Localitatea Roznov, de la evoluţie, la involuţie

Astăzi, localitatea Roznov are statut de oraş. Este al cincilea oraş al judeţului Neamţ, alături de Piatra Neamţ, Roman, Târgu Neamţ şi Bicaz. Ca număr de locuitori, oraşul Roznov este pe locul patru în judeţ. În evoluția sa, Roznov a fost atestată documentar, după cum urmează:

1. Într-un document, datat 18 aprilie 1576, emis de domnitorul Petru Șchiopu, satul Roznov, era dat în stăpânirea Mânăstirii Bistriţa. Este prima atestare a Roznovului, ca localitate. 2. La sfârşitul secolului 19, regăsim Roznovul ca o mare comună, cuprinsă în plasa Bistriţa. 3.În 1950, judeţele din România se desfiinţează şi se înfiinţează regiunile, formate din raioane, după modelul sovietic.

Comuna Roznov intră în administrarea raionului Buhuşi, situat în componența regiunii Bacău, din care făcea parte şi raionul Piatra Neamţ. 4. În 1964, raionul Buhuşi se desfiinţează şi comuna Roznov intră în componenţa raionului Piatra Neamţ. 5. În 1968 se desfiinţează regiunile, se reînfiinţează judeţele şi comuna Roznov este parte a judeţului Neamţ.

6.Prin Legea nr. 408/2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 740 din 22 octombrie 2003, comuna Roznov primeşte statutul de oraș. Anul acesta, pe 22 octombrie, Roznovul ar trebui să sărbătorească 20 de ani de existenţă ca oraş, dar sunt semne că evoluţia sa administrativă va fi stopată, pentru că i se pregăteşte involuţia, prin revenirea la statutul de comună. Dacă până la această dată, Roznovul va involua la statutul de comună, această sărbătoare nu va mai avea loc. Se pregăteşte altă „sărbătoare”, cu iz de triumf electoral.

Cum a devenit comuna Roznov, oraş

Este util ca roznovenii, inclusiv reprezentanții administrației locale, să cunoască în detaliu acest lucru. Comuna Roznov era alcătuită, în 2003, din satele Roznov, Slobozia şi Chintinici, cu un număr de locuitori care astăzi ajunge la 8.600. Comuna Roznov avea o industrie prelucrătoare a lemnului tradiţională (trei fabrici), un combinat de îngrăşăminte cu azot, două hidrocentrale pe Bistriţa, gară cu triaj, spital, liceu, ș.a.

Ca fost trăitor al comunei, în perioada 1953-1964 şi deputat de Neamţ fiind, am considerat că Roznovul, implicit locuitorii, merită o şansă. Împreună cu alţi opt deputaţi am iniţiat o propunere legislativă prin care comunei Roznov să i se acorde statutul de oraş. Această iniţiativă colectivă o urma pe alta anterioară, finalizată prin Legea nr. 156/21.04.2003, prin care satul Dochia din comuna Girov, obţinea statutul de comună.

Din grupul iniţiatorilor făceau parte următorii deputaţi de Neamţ: Ioan Bivolaru, Alexandru Ţibulcă, Culiță Tărâță, Leonard Cazan, Paul Șnaider, Iulian Țocu. Dezbaterea iniţiativei în Camera Deputaţilor a demarat în Comisia pentru administrație publică, din care făcea parte Alexandru Țibulică, care ne-a reprezentat pe toți. Aprobarea în plenul Camerei a fost practic o formalitate în data de 11 septembrie 2003.

Şedinţa camerei a fost prezidată de Valer Dorneanu, care ne-a susţinut. Reprezentantul Guvernului Năstase, prezent la şedinţă, nu a avut nimic de obiectat, deşi iniţial guvernul nu avizase favorabil propunerea. Se impune a preciza că propunerea noastră legislativă a fost depusă la Parlament, însoțită de Hotărârea nr. 48 din 3 octombrie 2002, a Consiliului Local Roznov privind însușirea documentaţiei pentru declararea comunei Roznov ca oraş. Documentaţia respectivă era avizată de Preşedintele Consiliului Judeţean, Raul Constantin Bobeanu şi de prefectul de Neamţ, Ioan Munteanu. Cred şi acum că toţi erau conştienţi, când au susţinut acest demers.

