Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Loteria, reportul si politica

Știre publicată în urmă cu

în data de

• în ultimii patru ani, frecventa cîstigurilor la 6 din 49 s-a prãbusit, contrar legilor statisticii • desi numãrul de variante jucate a rãmas constant, cîstigãtorii sînt de cinci ori mai rari decît în perioada 1998-2000 • prin tehnica reportului, Loteria Românã si-a mãrit cîstigurile de 15 ori • poturi mari au fost „nimerite“ în preajma evenimentelor politice •

Luînd la puricat arhiva tragerilor Loto 6/49 pe ultimii opt ani se observã cã la începuturile acestui joc cei care îsi încercau norocul aveau mult mai multã baftã, ei reusind sã ghiceascã cele sase numere norocoase aproape sãptãmînal. De exemplu, în 1998 au avut loc 51 de extrageri, dintre care jucãtorii au ghicit cele sase numere norocoase de 40 de ori. Practic, în 1998, nu a existat lunã fãrã cîstigãtor. Dimpotrivã, în lunile iulie, august si noiembrie s-a cîstigat sãptãmînã de sãptãmînã. În 1999, din cele 52 de extrageri s-a cîstigat la prima categorie de 35 de ori. Si în acest an, în lunile februarie si mai s-a cîstigat sãptãmînal. Începînd cu anul 2000, norocul jucãtorilor la 6/49 a început sã scadã brusc: au avut loc 52 de extrageri, jucãtorii reusind sã ghiceascã doar de 14 ori combinatia norocoasã. În 2001, cele sase numere norocoase au fost nimerite doar de cinci ori, de opt ori mai putin decît în 1998. În 2002, combinatia norocoasã a fost ghicitã doar de sapte ori, în 2003 – doar de sase ori, în 2004 – doar de sapte ori, iar în 2005 – doar de sase ori.

Cînd e report, Loteria înregistreazã cîstiguri fabuloase „Bãtaia pestelui“ la 6/49 o reprezintã prima categorie, acolo unde jucãtorii trebuie sã ghiceascã cele sase numere extrase din urna cu cele 49 de bile. La categoriile a II-a si a III-a se cîstiga de fiecare datã. Cînd cîstigul la prima categorie este reportat, numãrul jucãtorilor din sãptãmîna urmãtoare creste, la fel si cel al variantelor si sumelor de bani jucate. La tragerea de la Revelionul trecut, unde s-a pus la bãtaie un report de aproape cinci milioane de euro, peste douã milioane de români au jucat în jur de sapte milioane de variante. Încasãrile Loteriei Române au fost de peste 10 milioane de euro numai în acest caz. Potrivit Regulamentului privind organizarea si administrarea jocurilor loto, la capitolul V, art. 23 se precizeazã cã minimum 40% din banii încasati intrã în conturile Loteriei, minimum 40% intrã în fondul de cîstiguri, iar 2% merg cãtre un fond special al Loteriei. Faptul cã din 52 de extrageri pe an jucãtorii ghicesc cele sase norocoase doar de 5-6 ori, restul cîstigului fiind reportat, nu poate decît sã bucure conducerea Loteriei Române, cãreia îi intrã în conturi sume fabuloase.

Conducerea Loteriei, contrazisã de bilantul contabil Conducerea Loteriei Române a fost întrebatã cum explicã faptul cã în ultimii ani sansele de cîstig ale românilor la 6/49 au scãzut drastic, de opt ori, în contextul în care numãrul jucãtorilor si al variantelor jucate a fost mai mare în ultimii ani, cînd au fost puse în joc premii-record. „În 1998, se jucau mai multe variante decît în 2005. Astfel ca probabilitatea de a iesi mai des o variantã cîstigãtoare la categoria I era mult mai mare“, a rãspuns Adrian Albu, directorul de marketing al Loteriei, care însã nu a oferit si cifre care sã-i sustinã afirmatiile. Pentru a vedea în ce mãsurã pozitia exprimatã de conducerea Loteriei se sustine, am recurs la un calcul aproximativ, luînd drept referintã anii 1999 si 2004, extremele pentru care am gãsit, pe site-ul Ministerului Finantelor, cifre privind veniturile totale ale Loteriei Române pe anul respectiv. În 1999, la un venit de 273 de miliarde de lei si la un pret al variantei simple de 1.000 de lei, rezultã un numãr de 5,2 milioane de variante simple jucate, în medie, pe sãptãmînã. În anul 2004, veniturile au fost de 8.064 de miliarde, iar pretul variantei simple a fost de 30.000 de lei. Rezultã o medie de 5,17 milioane de variante simple jucate pe sãptãmînã, ceea ce contrazice afirmatiile Loteriei. Asistãm asadar la o scãdere nesemnificativã a variantelor simple jucate sãptãmînal, de numai 30.000. În schimb, frecventa cîstigurilor a scãzut mult mai abrupt: în 1999 s-a cîstigat în 35 de sãptãmîni din 52, iar în 2004 doar de sapte ori. Or, jocul a rãmas acelasi: se extrag tot 6 bile din 49.

