MAGHIARIZAT CU SILA

• Daniel Lungu a rãmas singurul elev român la scoala din satul Trei Fîntîni si urmeazã cursurile primare în limba maghiarã • deputatul Vasile Pruteanu l-a descoperit sãptãmîna trecutã, dar spune cã situatia dateazã de mai bine de un an • „Nepãsarea autoritãtilor este de neiertat; drama este cã în momentul în care pãrintii se duc la scoalã sã se intereseze de situatia scolarã a copilului, învãtãtoarea le rãspunde în limba maghiarã“, spune parlamentarul • inspectorul scolar general si adjunctul sãu se contrazic pe problemã, dar au convenit sã verifice situatia si sã caute solutii • viceprimarul comunei Dãmuc spune cã nu poate fi adus un dascãl pentru un singur elev •

Motto: „Noua lege a învãtãmîntului va da copiilor maghiari si celor care provin din familii în care nu se vorbeste româneste posibilitatea de a învãta limba românã si, implicit, de a avea sanse peste tot în România“ – Traian Bãsescu, 23 februarie 2008

Satul Trei Fîntîni face parte în acelasi timp din trei judete: Neamt, Harghita si Bacãu. Si are o singurã scoalã. Care tine de judetul Neamt. Cu toate acestea, la scoala din Trei Fîntîni, un elev de clasa a treia este obligat sã îsi desãvîrseascã educatia în limba maghiarã. El fiind român. De ce aceastã situatie? Pentru cã Daniel Lungu a rãmas singurul copil din sat pe care pãrintii nu l-au putut transfera la scoala din Huisurez, sã învete în limba lui maternã, româna. A rãmas acasã si s-a apucat de maghiarã, cã este singura limbã pe care pare a o cunoaste doamna învãtãtoare. Situatia lui Daniel a fost prezentatã ieri de deputatul Vasile Pruteanu, care a aflat-o mai zilele trecute. Însã dateazã de mai bine de un an.

„Nu ar trebui sã fie obligat sã învete limba maghiarã“

Deputatul Pruteanu a aflat de situatia de la Trei Fîntîni pe cînd vizita Huisurezul, sat aflat la vreo douãzeci de kilometri distantã de limita judetului. „La clasa a treia este un singur copil român, Daniel Lungu, care învatã în limba maghiarã pentru cã aceasta este limba în care predã învãtãtoarea. Directorul scolii, primarul si inspectorul scolar care rãspunde de acea zonã nu au fãcut nimic ca sã îl poatã transfera pe acest copil la o scoalã în care sã învete în limba românã. Existã capitol special în buget, care putea fi invocat pentru rezolvarea acestei situatii. Putea sã i se acorde o bursã, putea fi ajutat cu cazarea în Huisurez, ca sã urmeze scoala de acolo. Nepãsarea autoritãtilor locale este de neiertat. Eu vã asigur cã voi prezenta problema mai departe, voi lua legãtura cu inspectorul general, sã rezolvãm cumva situatia acestui copil“, a anuntat Vasile Pruteanu. Pînã anul trecut, erau vreo 8 copii români în sat. Cum nu a fost suficient pentru un dascãl care sã predea în limba românã, copiii au fost transferati la scoala din Huisurez, lãsati în gazdã pe la neamuri sau cunostinte de-ale pãrintilor. Daniel Lungu a rãmas pe loc. „Drama este cã în momentul în care pãrintii merg la scoalã sã se intereseze de situatia scolarã a copilului, de cum învatã, de cum se descurcã, învãtãtoarea îi rãspunde în limba maghiarã. Or, ei nu cunosc aceastã limbã. Mã voi ocupa personal de aceastã problemã, ca acestui copil sã i se asigure conditii, sã nu fie frustrat cã e obligat sã învete în limba maghiarã. Nu ar trebui sã fie obligat sã învete în limba maghiarã“, a mai spus parlamentarul.

Generalul contrazice adjunctul si invers Profesorul Grigorutã Oniciuc, inspector scolar general adjunct al Inspectoratului Scolar a declarat cã, dacã familia va fi de acord ca elevul sã învete într-o altã localitate, pentru a studia în limba românã, comunitatea localã are dreptul si pîrghiile sã gãseascã o modalitate de a-l ajuta. „Inspectoratul Scolar nu poate asigura vreun fel de bursã pentru elevi, decît cele prevãzute conform legislatiei si care se acordã în România. Dar poate comunitatea localã sã gãseascã o modalitate pentru a-l sprijini pe copil sã studieze într-o altã scoalã, în limba românã. La nivelul Inspectoratului Scolar Judetean Neamt nu figureazã nici un cadru didactic care sã predea în limba maghiarã, ceea ce înseamnã cã elevul respectiv studiazã într-o unitate de învãtãmînt din judetul Harghita. Învãtãmîntul în România este gratuit si, conform legilor în vigoare, se desfãsoarã în limba în care vor elevii“, a declarat adjunctul învãtãmîntului nemtean. Seful sãu, inspectorul general Mihai Lãcãtusu, a spus cã întîi trebuie fãcutã o analizã. Generalul nu pãrea prea convins de veridicitatea situatiei si avea mari dubii cã un cadru didactic din Neamt nu cunoaste limba românã. Mihai Lãcãtusu a precizat cã situatia satului Trei Fîntîni este una deosebitã, datoritã apartenentei teritorial-administrative la trei judete, însã a punctat faptul cã scoala din sat este în curtea lui. „Pe noi ne preocupã ca fiecare familie sã poatã oferi copilului acces la sistemul educational. Împãrtirea administrativ-teritorialã a satului Trei Fîntîni a creat întotodeauna probleme. Dupã cum stiti, localitatea tine de trei judete. Scoala este una singurã si apartine de judetul Neamt. Vom delega un inspector pentru a vedea care este situatia si cum se aplicã legislatia privind învãtãmîntul preuniversitar. Nu vreau sã mã lansez în declaratii fãrã suport. Vom verifica întîi pe teren si apoi vom putea spune ce e de fãcut. Ce pot sã vã spun încã de pe acum este cã nu se dau burse la clasele I-IV. În România existã niste legi care trebuie respectate, dincolo de declaratiile pe care le face un parlamentar sau altul“, a declarat Mihai Lãcãtusu.

Da’ poate totusi se mutã… Dacã tot nu i se poate da bursã si nici nu intrã la o categorie de copil „special“ pentru a putea fi ajutat sã învete în limba pãrintilor sãi, Daniel Lungu are o singurã sansã: la autoritãtile locale. Iar viceprimarul comunei Dãmuc, Ion Miclos, a lãmurit foarte bine cazul: nu se poate aduce un dascãl pentru un singur elev. Iar sã aduni mai multi copii e practic imposibil. Viceprimarul Miclos spune cã la Trei Fîntîni existã douã scoli – una în care s-a învãtat în limba românã pînã mai acum vreo zece ani si alta în care se învatã în limba maghiarã. Aceasta din urmã este si cea care functioneazã, pentru cã are cu ce. Adicã elevi. Lipsa copiilor care sã învete în românã a fãcut ca scoala cealaltã sã stea cu portile închise ani de zile. Putinii copii care ar fi trebuit sã învete în limba strãmosilor lor, limba oficialã a României, au fost dusi pe la neamuri sau cunostinte, în satele învecinate. „Pînã la Revolutie, scoala se fãcea în limba românã si era o sectie de maghiarã la care studiau elevii din Trei fîntîni care nu erau români. Apoi, din lipsã de copii, scoala pentru români s-a închis. Între timp, maghiarii si-au pus la punct o casã, au dotat-o cu cele necesare si acum au scoala lor. Nu stiu ce sã zic de copilul respectiv, pentru cã nu cunosc foarte bine cazul. Nu pot confirma faptul cã el învatã în maghiarã, dar un dascãl pentru un singur elev sigur nu poate fi adus. Poate pãrintii lui îl vor duce la Dãmuc, acolo unde are bunici, si sã învete printre elevi români“, a declarat viceprimarul Ion Miclos. De ani întregi auzim cum elevii comunitãtii maghiare trebuie sã aibã acces la educatie în limba maternã. Ba, acum vreo trei sãptãmîni, presedintele Traian Bãsescu declara, la Covasna, cã în viitoarea lege a învãtãmîntului, pentru care s-a semnat ditai pactul educational, se vor regãsi doleantele comunitãtii maghiare cu privire la învãtarea limbii române dupã metode speciale. Poate ar fi cazul sã se preocupe cineva si de doleantele copiilor români care vor sã învete în limba românã.