Luna Neagră, Perseidele, Geminidele, Lyridele, eclipse. Fenomene astronomice în 2025

■ ele vor putea fi urmărite din diverse puncte ale Terrei, unele și din România ■ pasionații de astronomie din Neamț pot urmări fenomenele la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău sau la cel din Bârlad ■

Și în anul 2025, pasionații de astronomie se vor putea desfăta cu o serie de fenomene interesante,  care vor putea fi urmărite în diverse puncte ale planetei, inclusive România. Cele mai apropiate observatoare pentru nemțeni sunt Observatorul „Victor Anastiu” Bacău și Observatorul Astronomic de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, județul Vaslui.

Conform datelor puse la dispoziție de astronomi, încă de la începutul acestui an, respectiv sâmbătă, 4 ianuarie, pasionații de stele din România  au putut urmări un eveniment astronomic impresionant. A fost vorba despre momentul în care Luna a acoperit, aparent, planeta Saturn.

Este un fenomen care este cunoscut sub denumirea de Ocultație, ce este definit ca dispariția temporară a unui corp ceresc. Momentul cel mai spectaculos a fost acela când planeta Saturn a dispărut temporar în spatele Lunii, fenomenul menționat petrecându-se în data amintită, la ora 19.59.

În anul în care am intrat de câteva zile, vor avea loc și patru eclipse de Soare și de Lună, dintre care una totală, care va avea loc în 14 martie 2025. Fenomenul va fi vizibil din mai multe puncte ale Globului: America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și din estul Australiei.

Din țara noastră se va putea observa doar faza parțială prin penumbră, la ora 7.09, deoarece Luna va apune înainte de începutul acestei faze, la ora 6.27, atrag atenția specialiștii în astronomie. Tot în martie 2025, respectiv în 29, va avea loc o eclipsă parțială de Soare.

Fenomenul va putea fi observant din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, din Europa și din nord-vestul Africii. Eclipsa solară parțială va fi vizibilă de pe teritoriul țării noastre doar în regiunile de vest și de nord-vest. În 7 septembrie 2025 va avea loc o eclipsă totală de Lună.

Va putea fi observată din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa și din Europa. Fenomenul va putea fi vizibil seara și din România, cu Luna răsărind deja în faza de eclipsă parțială. Faza maximă va avea loc la ora 21.11, însă Luna se va afla destul de jos față de orizontul sud-estic.

În ziua de 21 septembrie va avea loc o eclipsă parțială de Soare, ce va fi vizibil din sudul Oceanului Pacific, din Antarctica și din Noua Zeelandă. Astrologii atrag atenția că el nu va putea fi observat și din România. Se știe că  Luna este singurul satelit natural al Pământului, care nu emite lumină proprie, ci doar reflectă lumina pe care o primește de la Soare.

Fenomenul este cunoscut în Astronomie sub numele de „Lună Neagră”, care reprezintă o fază lunară specială. Cu toate acestea, observarea acestui eveniment nu este posibilă, deoarece Luna Neagră este invizibilă. Există însă mai multe criterii pentru a se putea calcula o Lună Neagră.

A treia fază de Lună Nouă dintr-un sezon în care există patru faze de Lună Nouă (un an având patru sezoane a câte trei luni fiecare), a doua fază de Lună Nouă dintr-o lună în care au loc două astfel de faze, o lună în care nu se produce nici o fază de Lună Nouă și o lună fără nici o fază de Lună Plină, conform „Time&Date”.

Conform acestor criterii, în luna decembrie 2024 au avut loc două faze de Lună Nouă, iar ultima dintre acestea a fost înregistrată, chiar în ultima zi a anului, pe 31 decembrie. „Lunile Negre” au o semnificație simbolică pentru cei care practică diverse religii păgâne. Se crede că în nopțile cu Lună Neagră unele ritualuri capătă o putere sporită.

Ploile de meteori și cele de stele

Conform specialiștilor, ploaia de meteori reprezintă un alt fenomen astronomic spectaculos. În 2025 vom avea destul de multe astfel de ploi de meteori, care vor fi foarte uşor de văzut deoarece va fi Lună Nouă. În aprilie 2025 vor putea fi văzute Lyridele ce sunt  observate de peste 2600 de ani.