Combinatia necîstigãtoare se poate afla dinainte Teoretic, reprezentantii Loteriei Române pot cunoaste dinaintea extragerii varianta la 6/49 pe care nu a jucat-o nimeni. Toate casele de joc sînt computerizate si se închid, în ziua tragerii, la prînz, la 13.30. Extragerea se transmite seara, la 18.50, înregistrat sau în direct. În cele cinci ore distantã dintre cele douã momente, toate variantele jucate se pot centraliza într-un computer, cãruia apoi sã i se cearã sã gãseascã varianta pe care nu a jucat-o nimeni. Numãrul maxim de variante ce pot fi jucate la 6/49 este de 13.984.000. Recordul de variante jucate este de aproximativ sapte milioane, adicã jumãtate, iar media, asa cum am arãtat, putin peste cinci milioane. Prin urmare, o distributie statisticã rezonabilã recomandã, în cazul unor extrageri lipsite de suspiciuni, cã minimum o treime dintre extrageri sã fie cîstigãtoare, adicã în jur de 17 ori pe an.

Loteria ca actor politic Nu de putine ori, Loteria Românã a fost acuzatã ca „organizeazã“ cîstigurile în functie de evenimente politice. Patentul pare a fi urmãtorul: înainte de alegeri se înregistreazã reporturi fabuloase, astfel încît oamenii sã aibã un motiv în plus sã iasã din case, iar cîstigul este atribuit în sãptãmîna imediat urmãtoare. În anul 2004, în varã, au avut loc alegerile locale. În duminica din 6 iunie, Loto 6/49 a pus la bãtaie o sumã ce fusese reportatã vreme de 13 sãptãmîni. Nu s-a cîstigat la extragerea de alegeri, ci o sãptãmînã mai tîrziu, pe 13 iunie. Pentru alegerile generale din 2004, în duminica din 28 noiembrie, Loteria Românã a fãcut mare tam-tam pe faptul ca marele cîstig la 6/49 nu si-a gãsit stãpîn timp de tot 13 sãptãmîni. Potul s-a dat însã tot duminica urmãtoare, pe 5 decembrie. Un alt episod cetos s-a consumat pe 19 octombrie 2003, în duminica în care românii au fost chemati la referendumul privind schimbarea Constitutiei. Conform sondajelor comandate de PSD, românii nu aveau nici un chef sã se prezinte la vot. Se acumulase un report tot de 13 sãptãmîni, însã s-a cîstigat pe 12 octombrie, cu exact o sãptãmînã înaintea referendumului. În aceste conditii, Loteria Românã a percutat exemplar si a organizat, într-un mod cu totul exceptional, unic în istoria institutiei, o tragere specialã pentru care a suplimentat fondurile de cîstig cu 38 de miliarde de lei si a pus la bãtaie 300 de Dacii, în cadrul tombolei nationale „DA pentru Europa“. Asa s-a numit si referendumul. Începînd cu anul 2001, jumãtate din profitul Loteriei Nationale este alocat, potrivit unei hotãrîri a Guvernului Nãstase, companiei nationale de Investitii, pentru finantarea programului „Sãli de sport“. Guvernul Tãriceanu aloca jumãtate din profitul Loteriei pentru Stadionul „Lia Manoliu“. NOTÃ: Titlul apartine redactiei FOTO: Pãtrãtelele verzi reprezintã datele cînd s-a cîstigat. Se observã cã în ultimii ani cîstigurile au scãzut dramatic

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending