moment în care a devenit, dintr-un cetățean veșnic dezamăgit, om politic și candidat în alegeri. A făcut-o pentru el, cetățeanul care știa ce trebuie făcut și vedea ceea ce nu se face, și pentru fiica lui. Nu vrea ca și copilul lui, la fel ca mii și mii de alți copii, să trebuiască să-și părăsească locul natal ca să-și poată face o viață fericită. Marius știe ce înseamnă să-ncerci să-ți faci un rost într-o țară străină: la fel ca mulți nemțeni, și el a fost plecat – destul cât să afle din proprie experiență că nicăieri nu e ca acasă. S-a întors în Neamț și speră să poată contribui la bunăstarea acestui loc, pentru ca și alți nemțeni să revină în țară.

 

Marius candidează la alegerile parlamentare pentru că iubește România la fel de mult ca Neamțul sau Moldova și-și dorește să aducă schimbarea de care avem cu toții nevoie pentru ca țara noastră să se dezvolte. Iar Marius crede că dezvoltarea județului nostru începe cu construcția unei autostrăzi și continuă cu atenția pentru bogățiile naturale ale județului, începând cu pădurile lui. Marius vrea să se lupte, din Parlament, împotriva tăierilor ilegale de lemn, pentru împăduriri și protecția mediului – pentru că viitorul trebuie să fie verde sau altfel vom pierde ceea ce omenirea a construit timp de milenii.

 

Nemțenii ne-au dat votul pe 27 septembrie. Avem încredere că o vor face și pe 6 decembrie. Cu mască și distanțare socială la secțiile de vot.

 

„Comandat de Partidul Uniunea Salvaţi România (parte a Alianţei electorale „Alianţa USR PLUS”) şi realizat de SC Grupul de Presă ACCENT SRL.  Cod unic de identificare: 11200021″.

Citește știrea

Actualitate

Laura David, un om de cuvânt pentru nemțeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Laura David candidează la Camera Deputaților, din partea USRPLUS Neamț. Pe buletinul de vot, Alianța USRPLUS se găsește la poziția 5.

Laura a crescut în Piatra Neamț, dar locuiește de mulți ani în comuna Alexandru cel Bun. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale la București și lucrează ca economist la societatea de consultanță pentru firme internaționale pe care a înființat-o împreună cu soțul ei. E un om de cuvânt, pune pasiune în ceea ce face și se dedică total proiectelor în care crede.

Laura a învățat că fiecare lucru trebuie făcut la timpul său. La vârsta de 44 de ani și după o experiență profesională desfășurată exclusiv în mediul privat, Laura crede că e momentul potrivit să se implice în viața politică din România.

E unul dintre cei mai noi membri ai USR și unul dintre cei mai activi la alegerile locale din septembrie 2020. De mult timp, Laura e cel mai activ și vigilent critic al administrației locale din Alexandru cel Bun, vocea vie și neobosită a cetățenilor din comună.

Laura David a întrebat oamenii din jur ce și-ar dori de la un parlamentar, cum își imaginează reprezentantul lor în Camera Deputaților.

„Avem nevoie de oameni competenți și corecți“, au spus unii. „Profesionalism, corectitudine, seriozitate, implicare, dorința de a schimba lucrurile în bine.“ „În Parlament trebuie să ajungă oameni corecți, cinstiți, pregătiți, care au excelat în profesia lor și care acum vor să pună umărul la schimbarea modului în care se înțelege să se facă politică“, au răspuns alții.

Laura își dorește să participe la schimbarea actualei clase politice românești, în care majoritatea celor care ne reprezintă în Parlament votează fără să fi citit măcar documentele supuse votului și fără să știe despre ce e vorba, se plictisesc vizibil la ședințe sau nu se întâlnesc niciodată cu propriii alegători. Laura crede că a venit timpul ca parlamentarii să trateze cu deplină responsabilitate onoarea de a reprezenta cetățenii și să fie conștienți că traiul multora dintre români depinde de deciziile Parlamentului.

Proiectul de acum al Laurei este România. Își dorește un Cod de Procedură Administrativă care să includă posibilitatea semnării electronice a tuturor actelor administrative și vrea să lucreze la actualizarea legislației electorale – cu vot prin corespondență eficient și vot electronic. Va contribui la susținerea investițiilor în infrastructura de turism și la dezvoltarea sistemului de învățământ conform necesităților de pe piața muncii.

Nemțenii ne-au dat votul pe 27 septembrie. Avem încredere că o vor face și pe 6 decembrie. Cu mască și distanțare socială la secțiile de vot.

„Comandat de Partidul Uniunea Salvaţi România (parte a Alianţei electorale „Alianţa USR PLUS”) şi realizat de SC Grupul de Presă ACCENT SRL.  Cod unic de identificare: 11200021″.

Citește știrea

Trending