Marea Revolutie fiscală si primele efecte adverse

• cele mai importante prevederi sînt cele ce vizează trecerea contributiilor de la angajator la salariat si cresterea salariului minim brut • de la acestea au venit si primele reactii: cresterea asigurărilor medicale si a asigurărilor de pensii •

Anul 2018 a venit cu cîteva schimbări majore de ordin fiscal, care îsi vor pune puternic amprenta în viata marii majorităti a populatiei, dar si a mediului de afaceri, în special. Cele mai importante din ceea ce a căpătat numele de „Revolutia fiscală“ sînt cele ce vizează trecerea contributiilor de la angajator la salariat, reducerea contributiilor la Pilonul II de pensii, cresterea salariului minim brut pe economie sau reducerea impozitului pe venit. Mare parte a societătii civile, analisti economici, sindicate si experti în diverse domenii au criticat toate aceste măsuri, despre care s-a spus că vor genera haos în economie. Că va fi sau nu asa, urmează ca viitorul apropiat să ne arate. În cele ce urmează prezentăm principalele decizii intrate în vigoare de la 1 ianuarie. Salariul minim brut pe economie creste de la 1.450 la 1.900 de lei; Impozitul pe venit scade de la 16% la 10% pentru persoanele care obtin venituri din salarii, pensii, activităti independente, însă pentru veniturile din dividende se mentine cota de impozitare de 5%; Cota de contributii la Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%, în conditiile majorării salariilor, valoarea achitată fiind similară celei virate anul trecut.

Contributiile sociale si achitarea lor

Plata contributiilor sociale (pensii si sănătate) trece din sarcina angajatorilor în cea a angajatilor, dar sumele sînt retinute si virate tot de către angajatori. Acestia vor suporta doar o contributie asigurătoare pentru muncă, de 2,25% din fondul de salarii, care acoperă riscurile de somaj, accidente de muncă, concediu medical si creante salariale. Astfel, nivelul contributiilor calculate la un salariu brut scade cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii si 10% pentru sănătate. Pe de altă parte, angajatorii ar trebui să majoreze salariile brute cu peste 20% astfel încît veniturile nete ale angajatilor să rămînă neschimbate sau să compenseze această diferentă cu sume reprezentînd prime sau bonusuri. În cazul IT-istilor, spre exemplu, care sînt scutiti de la plata impozitului pe venit si nu beneficiază de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, cheltuielile angajatorului s-ar suplimenta cu circa 6,5% pentru a păstra veniturile nete intacte. Ca urmare, Executivul va elabora o schemă de ajutor de minimis prin HG, cu un buget de 300 milioane de lei, pe trei ani, care să acopere costurile firmelor de IT cu mutarea contributiilor de la angajatori la angajati. Persoanele cu activităti independente (avocati, jurnalisti, scriitori, notari, medici), vor achita contributiile sociale calculate la nivelul salariului minim pe economie, nu raportate la sumele obtinute din activităti, ca pînă acum. Cota pentru asigurările sociale de sănătate (CASS), stabilită de la 1 ianuarie 2018 la 10%, este datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajati sau cu obligatia de plată a contributiei. Este eliminată exceptia de la plata CASS pentru persoanele care au venituri din investitii sau alte surse dacă obtin si venituri din salarii sau pensii. Cei care nu sînt exceptati vor plăti CASS dacă obtin venituri anuale care însumează cel putin 12 salarii minime (adică 22.800 lei, la un salariu minim de 1.900 lei), din una sau mai multe surse de venituri, precum activităti independente, cedarea folosintei bunurilor, din investitii (dobînzi, dividende etc), activităti agricole, asocierea cu o persoană juridică sau din alte surse. Pentru aceste categorii, încadrarea în plafonul anual se realizează prin adunarea veniturilor pe tot anul realizate în anul fiscal precedent din activitătile enumerate anterior. Dacă plafonul de 22.800 de lei a fost depăsit, contribuabilul trebuie să depună la ANAF, pînă la 31 ianuarie 2018, formularul 600, în care va bifa că a depăsit plafonul, urmînd să achite contributia CASS pentru 2018 în valoare fixă de 2.280 lei, plătită în patru transe trimestriale. Contributia se calculează prin aplicarea cotei CASS de 10% la plafonul echivalent a 12 salarii brute minime, de 22.800 lei. Termenele de plată pentru fiecare transă, în valoare de 570 de lei, sînt 26 martie, 25 iunie, 25 septembrie si 21 decembrie 2018. Dacă, după însumarea veniturilor din activitătile enumerate obtinute în anul 2017, suma rezultată se situează sub plafonul minim, nu există obligatia depunerii declaratiei 600 si nu se plăteste CASS în anul 2018. Angajatii din sistemul public vor beneficia de vouchere de vacantă, pînă la 30 noiembrie 2018, în cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare salariat. Persoanele care părăsesc tara pentru o perioadă mai mare de 180 de zile într-un an trebuie să anunte Fiscul cu 30 de zile înainte de plecare, depunînd un formular de rezidentă fiscal, în caz contrar riscînd amenzi. Indemnizatia minimă de crestere a copilului se va majora de la 1.233 lei la 1.250 de lei, fiind schimbată raportarea acesteia la Indicele Social de Referintă (ISR), în loc de salariul minim. Indemnizatia minima e stabilită la echivalentul a 2,5 ISR, iar cea maximă la 8.500 de lei.