Cui şi de ce nu-i mai place de Roznov ca oraş?

Prin ziarul „Realitatea de Neamţ” ni se furnizează informaţia că zilele oraşului Roznov sunt numărate, că acestuia i se pregăteşte să revină la statutul de comună, pe care l-a avut vreo 130 de ani. Încă nu ne-a parvenit informaţia când Roznovul va reveni şi la statutul de sat, aşa cum a fost atestat documentar acum vreo 450 de ani în urmă.

Informaţia recentă este că la Parlament ar fi fost depusă o propunere legislativă, cu expunere de motive, prin care se propune anularea statutului de oraş a localităţii Roznov şi revenirea acestuia la statutul de comună. Nu am ştiinţă dacă propunerea este însoţită de vreo documentaţie, aprobată măcar de Consiliul Local, din care să rezulte că acesta susţine propunerea, chiar o dorește.

Ar fi bine de ştiut, ca să știm pe ce picior dansăm. Ni se dezvăluie faptul că autorul acestei propuneri legislative este doamna deputat de Neamţ, Mitrea Dumitrina, care a candidat în 2020 pe listele AUR. M-am uitat prin CV-ul dumneaei, din curiozitate, nu din cine ştie ce raţiuni pidosnice. Am avut surpriza să constat că în Camera Deputaţilor doamna activează în două comisii, printre care Comisia pentru Industrii şi Servicii, de care mă leagă nişte amintiri.

Am activat în conducerea acestei „Comisii” timp de 18 ani, între 1990 şi 2008. Ce era specific în această comisie, era rigoarea, membrii ei fiind de regulă ingineri de profesie. Doamna are studii economice, domeniu ce poate fi acceptat a fi complementar. Aflând din CV despre doamna că este de baştină din Borca, m-am întrebat, de unde pasiunea pentru Roznov?

M-am dumirit, răsfoind interviul dumneaei din 3 mai 2023, luat de către Revista „Moldova Invest”, editată de News Moldova, în care a explicat cum produce dumneaei o propunere legislativă. După cum declară doamna, subiectul unei propuneri legislative ia naştere în cabinetul parlamentar al dumneaei, din dialogul cu cetăţenii care o caută să-i expună sugestiile, sesizările sau aşteptările lor referitor la legislaţie.

Presupun că cineva din Roznov s-a prezentat la cabinetul ei şi s-a plâns că în oraşul Roznov plăteşte dări mai mari decât plătea în comuna Roznov. Nicio noutate, este o realitate care se ştia de dinainte ca Roznovul să devină oraş. Ridicarea la rang de oraş face să crească şi dările, dar totodată cresc şi oportunităţile. Oportunităţi care trebuiesc fructificate de către administraţia locală. Dacă administraţia locală nu fructifică oportunităţile, nu dăm jos tabla cu „oraşul Roznov”, dăm jos administraţia, care a rămas la stadiul de comună.

Din fișa de activitate a doamnei deputat, aflăm că în trei ani de deputăţie aceasta a depus 119 propuneri legislative, dintre care două au fost promulgate ca legi. Numărul 119 este impresionant, mai ales că domeniile vizate de aceste propuneri sunt extrem de diversificate, ceea ce presupun o multilaterală pregătire profesională, ceea ce ar fi de domeniul unei inteligenţe artificiale.

Misterul numărului mare de propuneri legislative ne este dezlegat chiar de dumneaei, atunci când într-un puseu de sinceritate, declară că „împreună cu colegii mei… facem proiecte legislative”. Adică, o propunere legislativă nu este de regulă o operă individuală, ci este o operă colectivă.

