Contactează-ne

Politica

Marea Sfidare Naţională, proiectele ratate ale Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a lansat patru mari proiecte de ţară, peste care se aşterne praful, lăsate să zacă prin sertarele Cotroceniului, ca literatură postumă, pentru viitorii preşedinţi cu deficit de inspiraţie.

Un proiect, a fost „România europeană, prosperă şi modernă”, despre care nu a vorbit prea mult în campania sa, pentru cel de al doilea mandat, deoarece presupunea prea mult consens naţional, la care domnia sa face alergie.

Al doilea proiect, „România educată”, nu a depăşit consistenţa unei colecţii de panseuri, acumulate de-a lungul anilor săi de catedră, panseuri cu care nu a reuşit să impresioneze mediul academic, decât până la nivelul stupefacţiei.

Celui de al treilea proiect, „România normală” i s-ar fi potrivit mai bine titlul de „România utopică”, având în vedere că preşedintele Iohannis a dovedit că nu a făcut o pasiune din a respecta litera şi spiritul Constituţiei, când sunt în joc viziunile sale.

România normală, a lui Klaus Iohannis şi a colegilor săi liberali, se dovedeşte a fi o ţară, pentru care încă nu s-a scris o Constituţie pe măsură, după care să fie condusă ţara în deplin respect.

Şi, în sfârşit, cel mai mare proiect al Preşedintelui, cu care ne ocupă mai tot timpul, este aberaţia colectivă liberală, privind ,,alegerile anticipate”. Cu acest proiect de suflet, Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie, ca primul preşedinte care a reuşit să dizolve Parlamentul, programând anticipat o criză de guvern.

Spre dezamăgirea multor români, dintre care mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, acestuia nu i-a reuşit nici un proiect, iar poziţia sa duplicitară faţă de actele guvernării PSD şi ale guvernării PNL a devenit proverbială. Ce i-a interzis unuia, este permis celuilalt.

Regulile guvernării PSD, considerate ca dezastruoase de către Klaus Iohannis, sunt acum considerate ca normalitate, dacă sunt aplicate de guvernarea PNL

În noiembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat preşedintelui Iohannis, de trei ori consecutiv, propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, în locul demisei Laura Codruţa Kovesi.

Tot de trei ori consecutiv, Klaus Iohannis a respins nominalizarea procuroarei Adina Florea, pe motiv că aceasta nu obţinuse aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Klaus Iohannis şi-a lansat atunci, public şi ferm, convingerea că numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, nu mai poate fi tolerată într-o Românie normală. În pledoaria motivaţională a refuzului nominalizării şefei DNA, preşedintele Iohannis făcea trimitere la ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene, cu privire la România, în care se sublinia repetat că în astfel de nominalizări, „avizele CSM trebuie să fie respectate”.

Aceasta bazat şi pe prevederile constituţionale, că CSM este garantul independenţei Justiţiei, nu preşedintele României sau ministrul Justiţiei, care sunt funcţii eminamente dependente de politic. Culmea pervertirii principiilor liberale, că ce este imoral la alţii, la PNL este normal, joi 20 februarie, preşedintele Iohannis a numit „de îndată”, procurorii şefi la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Nu a contat, nici cât negru sub unghie, că cele două nominalizări aveau la dosarul de promovare câte un aviz negativ din partea CSM. Conform fariseismului prezidenţial, dacă avizele negative ale CSM au fost emise în timpul guvernării PSD, Klaus Iohannis ne spune că acestea trebuie să fie executorii, conform directivelor din rapoartele MCV. Dar dacă aceste avize negative au fost emise în timpul guvernării PNL, Klaus Iohannis le consideră doar consultative.

Aşa că numirea celor doi şefi, la Parchetul General şi la DNA, nu s-a realizat conform avizelor CSM, ca act de independenţă politică a Justiţiei, ci s-a realizat ca act politic, din partea Guvernului şi a Preşedintelui. Se ştie că avizele CSM sunt consultative, conform Constituţiei României, dar Comisia Europeană statuează că singurul garant al independenţei Justiţiei este CSM. În anul 2018, în cazul Adinei Florea, preşedintele Iohannis a ţinut să ne aburească, că tocmai lipsa unui aviz pozitiv al CSM l-a împiedicat s-o nominalizeze pe acesta la şefia DNA.

În caz de aviz favorabil, ar fi nominalizat-o „de îndată”? Să fim serioşi, duplicitarismul decizional al Preşedintelui, care îi fracturează consecvenţa în principii, este singurul său proiect de ţară, dus până la capăt.

Luni 24 februarie – zi de funeralii naţionale, la moartea visului liberal privind dizolvarea Parlamentului

Una din principalele obligaţii constituţionale ale Preşedintelui României este să facă toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unei crize majore, care nu poate fi rezolvată decât prin dizolvarea Parlamentului.

Într-o Românie normală, după standardele liberale, preşedintele ar trebui să facă toate eforturile pentru a dizolva Parlamentul. Ciudate standarde, cu tangenţe la siguranţa naţională. Scenariul dizolvării Parlamentului, pentru a provoca alegeri anticipate, a fost scris de Guvernul Orban, într-un grafic foarte strâns, în care era proiectat că în luna februarie trebuie să cadă obligatoriu Guvernul, abia instalat în 4 noiembrie 2019.

Deşi vrea alegeri anticipate, Ludovic Orban a declarat public că nu-şi dă demisia, pentru a declanşa sarabanda căderilor succesive a trei guverne. Scenariul este de noaptea minţii. Pentru a declanşa un astfel de scenariu, Ludovic Orban nu a avut curajul lui Victor Ponta din 2016, când acesta şi-a depus demisia de premier pe Facebook.

Dacă şi-ar fi dat demisia, Ludovic Orban ar fi rămas pe dinafară, obligându-l astfel pe Klaus Iohannis să numească ca premier interimar pe altcineva, trimiţându-l pe Orban să-şi reia statutul de şomer.

În schimb Ludovic Orban a declarat că lasă la latitudinea PSD-ului de a declanşa o criză guvernamentală, depunând o moţiune de cenzură. Pe 5 februarie moţiunea a trecut şi Guvernul Orban pleca acasă, devenind guvern interimar, iar premierul scăpând de şomaj.

Pentru atingerea obiectivului privind dizolvarea Parlamentului, Ludovic Orban a susţinut, public, că principala sa preocupare este ca Guvernul să-şi tot asume răspunderea pe diverse proiecte, până când PSD-ul va ceda nervos şi va depune moţiuni de cenzură, care trebuie să treacă toate, în cascadă.

Pe 5 februarie, la dezbaterea moţiunii, Ludovic Orban a ţinut un discurs aberant, de la tribuna Parlamentului. Printre aberaţii, se detaşează câteva, care nu aveau nicio tangenţă cu funcţia de premier. A susţinut că nu dă doi bani pe votul celor care votează moţiunea, că este sub demnitatea lui să-şi piardă vremea cu gargară despre ce prevede Constituţia şi că nu-l interesează atitudinea Avocatului Poporului în legătură cu cele 25 de Ordonanţe de urgenţă, emise de Guvern, în noaptea dintre 4 şi 5 februarie.

Spre deosebire de PSD, care în 2017 şi-a dovedit puterea, trântindu-şi propriile guverne, Grindeanu şi Tudose, acum PNL apelează la experimentatul PSD, să-i trântească trei guverne, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis Parlamentul pe tavă. Pe 24 februarie, Guvernul Orban II aşteaptă ca Parlamentul să se întrunească, pentru a nu-l vota. Tot de noaptea minţii ţine şi acest scenariu. Parlamentul nu se va întruni, pentru că „noua majoritate”, declarată de Klaus Iohannis, în noiembrie 2019, s-a evaporat în trei luni de existenţă.

Ludovic Orban ne consideră tâmpiţi, când ne avertizează că se prelungeşte criza, deoarece PSD nu-şi înţelege menirea de Opoziţie, aceea de a trânti guverne pe bandă rulantă, în ritmul stabilit după graficul său. Bomboana pe coliva celor 25 de ordonanţe de urgenţă, a fost Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, prin care s-a legiferat, în regim de urgenţă, o situaţie care era mai mult ca cert că nu va avea loc. Data de 24 februarie, rămâne doar data în care se prelungeşte pe durată nedeterminată interimatul Guvernului Orban I.

Guvernul Orban I, ca guvern interimar, va fi un guvern netoxic, deoarece are interzis accesul la ordonanţe de urgenţă, la asumări de răspundere şi la proiecte legislative, lăsând Parlamentului dreptul constituţional de a legifera. Acest guvern interimar trebuie să se ocupe doar de gestionarea problemelor curente ale ţării, până la alegerile normale din decembrie.

Atât de mare a fost aroganţa lui Klaus Iohannis, încât la data apariţiei în Monitorul Oficial al Ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate, a declarat că această aiureală legislativă a fost un act de normalitate din partea Guvernului. Un act de normalitate va fi însă şi refuzul Parlamentului de a participa la mascarada solicitării Guvernului Orban II, de a nu fi votat, scutindu-l pe Ludovic Orban de a interpreta la tribuna Parlamentului, sceneta comică din „Titanic Vals” cu „Nu mă votaţi!”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stelian Aldea

    27 februarie 2020 at 9:39 PM

    O intrebare: semnatarul acestui serial , cu unica dedicatie, este acelasi cu cel ce a fost sef peste PDSR, PSDR, etc Neamt ?

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prognoze politice dominate de incertitudini

Știre publicată în urmă cu

în data de

În România nu se mai discută de multă vreme despre redresare şi rezilienţă, pentru că partidele coaliţiei sunt implicate, până peste cap, în alegeri interne. De parcă agenda românilor nu ar fi suficient de încărcată cu problemele privind pandemia, starea economiei, veniturile salariale, pensiile, sănătatea, învăţământul, locurile de muncă şi multe altele.

În alegerile actuale de partid, în PNL s-a ajuns cu implicarea până la nivelul structurilor guvernului, realitate ignorată grosolan de Cîţu, dar criticată copios de Orban. Scena politică românească este dominată de războiul celor două roze din PNL, a caselor Orban şi Cîţu, arbitrat de pe margine de casa Iohannis. Sau de casele lui Iohannis, dacă ţinem cont de ponderea mai mare a influenţei acestuia în războiul rozelor.

Organizaţiile liberale din teritoriu sunt implicate cu tot harnaşamentul în războiul celor două roze. În cavalcada alegerilor locale de partid, soarta războiului liberal este departe de a ajunge la un deznodământ. Împărţirea pe judeţe a steagurilor cu chipul lui Orban sau al lui Cîţu, se realizează sub atenta supraveghere a jandarmilor sau a firmelor de bodyguarzi, spre deliciul armatelor de gură-cască. O supraveghere cu bodyguarzi, a alegerilor de partid, nu am mai văzut decât la alegerile de la PSD Neamţ în 2009, când ,,noul suflu” a considerat că e momentul propice să se înscăuneze.

Scandalul din PNL s-a extins în toată coaliţia, depăşind cu mult faza penibilului pesedist din perioada Dragnea. Doar aşa se justifică ce a vrut să zică Klaus Iohannis, când a decretat că în ,,România normală” trebuie făcută o altfel de politică, decât cea făcută de PeSeDe.Trebuie să constatăm cu amărăciune că, de unde nu e, nici românii nu pot cere.

Politicienii, indiferent că sunt liberali, social- democraţi sau liber-schimbişti, nu se pot desprinde de natura de a fi o apă şi un pământ, în plină tradiţie mioritică. Scandaluri penibile au fost şi în timpul guvernărilor pesediste, numai că în guvernarea de acum, a acestei coaliţii, s-a trecut la next level, care ne readuce în perioada anilor 1996-2000, când guverna Convenţia Democrată. Se vede de la o poştă că Klaus Iohannis are complexul lui Emil Constantinescu, care la finalul mandatului a fost obligat să se declare învins.

Traversăm sentimentul de deja-vu, când vedem că ce vrea PNL nu se potriveşte cu ce vrea USR PLUS, iar UDMR nu se simte nici el prea bine. Noua formaţiune USR PLUS, al cărei sex ideologic este încă incert, se pregăteşte să depăşească epoca de piatră a lui Fred şi Barney pentru a intra în epoca trăsnită a lui Cioloş şi Barna.

Florin Cîţu, coautor la proiectul ,,România educată”

Pentru a-i acorda un spijin substanţial lui Cîţu, în bătălia sa electorală cu Orban, preşedintele Iohannis i-a oferit lui Cîţu dreptul de coautor asupra proiectului prezidenţial, născut mort, intitulat ,,România educată”. A fost proiectul, dorit a fi de success, cu care Klaus Iohannis şi-a asigurat victoria în campania electorală din 2014, obţinând astfel funcţia de preşedinte al României.

Din acel an, 2014, şi până acum, proiectul de suflet al fostului profesor de fizică şi primar de Sibiu, a stat la naftalină timp de şapte ani. Primind proiectul în franciză, Cîţu a declarat că se simte mândru să fie trecut în cartea de istorie, alături de preşedintele Iohannis, pentru faptul că, datorită lor, România a avut în sfârşit acces la educaţie. Altfel, riscam să murim proşti grămadă. Ca să pară echidistant, Klaus Iohannis i-a promis lui Orban că îi va lăsa moştenire şepcuţa, pe care a primit-o cadou de la Donald Trump,în schimbul unor contracte substanţiale.

Convertirea nemţeană a primarilor lui Orban în primari ai lui Cîţu, cu mită de la Guvern

Gheorghe Lazăr, prefect al judeţului şi preşedinte al PNL Neamţ, împreună cu 33 de primari şi trei viceprimari, strânşi pe bază de carnet de partid, s-au întâlnit zilele trecute cu premierul Cîţu, undeva în triunghiul dintre Cozla, Pietricica şi Cernegura. După cum ar fi fost firesc, puteam presupune că la întâlnirea aceasta de gradul zero au fost puse în dezbatere doar problemele Partidului Liberal.

În realitate, au fost puse în dezbatere proiectele de investiţii ale comunităţilor păstorite doar de primarii liberali, pentru a fi recepţionate de staful guvernului, responsabil cu investiţiile, deplasat la Neamţ odată cu premierul, pe banii românilor. Odată dezvăluit scopul real al întâlnirii, înţelegem şi graba cu care primarii PNL s-au bulucit la şedinţa restrânsă de Guvern să-l vadă pe Cîţu, care venise să le promită bani de la Bugetul României, în sistem barter.

Adică bani în schimbul sprijinirii lui Cîţu în bătălia sa cu Orban pentru şefia partidului. Ce este drept, şi PSD practica procedeul mitei electorale la întâlnirile cu primarii săi, dar numai cu prilejul alegerilor parlamentare sau locale. De data aceasta, în spiritul promisiunii Preşedintelui Iohannis, de a face altfel de politici, PNL a dezvoltat procedeul, coborând mita electorală până la nivelul alegerilor interne de partid. Mită defalcată din Bugetul României.

Având în vedere că judeţul Neamţ are 78 de primari, este firesc să-l întrebăm pe premier, când are de gând să stea de vorbă şi cu ceilalţi 45 de primari, pe teme de investiţii ale comunităţilor conduse de ei. Că judeţul nostru nu se limitează, nici pe departe, la cele 33 de comunităţi conduse de primari liberali, iar Guvernul nu este nici ,,Guvernul Meu”, nici ,,Guvernul PNL” , ci Guvernul României.

Primăria Piatra-Neamţ să subvenţioneze Piaţa Centrală, ca şi Telegondola

Urban SA a încercat pentru a treia oară, în ultimele patru luni, să închirieze tonetele şi spaţiile comerciale din Piaţa Centrală şi Bazar. Operaţia a fost sortită eşecului pentru a treia oară, datorită preţurilor mult prea mari de pornire a licitaţiilor de închiriere. Consecinţa eşecului este că, atât PiaţaCentrală, cât şi Bazarul suferă de o lipsă acută a prezenţei producătorilor şi comercianţilor de mărfuri specifice, aşa cum era în alte vremuri. A ajuns să bată vântul prin pieţele din Dărmăneşti, Bistriţa, Mărăţei sau Bazar, şi nici PiaţaCentrală nu face diferenţa. Prin politicile dominate de mercantilism ale Administraţiei locale, nu s-a reuşit decât să fie afectate drastic, atât spiritual concurenţial, cât şi prezenţa micilor producători, realizându-se doar escaladarea preţurilor la mărfurile vandabile. A ajuns ca un kilogram de păstârnac românesc să coste 20 de lei.

Efectele directe ale acestor politici păguboase se resimt în portofelele cumpărătorilor nemţeni, îndeosebi ale celor cu statut de pensionari sau defavorizaţi, pe care liberalii i-au stigmatizat, numindu-i asistaţi social. O politică responsabilă din partea Administraţiei locale, ar trebui să asigure, atât stimularea producătorilor, îndeosebi cei mici, de a-şi expune la vânzare surplusul de prin gospodării, dar şi a cumpărătorilor de a frecventa mai des această piaţă decât supermarketurile.

