Contactează-ne

Actualitate

Manifestare ştiinţifică la Staţiunea Secuieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ aflată la cea de a treia ediţie, evenimentul intitulat Ziua cînepii monoice a reunit nume de prestigiu din cercetarea românească ■ profesorul universitar Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, a spus că planta nu trebuie pusă „la zid“ de ignoranţi ■

„Regină“ indiscutabilă a plantelor tehnice, cultura de cînepă monoică trebuie revigorată este opinia specialiştilor participanţi la cea de-a treia sesiune ştiinţifică de profil. Au răspuns invitaţiei conducerii Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă de la Secuieni (SCDA), nume „grele“ din domeniului, respectiv: Constantin Vasilică, profesor universitar doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe Agricole, doctor inginer Elena Tatomir, director general Politici Agricole, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, profesor Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, fost ministru de resort şi inginer Ioan Enoiu, director strategii Integrate Naturevo, companie care are în derulare un amplu proiect de cooperare cu staţiunea de la Secuieni în domenii de cercetare agricolă. Au mai fost prezenţi şi dr. Adelina Popescu, directorul executiv al Asociaţiei Fermierilor din România, cadre didactice universitare interesate de cercetarea în agricultură. Directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Secuieni, inginer. Dr. Elena Trotuş, a subliniat faptul că cea de a ediţie dedicată cultivării cînepii este un nou prilej de popularizare a performanţelor cercetării pentru cînepa monoică, cultivată pentru fibră şi sămînţă.

Dr. Elena Trotuş

„Scopul celei de a treia întîlniri este prezentarea rezultatelor noastre în derularea acestei importante teme de cercetare legată de valorificarea cînepii din punct de vedere energetic şi alimentar, ca fiind «planta minune», care are 24 de feluri de folosire. Dacă înainte de 1989 cînepa se cultiva pe 45.000 de hectare, România ocupînd locul a V-lea din lume, după Revoluţie suprafeţele cultivate cu această preţioasă plantă tehnică au scăzut dramatic la 23-25.000 de hectare. În cadrul laboratoarelor noastre s-au efectuat cercetări asupra germoplasmei existente în cadrul colecţiei de soiuri, precum şi a stadiului de colectare, a celui de conservarea de noi resurse genetice din flora locală. În felul acesta au fost create noi soiuri caracterizate prin adaptabilitate ecologică, rezistenţă la atacul agenţilor patogeni şi al dăunătorilor, conţinut redus de tetrahidrocannabiol, productivitate ridicată de tulpini şi sămînţă, pretabilitate la recoltarea mecanizată“, a subliniat dr. Elena Trotuş. Între „indicaţiile preţioase“ de la Uniunea Europeană şi interesul naţional, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, prof.univ. Valeriu Tabără, a vorbit despre ignoranţa celor care au găsit de cuviinţă ca după 1989 să „pună la zid“, una din cele mai valoroase plante tehnice, sub motiv că ar fi cultivată cu scopuri de consum al substanţelor interzise. „Niciodată ţăranul român n-a cultivat cînepa sau macul pentru alte scopuri. Acesta, dacă avea nevoie de altfel de «senzaţii» şi le procura cel mult la cîrciuma din colţ. După Revoluţie am participat, ca martor, într-un proces în care erau judecate două doamne care cultivaseră această plantă tehnică preţioasă pentru folos alimentar şi de regenerare a solului. Pot să afirm chiar că «drumul cînepii e presărat cu oase» şi spun acest lucru pentru că un cercetător a murit în timpul unui proces în care a fost acuzat din cauza faptului că a cultivat cînepă. De ani de zile, după 1989, la noi plantele tehnice au fost lăsate deliberat să moară. Au existat interese prin care ni s-a impus să le importăm, în loc să le cultivăm noi. La ce nivel e ştiinţa, e ea subordonată politicului? Este şi o greşeală a Bruxelles-ului că a pus cînepa «la zid», ca făcînd parte din genul canabisului. Am avut discuţii şi în parlamentul nostru atunci cînd în 1997 s-a elaborat legea consumului de droguri. Nicăieri în literatura ştiinţifică de specialitate nu apare faptul că românii au folosit vreodată cînepa ca plantă halucinogenă. Nu avem curajul s-o spunem. Eu unul, mă simt un «criminal» din acest punct de vedere. Mă uit cu durere că discutăm de înverzire, dar nu construim întreg sistemul de plante care contribuie la asta. E o chestiune de abordare şi interese de tot felul“, a spus profesorul Valeriu Tabără. Acesta susţine că în România se cultivă sub 10% cînepă, in şi bumbac, în condiţiile în care cele trei plante industriale nu sînt folosite pentru principalul lor rol de regenerare a solului aflat într-o degradare continuă. Pe de altă parte, resturile vegetale ale acestor plante sînt o resursă energetică nevalorificată la noi. Reputatul profesor spune că lumea ştiinţifică este pusă în faţa rezolvării problemelor ce ţin de încălzirea globală, în care acest tip de plante îşi au rolul lor bine definit în asigurarea unui climat suportabil. Se pune problema interesului naţional pe care lumea politică românească îl ignoră.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pompieri la înălţime, pe vîrful Toaca. „Misiune“ îndeplinită după ce au urcat, în timp record, 519 trepte

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un inedit concurs a fost organizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ Neamţ ■ „Scări pe Toaca“ a adunat la start 30 de pompieri, întrei ei fiind şi o femeie ■

Vârful Toaca, al doilea ca înălţime din masivul Ceahlău, a fost locul unde o misiune extremă a pompierilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ a avut loc la finalul săptămânii trecute. Complet echipaţi, ei au urcat 519 trepte.

Iar despre munte, se poate spune că a devenit o bază pentru testarea cadrelor ISU. În masiv, Ocolaşul Mare este cel mai înalt, 1907 metri, fiind urmat de vârful Toaca, care străjuie judeţul de la 1904 metri. Iar pe acesta din urmă a fost executată o „misiune“ extremă, pe data de 30 septembrie 2022.

„Pentru pompieri, pregătirea este foarte importantă. Pe lângă cea teoretică, privind modul de intervenţie, salvatorii desfăşoară şi pregătire fizică. De fiecare dată, pompierii nemţeni au fost răsplătiţi pentru eforturile depuse atât la intervenţii, cât şi la competiţiile la care au participat“, se arată într-un comunicat al ISU Neamţ.

Şi a fost organizată prima ediţie a concursului „Scări pe Toaca“, la ea participând 30 de pompieri de la detaşamentele din Piatra Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ, dar şi de la structurile suport ale instituţiei – logistică, inspecţie, secretariat, serviciul pentru pregătirea populatiei şi centrul operaţional.

„A fost prezentă şi o femeie, care a urcat treptele, echipată corespunzător, alături de colegi. Plutonier adjutant Stârlichi Ancuţa a terminat în 07:57. Intenţionăm ca ediţia 2023 să fie deschisă tuturor celor care vor să ni se alăture, să-şi testeze limitele, cu menţiunea că vor păstra dress code-ul din acest an (costum de pompier cu aparat de respirat)“, a declarat Irina Popa, purtător de cuvânt al ISU Neamţ.

Dis-de-dimineaţă, 30 de pompieri din cadrul instituţiei au plecat spre muntele Ceahlău. Urcarea până la locul unde avea să se desfăşoare evenimentul s-a făcut pe cel mai scurt traseu, prin Poiana Stănilelor – Cabana Dochia, la refugiul de pe creastă având loc o ceremonie de premiere.

Întrecerea a vizat urcarea celor 519 trepte ale scării care pleacă din apropierea Staţiei Meteo (1771 metri altitudine) până pe vârf, la cota 1904. Cei care s-au încumetat să concureze nu au făcut-o în echipament sportiv, ci echipaţi ca la o intervenţie reală: în bocanci, cu costum Nomex, cască, mănuşi şi aparat de respirat cu butelie goală.

Câştigător a fost plutonier adjutant şef Mario Ciprian Grecu, cu timpul de 4 minute şi 52 de secunde, urmat de plutonie Alin Iancu, 04:53 şi plutonier Samuel Găvriluţ, 05:00. Aceşti timpi reprezintă adevărate recorduri, pentru că doar cei care au urcat scările pomenite ştiu ce înseamnă acest lucru.

Citește știrea

Actualitate

Accident cu victimă în Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier, soldat cu o victimă, a avut loc luni, 3 octombrie, pe strada General Dăscălescu din municipiul Piatra Neamţ. În accident au fost implicate trei autoturisme, din care două erau parcate.

„Pompierii nemțeni au fost înștiințați prin e-call la ora 15:21 despre producerea unui accident rutier pe strada General Dăscălescu în municipiul Piatra Neamț.

La locul producerii evenimentului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Piatra Neamț cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială complexă pentru intervenție și o ambulanță SMURD TIM.

