Mănăstirea Sihla îşi sărbătoreşte hramul

■ lăcaşul monahal şi-a prăznuit hramul în ziua Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul

Mănăstirea Sihla a îmbrăcat haine de sărbătoare pe 24 iunie, cu prilejul hramului lăcaşului, prăznuit, ca în fiecare an, de Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul. Programul religios a început în ajun, cu o slujbă de priveghere şi a continuat joi cu Sfînta Liturghie ce a fost oficiată de către un sobor din cadrul comunităţii monahale, cărora li s-au alăturat şi alţi prelaţi, invitaţi la eveniment.

La final, credincioşii au avut prilejul să se împărtăşească şi să se închine la racla cu o părticică din moaştele Sfîntului Ioan Botezătorul, prezente în mănăstire de peste 250 de ani. Lăcaşul a fost schit pînă în urmă cu cîţiva ani, ridicarea în rang fiind făcută de Sinodul Mitropoliei Moldovei într-o şedinţăde la sfîrşit de septembrie 2011. Schitul se afla în subordinea Mănăstirii Sihăstria, dar după transformarea în mănăstire lăcaşul a devenit autonom, avînd dreptul să se gospodărească singur şi să deţină ştampilă proprie.

Comunitatea de la Sihla este păstorită, din 1990, de stareţul Pahomie Catană, alături de care vieţuiesc peste 25 de călugări. Faptul că aşezămîntul este mai retras atrage mulţi pelerini şi turişti dornici de linişte şi pace spirituală, de aceea camerele pentru oaspeţi sînt mai mereu ocupate. Călătorul pornit în pelerinaj la mănăstirile din zonă are la dispoziţie atît variante auto, cum ar fi traseele Agapia – Sihla şi Sihăstria – Sihla, cu lungimi de 8 km, sau cărări accesibile pentru drumeţii, care scurtează distanţa dintre lăcaşurile monahale (Agapia – Sihla 5 km, Sihăstria – Sihla 3 km). Schitul Sihla prezintă un farmec aparte pentru vizitatori şi datorită celor două bisericuţe de lemn, realizate în stil moldovenesc, sub o coamă de stînci.

Prima biserică, făcută din lemn, cu hramul Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul, a fost ctitorită în anul 1741 de familia Cantacuzino. Ea a dăinuit pînă în anul 1813, cînd a fost reînnoită, cu temelie de piatră şi bîrne din lemn. A trecut şi prin alte lucrări de restaurare în ultimii peste 50 de ani, pe cheltuiala Mănăstirii Sihăstria, dar înfăţişarea aşezămîntului s-a schimbat radical în ultimii ani după lucrările ample de renovare şi realizarea de noi construcţii. La circa o sută de metri de biserica mare se află bisericuţa ,,dintr-un brad”, cu hramul Schimbarea la Faţă, realizată pe o prispă îngustă de piatră, sub o stăncă impresionantă. Tot în această zonă a sihăstrit Cuvioasa Teodora, marea Sfîntă a Sihlei. Sfintele sale moaşte au rămas în peştera sa peste o sută de ani şi în jurul lor a luat fiinţă Schitul Sihla.