„Şi dacă eşecul este garantat, ce mai chichirez gâlceava“

Ca o paranteză, îmi amintesc că şi deputatul Dănuț Andrușcă (PSD) a fost o perioadă membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii, în care activitatea sa reală a fost zero, dar în palmares i-au fost trecute 66 de propuneri legislative, dintre care 31 au fost promulgate ca legi. Propunerile lui Andrușcă vizau de asemenea multiple domenii: educaţie, justiţie, codul rutier, agricultură, zootehnie, sănătate, turism, constituţie, ș.a.

S-a împământenit în Parlament o cutumă, neprevăzută în Regulamentele celor două Camere, ca pe o propunere legislativă, să se găsească o mulţime de semnături de susţinere. Dar cutuma a stabilit că odată ce semnezi, eşti luat în calcul ca „iniţiator”, ceea ce ar fi o formă mascată de însușire necuvenită.

Nu odată s-a întâmplat penibilul, când un astfel de „iniţiator” a fost întrebat de presă ce conţine propunerea lui legislativă şi acesta nu a ştiut ce să răspundă, uitându-se ca la o poartă nouă. Revenind la subiect, ar fi fost de interes să aflăm ce conţine „Expunerea de motive” a propunerii legislative, care să susţină retragerea statutului de oraş la Roznov.

S-au presupus trei motive, că Roznovul nu are populaţie suficientă pentru un oraş, că Roznovul nu are spital şi că Roznovul nu are spaţii de cazare de tip hotelier. Păi Bicazul este mai aproape de Borca şi stă mai prost ca Roznovul, de ce rămâne oraş? Bicazul nu prea mai are activitate economică notabilă, fabrica de ciment s-a mutat la Taşca. Bicazul are doar un baraj şi un lac de acumulare. Are, ce este drept, statut de nod de reţele turistice de marcă.

Bicazul are populaţie mai puţină ca Roznovul (6.543 locuitori). În regimul Traian Băsescu, spitalul din Bicaz a fost desfiinţat de Guvernul Boc şi nu a propus nimeni să-i ia Bicazului indicatorul de „oraş”. În România există aproape în fiecare judeţ câte un oraş cu populaţie mai redusă, decât cea a Roznovului.

Cel mai mic oraş din ţară, Băile Tușnad, are doar 1.641 de locuitori. În Bărăgan, oraşul Lehliu Gară are 6.000 locuitori. În Vaslui, oraşul Murgeni are 3.500 locuitori. În Olt, oraşul Potcoava are 6.000 locuitori. În Hunedoara, Oraşul Aninoasa, are 5.000 locuitori. În Buzău, oraşul Pogoanele are 7.275 locuitori. În Arad, oraşul Sebiș, are 5.831 locuitori.

Exemplele pot continua. În interviul, citat mai sus, doamna deputat explica faptul că, în marea majoritate a cazurilor, propunerile legislative la care este parte nu vizează în special problematica judeţului Neamţ, ci a întregii ţări. În acest context ar fi de aşteptat ca propunerea legislativă cu pricina să nu rămână personalizată la cazul Roznov, ci să fie extinsă la toate oraşele mici existente în ţară.

Ca parlamentar, care se consideră bine informat, este exclus ca doamna Mitrea să nu fi auzit că există un mare proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României. Ştie dumneaei, la fel de bine, că orice astfel de propunere legislativă, care vizează o reorganizare administrativ-teritorială secvenţială este sortită eşecului.

Şi dacă eşecul este garantat, ce mai chichirez gâlceava. În atari circumstanțe,soluția propusă, de retragere a titlului de oraș la Roznov, dovedește limitele competențelor unui partid ca AUR, de a rezolva problemele existente, semn că nu este pregătit să preia o guvernare după cum crede doamna deputat că urmează să se întâmple.

I-aş recomanda doamnei deputat de Neamţ să lase Primăria şi Consiliul Local Roznov să organizeze, pe 22 octombrie, sărbătoarea celor 20 de ani de existenţă a oraşului Roznov. Măcar o parte dintre roznoveni o merită. Primăria să dea la tipărit invitaţiile, să-i trimită şi doamnei deputat Mitrea Dumitrina una. Se poate oferi doamnei deputat, cu acel prilej, și ultima dipomă de cetățean de onoare al orasului Roznov.