Interesul producătorilor nemţeni ar putea fi stimulat direct, asigurîndu-li-se accesul gratuit la tonetele Pieţei Centrale, unde să-şi desfacă produsele cu cheltuieli minime. Primăria Municipiului Piatra-Neamţ să înţeleagă că trebuie să subvenţioneze costul închirierii tonetelor pentru micii producători, aşa cum subvenţionează, mult mai consistent, menţinerea în funcţiune a Telegondolei.

Citește știrea

Actualitate

Ajutor financiar pentru achiziționarea de calculatoare, pentru elevi sau studenți!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Deputatul PNL de Neamţ Mara Calista a emis recent un comunicat de presă în care a anunţat că guvernul a adoptat o hotărâre ce stipulează acordarea unui ajutor financiar de 200 de euro pentru stimularea achiziţionării de calculatoare.

„Guvernul, condus de prim – ministrul Florin Cîțu, a adoptat HOTĂRÂREA pentru modificarea Anexei nr. 3 la Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004. Suma acordată este de 200 de euro.

Educația copiilor noștri este strâns legată și de competențele digitale pe care le dobândesc. De aceea este important ca fiecare să aibă șansa de a învăța, fără să fie lipsit de mijloacele necesare pentru a completa procesul educațional”, a declarat Mara Calista, deputat PNL de Neamț.

 

Citește știrea

Actualitate

Primarii nemțeni ai PNL s-au întîlnit cu premierul Florin Cîțu

Știre publicată în urmă cu

în data de

O delegație formată din 33 de primari și 3 viceprimari ai PNL din județul Neamț, condusă de prefectul George Lazăr, președintele PNL Neamț, și senatorul Eugen Țapu-Nazare s-a întâlnit cu premierul Florin Cîțu, cu directorul Companiei Naționale de Investiții, Mihaela Pătrășcoiu, cu alți oficiali guvernamentali. Au fost prezentate principalele proiecte de investiții în comunitățile locale, identificate soluții de finanțare, iar mai multe contracte cu finanțare guvernamentală au fost și semnate.

”În condițiile în care politica PNL este aceea de a nu majora taxele și impozitele, una dintre pârghiile importante de dezvoltare a comunităților locale, pe lângă cele europene, o reprezintă fondurile guvernamentale. Când vorbim de comunitățile locale, nu ne referim doar la cele conduse de primarii PNL, pentru că populația nu trebuie împărțită după calitatea de membru de partid a primarilor. Din acest punct de vedere, premierul Florin Cîțu este un partener de dialog, iar ușa Guvernului, a Companiei Naționale de Investiții, este deschisă tuturor celor care doresc dezvoltarea județului Neamț, care scriu și depun proiecte”, a explicat prefectul George Lazăr, președintele PNL Neamț.

”A fost o întâlnire utilă, mai ales că ne aflăm la jumătatea anului și urmează o rectificare bugetară, iar primarii au avut ocazia să-și prezinte strategiile de dezvoltare, mare parte dintre ele implementate cu fonduri guvernamentale. Am început această serie de întâlniri în urmă cu mai multe luni, iar astăzi, o parte dintre contractele de finanțare au fost și semnate, pentru că cei mai mulți primari au depus proiecte pentru construcția de școli și dispensare, de rețele de apă și canalizare, de terenuri de sport, de infrastructură rutieră și pietonală etc”, a precizat și senatorul Eugen Țapu-Nazare.

Prezent la întâlnirea cu premierul României, Andrei Carabelea, primarul municipiului Piatra Neamț, a reiterat nevoia de sprijin guvernamental și a insistat asupra deschiderii pe care Guvernul PNL o are pentru dezvoltarea  comunităților locale. ”Întâi de toate suntem primari, oamenii ne-au creditat cu încrederea lor, iar singura politică pe care o facem este politica dezvoltării. Premierul Florin Cîțu este un partener deschis, atent la nevoile orașului nostru, și îmi doresc în continuare să păstrăm același dialog, să identificăm nevoi și soluții”, a precizat primarul municipiului Piatra Neamț.

 

Biroul de presă al PNL Neamț

Citește știrea

Trending