Magistratii reclamã presiuni prin manipularea mass-media

Judecãtorii identificã acte de presiune din partea autoritãtilor statului, prin manipulãri media sau interventii asupra presedintelui de instantã, în timp ce procurorii se confruntã mai degrabã cu amenintãri si chiar agresiuni fizice din partea acuzatilor, potrivit Tranparency International (TI). „Judecãtorii identificã acte de presiune din partea autoritãtilor statului, prin manipulãri media sau prin interventii asupra presedintelui de instantã, în timp ce procurorii percep mai degrabã amenintãri si chiar agresiuni fizice din partea învinuitilor, inculpatilor sau condamnatilor ori din partea grupurilor de interese economice sau politice, care transmit amenintãri prin intermediul procurorilor superiori“, se aratã în studiul privind perceptia magistratilor asupra independentei sistemului judiciar realizat de TI. Raportul nu contine exemple concrete si nu sînt nominalizate institutiile media care ar avea legãturã cu aceste presiuni. Totodatã, studiul relevã faptul cã nici judecãtorii, nici procurorii nu simt o protectie realã împotriva represaliilor de orice naturã, evidentiindu-se o diferentiere pe tipuri de perceptie a ingerintelor. Atît judecãtorii, cît si procurorii apreciazã cã, în ciuda sesizãrilor în legãturã cu aceste acte la conducerea instantelor si parchetelor, nu se iau mãsuri legate de represalii. Mai mult, reactia reprezentantilor acestor institutii fatã de unele comentarii apãrute în mass-media nu este în favoarea magistratului, ci mai degrabã împotriva solutiei pe care acesta a dat-o si pãrtinitoare la critica venitã pe calea mass-media. Statutul magistratilor (Legea 303/2004) prevede cã magistratii sînt protejati împotriva oricãror amenintãri sau violente care pun în pericol viata lor sau a rudelor lor, precum si bunurile acestora. Magistratii pot solicita protectia din partea angajatilor Ministerului Administratiei si Internelor în baza HG 719/2005. Solicitarea de protectie trebuie sã provinã în mod formal de la conducerea instantei sau a parchetului, aspect care confirmã nemultumirea magistratilor fatã de sistemul de protectie. Logica independentei functionale a magistratului implicã si capacitatea de a beneficia de protectie fãrã implicarea unor mecanisme birocratice de tipul celor care presupun implicarea conducerii instantei, asa încît ar fi utilã renuntarea la aceastã procedurã, recomandã reprezentantii organizatiei. Pe de altã parte, documentul aratã cã magistratii beneficiazã si de protectia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel încît, în situatia în care conducerea instantei nu reactioneazã, judecãtorii beneficiazã oricînd de un „recurs“ la CSM. Procurorii, la rîndul lor, beneficiazã de aceeasi cale de sesizare, iar solutia în astfel de cazuri stã în puterea CSM de a-i sanctiona ferm, inclusiv pe acei sefi de instante sau parchete care nu-si exercitã atributiile de protectie a magistratilor în situatii de represalii. În acest sens, un aspect util ar fi introducerea unui criteriu în formularul de evaluare a magistratilor cu functii de conducere care sã poatã cuantifica astfel de situatii, se aratã în studiul TI.