Sursa acestei ploi de meteori e cometa periodică C/1861 G1 (Thatcher), care atunci când intră în contact cu atmosfera terestră provoacă fenomenul luminos cunoscut sub denumirea populară de „stea căzătoare”. Vârful de activitate al ploii de meteori se va situa între 22 și 23 aprilie 2025.

Vor putea fi văzuți în medie 10 meteori pe oră. Rareori, Lyridele produc „valuri” de până la 100 de meteori pe oră. Această ploaie de meteoriți este vizibilă atât din emisfera nordică, cât și din emisfera sudică, informează Almanac.com. Potrivit aceleeași surse, Eta Aquaridele reprezintă a doua ploaie de meteori din an, care este asociată cometei Halley.

Și-a luat numele de la una dintre cele mai strălucitoare stele, Eta Aquarii din constelația Vărsătorul. Acestea vor fi active de la jumătatea lui aprilie până la sfârșitul lunii mai și vor avea un maxim pe 6 mai, când vor putea fi văzuți 12-15 meteori pe oră. În luna august 2025 vor putea fi observate bine şi Perseidele, cea mai cunoscută ploaie de meteori.

Perseidele sunt fragmente ale cometei Swift-Tuttle, iar denumirea provine din limba greacă, Perseides făcând trimtere la fiii eroului Perseu din mitologia greacă. Perseidele vor fi active începând de la jumătatea lui iulie până spre sfârșitul lui august, iar experții astronomi estimează că maximumul va avea loc între 11 și 13 august 2025, când vor putea fi observați peste 50 de meteori pe oră, mai scrie sursa citată.

Geminidele reprezintă o ploaie de meteori provocată de un obiect denumit 3200 Phaethon, despre care se crede că ar fi o cometă stinsă.  Meteorii aceștia sunt vizibili, de regulă, între 7 și 17 decembrie, maximumul de activitate urmând a fi atins la 13-14 decembrie, cu o rată de până la 75 de meteori pe oră, în condiții optime de observare.

Calendarul altor fenomene astronomice

Alte fenomene astronomice ce vor putea fi observate în 2025 sunt eclipse, anotimpuri, apside, conjuncții, opoziții, elongații maxime, curenți de meteori , care sunt menționate în calendarul fenomenelor astronomice din 2025, disponibil pe site-ul IntheSky.org.

Solstițiile și echinocțiile, curentele de meteori Orionidele și Leonidele sau maximumul curentului de meteori Geminidele pot fi observate din 13-14 decembrie. În 10 ianuarie, Planeta Venus ajunge la elongație estică maximă (observabilă seara).

Pe 16 ianuarie: Planeta Marte se află la opoziție (vizibilă pe tot parcursul nopții). Conform aceluiași calendar joi, 20 martie va avea loc echinocțiul de primăvară, atunci când ziua este egală cu noaplea în orice loc pe Pământ, datorat faptului că Sorele se află, în mișcarea sa aparentă, pe ecuatorul ceresc.

Pe 23 martie inelele planetei Saturn se vor vedea de pe muchie și pentru că sunt foarte subțiri va fi foarte greu să le distingem prin telescop. Între  22-23 aprilie se înregistrează maximum curentului de meteori Liridele (ZHR ≈ 18, iar pe 6 mai maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR ≈ 50).

Pe 2 iunie: Planeta Venus atinge elongația vestică maximă (vizibilă dimineața). Pe 21 iunie: Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice. Pe 31 iulie: Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR ≈ 25).

Între 12-13 august: Perseidele ating punctul maxim (ZHR ≈ 60-100), iar pe 21 septembrie: Planeta Saturn se află la opoziție (vizibilă pe tot parcursul nopții). Pe 22 septembrie are loc echinocțiul de toamnă. Pe 23 septembrie, Planeta Neptun ajunge la opoziție (observabilă toată noaptea), iar pe 21 octombrie se înregistrează maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR ≈ 20).

Între 17-18 noiembrie 2025 Leonidele ating maximul (ZHR ≈ 15), iar pe  21 noiembrie Uranus se află la opoziție (vizibil pe tot parcursul nopții). Pe 13-14 decembrie Geminidele ating punctul maxim (ZHR ≈ 150) ca în 21 decembrie să fie marcat solstițiul de iarnă, care reprezintă începutul iernii astronomice.