Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Macadamul de la Neamt ar gãzdui fãrã probleme o etapã de Campionat Mondial“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Titi Aur, cel mai titrat pilot de raliuri din România

Titi Aur, cel mai titrat pilot de raliuri al României, a obtinut, la Piatra Neamt, la Raliul Pietricica, locul II în clasamentul general si continuã lupta pentru titlul national cu sanse mari. A acumulat în trei etape 16 puncte, la egalitate cu Claudiu David, cei doi fiind devansati doar de Marco Tempestini (20p) si Dan Gîrtofan (18p). Aur a acceptat fãrã nici o problemã sã vorbeascã despre Raliul Pietricica si despre modul în care s-a dezvoltat lumea automobilismului din România.

Reporter: Cum apreciazã Titi Aur Raliul Pietricica 2006 din punctul de vedere al traseelor? Titi Aur: Raliul de la Piatra Neamt a fost din totdeauna foarte foarte bun din punctul de vedere al traseelor si foarte frumos. Zona beneficiazã de niste drumuri forestiere de cea mai bunã calitate, care se preteazã la raliurile de macadam. Aceste drumuri sînt foarte bine întretinute si foarte spectaculoase. Macadamul de la Neamt ar gãzdui fãrã probleme o etapã de Campionat Mondial. Rep.: Cum a fost organizarea întrecerii? T.A.: În anii trecuti s-au fãcut mai multe greseli, unele chiar foarte mari, totul culminînd cu organizarea slabã de acum doi ani, de la Tîrgu Neamt, cînd am avut parte de aceleasi trasee, dar si destule probleme de arbitraj. Revenirea la Piatra Neamt este de foarte bun augur. Echipa de organizare a fãcut eforturi foarte mari, pentru cã noi stim ce înseamnã organizarea unei etape de campionat national. Sper însã cã experienta acumulatã acum le va fi de ajutor pentru viitor. Sper sã ajungã sã fie o echipã de organizare rutinatã, iar asta înseamnã cã Raliul Pietricica va fi unul de lungã duratã, pentru cã si nouã, pilotilor, ne place la Piatra Neamt. Au fost si inevitabile mici greseli, dar totul este reparabil si nu au influentat desfãsurarea bunã a concursului. Rep.: Cît de mult au asteptat pilotii revenirea la Piatra Neamt? T.A.: Revenirea la Piatra Neamt a fost doritã de toatã lumea. Traseul te atrage în primul rînd pentru cã frumusetea si calitatea sa îti dau ocazia de a pilota în adevãratul sens al cuvîntului. Drumurile sînt atît de bune încît tu ca pilot esti cu gîndul numai la cursã si nu la faptul cã existã sansa de a rupe masina, ceea ce conteazã foarte mult. Drumurile ne dau astfel sansa de a da ce e mai bun în noi si de a rula la capacitate maximã. În alte pãrti, pilotii trebuie sã se acomodeze cu drumurile dure, care prezintã mereu pericol pentru integritatea masinii si nu numai. Aici pilotii nu trebuie sã aibã grijã la viteza prea mare pe care o pot dezvolta masinile, asa cum se întîmplã în alte pãrti. Rep.: Sã întelegem cã daunele materiale au fost mici la toate echipajele? T.A.: Avînd în vedere cã nu existã santuri si bolovani care pot strica masinile, este clar cã reparatiile dupã Raliul Pietricica vor fi mai putine si, în mod evident, vor costa mult mai putin. Vedeti? Acestea sînt deja argumente foarte puternice în ceea ce priveste dorinta tuturor pilotilor de a se întoarce mereu la Piatra Neamt.

„Strãinii nu ne mai pot bate la orice orã“

Rep.: A crescut în valoare Campionatul de Raliuri al României în ultimii 5 ani? T.A.: Da, foarte mult. Si pot argumenta cu date concrete. În anii 1993, 1994, 1995, cînd veneau aici echipaje din strãinãtate, acestea dominau cursele de la un capãt la celãlalt. Acum situatia este cu totul alta. A fost mai întîi o crestere lentã a valorii a tot ceea ce presupune participarea la o etapã de campionat, iar apoi a urmat o crestere acceleratã. Mã refer aici la piloti, echipamente de dotare a masinilor, dar si asistentã tehnicã. Masinile din campionatul intern sînt masini de top, care pot lua oricînd startul la o etapã de Campionat Mondial sau European. Progresul se vede practic cu ochiul liber, iar strãinii nu ne mai pot bate la orice orã. Rep.: Care sînt argumentele despre care vorbeati? T.A.: Anul trecut, eu personal am cîstigat curse care nu sînt în întrecerile europene sau mondiale în fata unor cîstigãtori de curse de acest gen. Anul trecut, am avut la Sibiu un oaspete de seamã din Germania, Manfred Stohl, care acum este pe locul patru în clasamentul Campionatului Mondial si care a cîstigat multe etape la cel mai înalt nivel. La Sibiu a terminat pe locul III, ceea ce înseamnã cã a avut parte de adversari redutabili din România. Deci nu a fost un pilot venit de pe altã lume asa cum se întîmpla la începutul anilor ’90. Si încã un exemplu al cresterii valorii românilor este si faptul cã Marco Tempestini, liderul clasamentului românesc acum, nu dominã cursele. A cîstigat la Baia Mare, a punctat la Brasov, iar, aici, la Piatra Neamt, a terminat pe locul IV. Si pot spune despre Marco Tempestini cã este unul dintre pilotii buni ai Italiei, ca sã nu mai vorbim despre campionatul acestei tãri si despre valoarea sa. Cît despre problemele tehnice pot spune cã oamenii nu se mai uitã la masini ca pisica la lemne: mie, la Mitsubishi, mi s-a schimbat turbina în 13 minute la Baia Mare, aici un coleg a schimbat cutia de viteze la Subaru în 45 de minute, Bogdan Marisca a avut nevoie de o casetã de directie nouã si s-a rezolvat totul foarte repede. Toate astea spun multe despre progresul lumii automobilistice din România. Rep.: Cînd va mai concura Titi Aur într-o etapã de Campionat Mondial? T.A.: Eu îmi doresc sã se întîmple acest lucru cît mai repede posibil. Problema principalã este însã legatã de partea financiarã, deoarece este nevoie de un buget foarte mare. Mai este si o problemã legatã de licentã, care trebuie sã îmi fie acordatã de ACR, dar despre asa ceva nu vreau sã vorbesc acum. Cred cã se va rezolva totul foarte curînd. Rep.: Dintre pilotii mai tineri, despre care se poate spune cã au sanse în competitiile internationale sau în Campionatul Mondial? T.A.: Sînt piloti si copiloti valorosi, dar cã sã fii acolo sus trebuie sã fii în atentia marilor conducãtori încã de la vîrsta de 18-20 de ani. Poate cã în viitor vom vedea un pilot român în Campionatul Mondial, dar cred cã va trebui sã mai treacã vreo cîtiva ani.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending