Contactează-ne

Politica

Marea Sfidare Naţională, proiectele ratate ale Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a lansat patru mari proiecte de ţară, peste care se aşterne praful, lăsate să zacă prin sertarele Cotroceniului, ca literatură postumă, pentru viitorii preşedinţi cu deficit de inspiraţie.

Un proiect, a fost „România europeană, prosperă şi modernă”, despre care nu a vorbit prea mult în campania sa, pentru cel de al doilea mandat, deoarece presupunea prea mult consens naţional, la care domnia sa face alergie.

Al doilea proiect, „România educată”, nu a depăşit consistenţa unei colecţii de panseuri, acumulate de-a lungul anilor săi de catedră, panseuri cu care nu a reuşit să impresioneze mediul academic, decât până la nivelul stupefacţiei.

Celui de al treilea proiect, „România normală” i s-ar fi potrivit mai bine titlul de „România utopică”, având în vedere că preşedintele Iohannis a dovedit că nu a făcut o pasiune din a respecta litera şi spiritul Constituţiei, când sunt în joc viziunile sale.

România normală, a lui Klaus Iohannis şi a colegilor săi liberali, se dovedeşte a fi o ţară, pentru care încă nu s-a scris o Constituţie pe măsură, după care să fie condusă ţara în deplin respect.

Şi, în sfârşit, cel mai mare proiect al Preşedintelui, cu care ne ocupă mai tot timpul, este aberaţia colectivă liberală, privind ,,alegerile anticipate”. Cu acest proiect de suflet, Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie, ca primul preşedinte care a reuşit să dizolve Parlamentul, programând anticipat o criză de guvern.

Spre dezamăgirea multor români, dintre care mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, acestuia nu i-a reuşit nici un proiect, iar poziţia sa duplicitară faţă de actele guvernării PSD şi ale guvernării PNL a devenit proverbială. Ce i-a interzis unuia, este permis celuilalt.

Regulile guvernării PSD, considerate ca dezastruoase de către Klaus Iohannis, sunt acum considerate ca normalitate, dacă sunt aplicate de guvernarea PNL

În noiembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat preşedintelui Iohannis, de trei ori consecutiv, propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, în locul demisei Laura Codruţa Kovesi.

Tot de trei ori consecutiv, Klaus Iohannis a respins nominalizarea procuroarei Adina Florea, pe motiv că aceasta nu obţinuse aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Klaus Iohannis şi-a lansat atunci, public şi ferm, convingerea că numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, nu mai poate fi tolerată într-o Românie normală. În pledoaria motivaţională a refuzului nominalizării şefei DNA, preşedintele Iohannis făcea trimitere la ultimele rapoarte MCV ale Comisiei Europene, cu privire la România, în care se sublinia repetat că în astfel de nominalizări, „avizele CSM trebuie să fie respectate”.

Aceasta bazat şi pe prevederile constituţionale, că CSM este garantul independenţei Justiţiei, nu preşedintele României sau ministrul Justiţiei, care sunt funcţii eminamente dependente de politic. Culmea pervertirii principiilor liberale, că ce este imoral la alţii, la PNL este normal, joi 20 februarie, preşedintele Iohannis a numit „de îndată”, procurorii şefi la Parchetul General şi la Direcţia Naţională Anticorupţie, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Nu a contat, nici cât negru sub unghie, că cele două nominalizări aveau la dosarul de promovare câte un aviz negativ din partea CSM. Conform fariseismului prezidenţial, dacă avizele negative ale CSM au fost emise în timpul guvernării PSD, Klaus Iohannis ne spune că acestea trebuie să fie executorii, conform directivelor din rapoartele MCV. Dar dacă aceste avize negative au fost emise în timpul guvernării PNL, Klaus Iohannis le consideră doar consultative.

Aşa că numirea celor doi şefi, la Parchetul General şi la DNA, nu s-a realizat conform avizelor CSM, ca act de independenţă politică a Justiţiei, ci s-a realizat ca act politic, din partea Guvernului şi a Preşedintelui. Se ştie că avizele CSM sunt consultative, conform Constituţiei României, dar Comisia Europeană statuează că singurul garant al independenţei Justiţiei este CSM. În anul 2018, în cazul Adinei Florea, preşedintele Iohannis a ţinut să ne aburească, că tocmai lipsa unui aviz pozitiv al CSM l-a împiedicat s-o nominalizeze pe acesta la şefia DNA.