Cele mai importante măsuri pentru companii

Pragul pentru microîntreprinderi în functie de venituri se majorează de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, echivalent lei, raportat la cursul BNR din ultima zi a anului precedent. De asemenea, se abrogă toate exceptiile, precum cele privind ponderea activitătilor de consultantă de maxim 20% sau anumite categorii de activităti desfăsurate. Leul a încheiat anul 2017 la un curs de 4,6597 lei/euro, astfel că plafonul pentru microîntreprinderi în 2018 va fi de 4.659.700 lei. Aceste firme vor fi impozitate tot cu 1% pentru cele cu minim un salariat si cu 3% pentru cele care nu au angajati. TVA va fi plătită defalcat, în conturi separate, însă procedura se aplică doar în cazul anumitor companii. Vor fi obligati să aplice sistemul Split TVA plătitorii de TVA aflati în insolventă sau cu obligatii de plată TVA restante. Celelalte categorii de contribuabili eligibili pot aplica, sau nu, plata defalcată a TVA, fiind optional. Contribuabilii care aleg să aplice mecanismul vor plăti în acest an cu 5% mai putin la impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor. Cei care sînt înregistrati în scopuri de TVA, dar nu vor aplica sistemul, vor fi obligati să efectueze plata defalcat pentru achizitiile de la firmele care aplică sistemul. Pragurile de îndatorare pentru care firmele sînt înscrise automat în sistemul Split TVA sînt de 15.000 de lei pentru contribuabilii mari, 10.000 de lei pentru cei mijlocii, iar pentru ceilalti, inclusiv persoane fizice, a fost stabilit la 5.000 de lei. Plata contributiilor la pensii, sănătate si somaj, a TVA si a impozitului pe profit si venit în acelasi cont la Trezorerie a fost amînată cu 6 luni, de la 1 ianuarie la 1 iulie 2018. Astfel, contribuabilii vor vira în continuare contributiile la pensii, sănătate si somaj într-un cont, iar TVA, impozitul pe profit si cel pe venit în altul. ANAF va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor, pentru a evita aglomeratia la ghisee. Contribuabilii vor depune declaratiile fiscale pentru obligatiile aferente lunii ianuarie exclusiv în format electronic.

Primele efecte – cresterea asigurărilor de sănătate si de pensii

De la 1 ianuarie 2018, nemtenii care nu au serviciu, dar au nevoie de servicii medicale, altele decît cele de urgentă care-s gratuite, vor scoate mai mult din buzunar în cazul în care doresc să se asigure, sau au nevoie neapărată de astfel de prestatii. Două motive pentru care asigurarea a crescut: cresterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei si trecerea contributiilor lunare de la angajator la angajat. Dacă pînă acum cota de contributie la sănătate era de 5,5%, de acum înainte, indiferent dacă avem slujbă sau nu, datorăm la sănătate 10 procente, adică fix 190 de lei lunar, sau 2.280 de lei pe an. Pînă la finele anului trecut, cei sărmani trebuiau să achite contributii de sănătate cu mult mai mici, respectiv 5,5% din salariul minim de 1.450 de lei, ceea ce însemna 79,75 de lei lunar, respectiv 957 de lei/an. Trebuie spus că normele în vigoare mai prevăd plata contributiilor de sănătate numai în momentul în care titularul are nevoie de astfel de servicii. Si aici valoarea asigurărilor a crescut, dar această variantă este ceva mai convenabilă. Se poate face plata numai în momentul în care persoana are efectiv nevoie de servicii medicale, altele decît cele de urgentă. În acest caz se datorează un procent de 10% din valoarea a sapte salarii minime brute, adică 10% din 1.900 ori 7, respectiv o zecime din 13.300 de lei, ceea ce înseamnă o plată unică de 1.330 de lei. Pînă acum aceste dări erau mai mici si nu ajungeau la 600 de lei. Si asigurarea pensiei a devenit mai scumpă, o sumă consistentă, cu 76 de lei mai mare decît în luna trecută, decembrie 2017. Atunci plata lunară a asigărilor de pensii era 288 de lei, iar din ianuarie 2018 cine vrea să aibă pensie, dar nu are un contract de muncă, va scoate din buzunar 364 de lei în fiecare lună. Numai pentru aceste două biruri cel care vrea să fie asigurat ar trebui să achite lunar 554 de lei, adică 6.648 de lei într-un an.