Ajunși la locul solicitării,  pompierii au constatat că în evenimentul rutier au fost implicate trei autoturisme (dintre care două erau parcate).

Conducătorul auto, un bărbat de 53 de ani, semicoștient, a fost evacuat de pompieri din autoturism. Acesta a fost preluat de echipajul SMURD TIM și transportat la UPU Piatra Neamț”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Lefuri frumușele în primărie. Ce salarii au primarul, vicele, administratorul public și secretarul general

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pînă la 30 septembrie 2022, instituțiile publice erau obligate să afișeze salariile angajaților ■ Primăria Roman a publicat, pentru început, salariile celor 419 angajați din aparatul propriu al primarului ■ edilul șef are o indemnizație de 18.200 lei, viceprimarul de 15.600 lei ■ administratorul public primește o retribuție de 11.440 lei, iar secretarul general 10.984 lei ■

Conform prevederilor articolului 33, aliniatul 1 din Legea 153/2017 de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, Primăria Roman a afișat pe site-ul său, în ultima zi a lunii septembrie, lefurile salariile celor 419 angajați din aparatul de specialitate al primarului. Dintre aceștia, 203 sînt funcționari publici.

Astfel, primarul Leonard Achiriloaei, care se regășește în organigramă la secțiunea „demnitari”, primește 18.200 lei brut, în timp ce viceprimarul, Radu Samson, are o indemnizație de 15.600 lei. Cei 21 de consilieri locali primesc 1.456 lei pe ședința ordinară, respectiv 10% din indemnizația primarului, în condițile în care participă la toate întrunirile.

Administratorul public, Aldo Pellegrini, este retribuit cu 11.440 lei, salariul acestuia fiind stabilit de către primar, în limita maximă a salariului de bază al secretarului general al instituției, Gheorghe Carnariu, care are 10.984 lei. Arhitecta șefă a municipiului, Andreea Cătălina Dănilă, este retribuită cu 9.223 lei. Au fost afișate și funcțiile celor patru directori executivi, care au 8.925 lei, în timp ce alți doi directori adjuncți au 8.925 lei, respectiv 8.331 de lei.

Un șef de serviciu are 7.736 lei, în organigramă fiind patru asemenea funcții, iar un șef de birou 7.439 lei, fiind cinci în total. Ce 14 inspectori superiori au între 5.951 lei și 3.654 lei (debutant). Auditorul Primăriei are un salariu de 6.564 lei. Inspectorul cu protecția civilă este salarizat cu 4.973 lei, în timp ce doi consilieri achiziții publice sînt remunerați cu 5.951 lei, respectiv 4.509 lei. În organigramă există doi consilieri juridici, remunerați cu 5.951 lei și 4.224 lei.

Primăria are patru referenți de specialitate, din care unul cu studii de scurtă durată, ce este retribuit cu 4.152 lei, ceilalți fiind salarizați cu studii medii, primind între 3.644 lei și 3.748 lei, singurul referent asistent avînd 3.357 lei. În aparatul propriu al primarului sînt încadrați și 5 polițiști locali superiori, care sînt retribuiți cu salarii între 5951 lei maxim și 4734 lei minim. Există și 4 polițiști cu studii medii care au salarii între 3457 lei și 3913 lei.

În categoria personal contractual intră și subinginerul instituției, care este retribuit cu 4.152 lei. Un muncitor calificat are între 2.688 lei și 3.633 lei, în schemă funcționînd 13 oameni. Administrația are angajați și cinci referenți cu studii medii, care au un nivel de retribuție de 3748 lei. Cei 2 arhivari sînt plătiți cu 3748 lei, respectiv 3.555 lei. Mai sunt doi administratori, care primesc 3.657 lei, respectiv 3.568 lei.

Cei doi magazineri ai instituției au salarii de 3.737 lei și 3.387 lei. Primăria are în schemă trei casieri cu retribuții de 3.340 lei și 3.356 lei. Doi șoferi primesc 3.729 lei și 3.638 lei. În aparatul propriu al primarului sînt angajați cinci pompieri, cu salarii între 2.994 lei și 3.729 lei. Cei 13 muncitori calificați au retribuții între 2.688 lei și 3.633 lei, în timp ce un muncitor necalificat are între 2.238 și 2.600 lei, în schemă existînd șase posturi. Cei 6 îngrijitori au salarii între 2.645 și 3.292 lei.

Citește știrea
Advertisement









Trending