În caz de aviz favorabil, ar fi nominalizat-o „de îndată”? Să fim serioşi, duplicitarismul decizional al Preşedintelui, care îi fracturează consecvenţa în principii, este singurul său proiect de ţară, dus până la capăt.

Luni 24 februarie – zi de funeralii naţionale, la moartea visului liberal privind dizolvarea Parlamentului

Una din principalele obligaţii constituţionale ale Preşedintelui României este să facă toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unei crize majore, care nu poate fi rezolvată decât prin dizolvarea Parlamentului.

Într-o Românie normală, după standardele liberale, preşedintele ar trebui să facă toate eforturile pentru a dizolva Parlamentul. Ciudate standarde, cu tangenţe la siguranţa naţională. Scenariul dizolvării Parlamentului, pentru a provoca alegeri anticipate, a fost scris de Guvernul Orban, într-un grafic foarte strâns, în care era proiectat că în luna februarie trebuie să cadă obligatoriu Guvernul, abia instalat în 4 noiembrie 2019.

Deşi vrea alegeri anticipate, Ludovic Orban a declarat public că nu-şi dă demisia, pentru a declanşa sarabanda căderilor succesive a trei guverne. Scenariul este de noaptea minţii. Pentru a declanşa un astfel de scenariu, Ludovic Orban nu a avut curajul lui Victor Ponta din 2016, când acesta şi-a depus demisia de premier pe Facebook.

Dacă şi-ar fi dat demisia, Ludovic Orban ar fi rămas pe dinafară, obligându-l astfel pe Klaus Iohannis să numească ca premier interimar pe altcineva, trimiţându-l pe Orban să-şi reia statutul de şomer.

În schimb Ludovic Orban a declarat că lasă la latitudinea PSD-ului de a declanşa o criză guvernamentală, depunând o moţiune de cenzură. Pe 5 februarie moţiunea a trecut şi Guvernul Orban pleca acasă, devenind guvern interimar, iar premierul scăpând de şomaj.

Pentru atingerea obiectivului privind dizolvarea Parlamentului, Ludovic Orban a susţinut, public, că principala sa preocupare este ca Guvernul să-şi tot asume răspunderea pe diverse proiecte, până când PSD-ul va ceda nervos şi va depune moţiuni de cenzură, care trebuie să treacă toate, în cascadă.

Pe 5 februarie, la dezbaterea moţiunii, Ludovic Orban a ţinut un discurs aberant, de la tribuna Parlamentului. Printre aberaţii, se detaşează câteva, care nu aveau nicio tangenţă cu funcţia de premier. A susţinut că nu dă doi bani pe votul celor care votează moţiunea, că este sub demnitatea lui să-şi piardă vremea cu gargară despre ce prevede Constituţia şi că nu-l interesează atitudinea Avocatului Poporului în legătură cu cele 25 de Ordonanţe de urgenţă, emise de Guvern, în noaptea dintre 4 şi 5 februarie.

Spre deosebire de PSD, care în 2017 şi-a dovedit puterea, trântindu-şi propriile guverne, Grindeanu şi Tudose, acum PNL apelează la experimentatul PSD, să-i trântească trei guverne, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis Parlamentul pe tavă. Pe 24 februarie, Guvernul Orban II aşteaptă ca Parlamentul să se întrunească, pentru a nu-l vota. Tot de noaptea minţii ţine şi acest scenariu. Parlamentul nu se va întruni, pentru că „noua majoritate”, declarată de Klaus Iohannis, în noiembrie 2019, s-a evaporat în trei luni de existenţă.

Ludovic Orban ne consideră tâmpiţi, când ne avertizează că se prelungeşte criza, deoarece PSD nu-şi înţelege menirea de Opoziţie, aceea de a trânti guverne pe bandă rulantă, în ritmul stabilit după graficul său. Bomboana pe coliva celor 25 de ordonanţe de urgenţă, a fost Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, prin care s-a legiferat, în regim de urgenţă, o situaţie care era mai mult ca cert că nu va avea loc. Data de 24 februarie, rămâne doar data în care se prelungeşte pe durată nedeterminată interimatul Guvernului Orban I.

Guvernul Orban I, ca guvern interimar, va fi un guvern netoxic, deoarece are interzis accesul la ordonanţe de urgenţă, la asumări de răspundere şi la proiecte legislative, lăsând Parlamentului dreptul constituţional de a legifera. Acest guvern interimar trebuie să se ocupe doar de gestionarea problemelor curente ale ţării, până la alegerile normale din decembrie.

Atât de mare a fost aroganţa lui Klaus Iohannis, încât la data apariţiei în Monitorul Oficial al Ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate, a declarat că această aiureală legislativă a fost un act de normalitate din partea Guvernului. Un act de normalitate va fi însă şi refuzul Parlamentului de a participa la mascarada solicitării Guvernului Orban II, de a nu fi votat, scutindu-l pe Ludovic Orban de a interpreta la tribuna Parlamentului, sceneta comică din „Titanic Vals” cu „Nu mă votaţi!”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stelian Aldea

    27 februarie 2020 at 9:39 PM

    O intrebare: semnatarul acestui serial , cu unica dedicatie, este acelasi cu cel ce a fost sef peste PDSR, PSDR, etc Neamt ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Act reparator pentru urmașii militarilor căzuți la datorie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Senatorul Eugen Țapu-Nazare, președintele interimar al organizației PNL Neamț, este coinițiatorul unui proiect legislativ, depus în Senat, prin care indemnizația acordată urmaşilor militarilor căzuţi la datorie nu va mai fi condiţionată de veniturile familiilor acestora. Inițiativa legislativă prevede că urmașii militarilor decedați în acţiuni, misiuni şi operaţiuni militare în România sau în străinătate vor beneficia de o indemnizaţie lunară fixă, egală cu câştigul salarial mediu brut.

”Familiile militarilor care activează în teatrele de operațiuni sunt parte din efortul pe care aceștia îl depun pentru a-și îndeplini misiunile. Iar militarii trebuie să știe că, în cazul sacrificiul suprem, familiile lor vor fi protejate, indiferent de veniturile realizate ”, precizează senatorul Eugen Țapu-Nazare.

Inițiativa legislativă modifică o lege anterioară – 168/2020 – prin care doar urmașii militarilor decedați, cu venituri mai mici de 50% din salariul mediu brut, primeau o indemnizație lunară.

Printre ceilalți semnatari ai actului normativ se numără Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, și senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare.

Citește știrea

Actualitate

Manele, un deputat şi „Zi-le Loredana!“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deputatul nemţean Iulian Bulai a ieşit iar în evidenţă după o nouă postare controversată pe pagina de socializare ■ „extaziat“ de noua colaborare a Loredanei Groza cu nişte manelişti, parlamentarul nu a ezitat să-şi exprime admiraţia ■ deputatul a fost criticat nu doar de presă, ci şi de internauţi ■

Iulian Bulai, cel care-şi zice „Deputatul tău iubitor de oameni decenţi, doritor de schimbare, gata de implicare… Bicicleta e coloana mea oficială“ a ridicat, încă o dată, ridicolul la rang de artă, prin „măiestria“ de a „maneliza“ politica şi domeniul pe care-l păstoreşte, în calitate de şef al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor.

„Lory de la Oneşti“, după cum se autointulează, mai nou, Loredana Groza, a primit din partea preşedintelui Comisiei de cultură, un mesaj neaşteptat: „Muzica e fericire. Şi curaj să te reinventezi. Loredana a făcut-o de o mie de ori înainte. Acum ne scoate ipocrizia de sub preş şi prejudecăţile din minte Zi-le Loredana!“.

Postarea este urmare a succesului de care s-a bucurat Loredana Groza în urma semnării unui contract muzical alături de zece dintre cei mai cunoscuţi manelişti ai României, prin care joi, 22 aprilie, a fost lansat videoclipul piesei „Fericire“, alături de celebrii manelişti Florim Salam, Vali Vijelie, Jador, Jean de la Craiova şi Costi Ioniţă, clip care le-au adus acestora, în doar cîteva zile, peste un million de vizualizări, maneaua ajungînd în Top 8 melodii în plan mondial.

Iar prin România e o modă ca oamenii politici să se „lipească“ de vreun succes. Postarea deputatului Iulian Bulai, cel care după Revelion se arăta indignat de prestaţia grupului Vacanţa Mare la petrecerea dintre ani de la TVR, uitînd parcă faptul că atunci cerea demiterea conducerii postului de televiziune, a făcut acum un veritabil „laudatio“, care i-a adus, din nou, un „linşaj“ din partea presei şi a internauţilor, artista devenind şi ea victimă colaterală.

Furia postacilor se revarsă, însă, mai ales asupra politicianului. Iată cîteva comentarii apărute pe paginile de socializare sau la articolele de presă, care au publicat informaţia şi care-I iau peste picior pe politicianul „manelist“. „A cunoscut «frumuseţea» manelelor pe vremea cînd cerşea pe străzile din Oslo, iar aceste amintiri frumoase nu-l părăsesc nici astăzi. Înduioşător“, postează Tudor. „Mozart ar fi invidios pe acest succes muzical“, notează cu maliţiozitate un alt comentator.

„Pînă la urmă este dreptul tău de a fi şi puţin manelist“

Marius compune chiar şi o poezioară: „Sub valul nopţii, la Miami/ Sînt fericiţi americanii/ Au importat a noastră sursă/ Să dea valoare la… a lor bursă!/ Precum ei au agreat/ Sursa… uşor, s-a infiltrat/ Bursa… a devalorizat/ Şi recunosc la unison/ Că românii… sînt beton!/ Pînă ieri, erau «pe cai»/ Azi, de capu lor… e vai/eloc nu se lasă duşi/ Recunosc c-au fost seduşi/ Promit că în a lor cultură,/ La loc de cinste mereu va fi. /A noastră limbă română“.

Revenind la postarea politicianului nemţean e de remarcat că ea a generat peste 250 de comentarii, toate critice, unele chiar virulente, din care am mai selectat cîteva. „Nu ratezi nici un moment prin care să îmi arăţi că eşti piatra de moară agăţată de acest partid. Mulţumesc pentru sinceritatea involuntară, pînă la urmă este dreptul tău de a fi şi puţin manelist“, i-a reproşat un susţinător al USR-ului.

Altul, la fel de critic, îl întreabă: „Pe bune!? Crezi că dacă vă manelizaţi luaţi înapoi ceva mai multe voturi de la AUR?! La dat în gropi şi cu mucii-n fasole eşti campion mondial“. Ironia supremă e legată de gafa monumentală din luna ianuarie, Ziua Naţională Culturii, cînd Iulian Bulai, îl invoca pe Eminescu şi mai-mai să îi bage în buzunar carnetul de partid USR: „Eu sînt sigur că dacă marele poet Mihai Eminescu ar trăi, ar fi distribuit pe contul său de Facebook superba capodoperă muzicală a Loredanei, apoi ar fi asculat-o pe rap, în timp ce se iubea cu domniţa Micle, pe lîngă plopii fără soţ“.

Cunoscători în ale metehnelor politice dîmboviţene, unii n-au ezitat să interpreteze postarea politicianului în cheie electorală: „M-am trezit într-o dimineaţă şi am zis: «Băăă, Loredana are fani mulţi… hai s-o lăudăm puţin că poate ne mai cresc cifrele în sondaje!» Greşit! Şi anul trecut de Paştele Ortodox ai debitat numai prostii şi din acest motiv v-au depăşit cei de la AUR. Dacă vă închipuiţi că oamenii v-au votat ca să deveniţi penibili vă înşelaţi, domnule politician!“.

Culmea revoltei internauţilor rămîne însă un îndemn: „Jos labele de pe Lory!“. Contactat telefonic, deputatul Iulian Bulai a declarat că nu are nimic de adăugat faţă de ceea ce a notat pe Facebook. A spus că trăim în democraţie, una în care s-a cîştigat dreptul de a exprima, neîngrădit, opinii, de a asculta, la marile evenimente din viaţă, botez, nuntă, înmormîntare muzica ce-i place. Pe cale de consecinţă, principiul latin De gustibus non disputandum (Gusturile nu se discută) e de actualitate.

Citește știrea

Actualitate

Deputatul USR, Bulai, iar e în centrul unui scandal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ a fost reclamat de 21 de parlamentari AUR pentru „limbaj calomnios“ ■ alesul nemţeam îşi asumă declaraţiile, susţinînd că AUR trebuie izolat pe scena politică românească ■

Deputatul Iulian Bulai se află în mijlocul unui nou scandal legat de declaraţiile sale privitoare la AUR, în opinia alesului nemţean acesta fiind un partid „fundamentalist, radical şi extremist“.

Ca urmare a declaraţiei politice parlamentarii AUR au depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o sesizare semnată de 21 de persoane ai formaţiunii „ofensate“, care îl acuză pe şeful Comisiei de Cultură din forul menţionat de „limbaj calomnios” şi cer conducerii Camerei Inferioare a Parlamentului sancţionarea alesului nemţean.

Aşa cum susţin deputaţii AUR, la dezbaterea unui proiect privitor la instituirea zilei de 10 august ca Ziua Unităţii Civice, Iulian Bulai a avut o intervenţie la adresa Partidului Alinaţa pentru Unirea Românilor. Contactat telefonic, deputatul neamţean nu a retractat nimic: „Este un crez personal. Nu comentez pe marginea partidelor fundamentaliste, radicale, extreme, care nu iau distanţă faţă de declaraţiile liderilor lor de apărare a simpatiilor neolegionare şi neonaziste.

Aceste forţe trebuie izolate în politica din România. Nu există spaţiu pentru asemenea prezenţe politice, care nu se delimitează de declaraţii de acest tip. Eu îmi asum şi reiterez de fiecare dată mesajul meu. Iulian Bulai apreciază că declaraţile sale nu încalcă Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru că nu au folosit un limbaj injurios. Deputatul nemţean a mai avut şi alte susţineri care au fost intens comentate. Cel care se autodefineşte pe pagina de socializare „Deputatul tău. Iubitor de oameni decenţi. Doritor de schimbare. Gata de implicare.

Bicicleta e coloana mea oficială“ a avut o „năstruşnicie“ în 2019, cîn d afirma că „Isus Hristos provine dintr-o familie ciudată, cu o mamă surogat şi un tată care acceptă paternitatea, fără să fi contribuit la ea“. Afirmaţia acesta i-a adus nu doar critici aspre din partea credincioşilor de toate confesiunile şi ale episcopului de Iaşi, Iosif Păuleţ, ci şi o amendă de 5.000 lei, din partea Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării.

După Revelionul din 2021 a intrat în conflict cu umoriştii de la Vacanţa Mare, pentru că a cerut demiterea conducerii Televiziunii Române, pentru fondurile uriaşe achitate din bani publici, pentru o producţie cultural, apreciată de Iulian Bulai ca fiind cel puţin „îndoielnică“.

Pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, preşedintele Comisiei de Cultură o face şi mai lată, reuşind să iasă iar din anonimat, postînd pe pagina sa de socializare cîteva rînduri care i-au „adus“ sute de comentarii, în majoritate nefavorabile. „Astăzi s-a vorbit despre Mihai Eminescu mai mult decît în oricare zi a anului. S-a vorbit despre opera lui, valorile lui şi relevanţa lui în contextul actual. Mi- am dorit acest lucru.

Dezbaterea vie este parte a procesului de formare a unei gîndiri critice: cheia prin care putem analiza probleme şi gîndi soluţii – în mod creativ. Mă bucur că de Ziua Culturii Naţionale, prin dezbatere liberă, împreună, l-am descoperit mai mult pe Mihai Eminescu: «Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine, Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te- ndeamnă, de te cheamă, Tu rămîi la toate rece. Glossă – M. Eminescu»“.

Afirmaţiile politicianului culminează cu alegaţia: „Dacă Eminescu ar fi trăit astăzi ar fi semnat pentru Fără penali în funcţii publice; ar fi eliminat pensiile speciale; ar fi desfiinţat inspectoratele şcolare, pe care le ştia bine; ar fi vrut să construim mai repede autostrada A8, pentru a ajunge mai repede de la Iaşi la Viena; ar fi reformat radical TVR, SRR şi CNA. La mulţi ani, Mihai! Mulţumim pentru moştenirea primită de la tine!“.

De reamintit şi faptul că deputatul nemţean a deschis, anul trecut, în casa părintească din Tămăşeni primul Muzeu al colectivizării, unul unic în România, care aduce peste ani mărturii referitoare la deposedarea ţăranilor de pămînt în procesul de colectivizare forţată din anii comunismului.

Citește știrea

Trending