Contactează-ne

Actualitate

Lăutarii de mătase, pe scena Vacanţelor Muzicale de la Curtea Domnească a lui Ştefan

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ programul de astăzi, 5 iulie, începe la ora 18.00, sala Calistrat Hogaş a CJ găzduind recitalul Viola Fantasia ■ de la ora 19.00, la Turn poate fi ascultat un concert de muzică lăutărească ■

În programul manifestărilor din cea de a treia zi a Vacanţelor Muzicale, ediţia 2022, sunt două manifestări. Prima are loc în sala CJ Neamţ, Viola Fantasia fiind un recital pentru publicul larg, în care sonoritatea caldă a violei se va împleti cu robusteţea pianului într-un stil de interpretare unic, plin de emoţie şi virtuozitate, în dorinţa de a crea auditorilor o seară de neuitat. Solişti sînt Lucian Morariu (violă) şi Viniciu Moroianu (pian).

Primul dintre artişti este născut la Galaţi. Începe studiul viorii la vârsta de cinci ani. Urmează apoi cursurile Academiei de Muzică din Bucureşti, sub îndrumarea profesorilor Valeriu Pitulac şi a maestrului Ştefan Gheorghiu (violonistul). După 1990 participă la cursurile de măiestrie, cu specialitatea muzică de camera, la Kerkrade în Olanda, profesor Milan Scampa (membru al cvartetului Smetana) şi la Londra, cu Amadeus Quartett.

A început cariera muzicală ca membru al Orchestrei Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, în paralel desfăşurând şi o consistentă activitate solistică, evoluând ca solist sub bagheta unor dirijori de renume, iar în recitaluri, a cântat alături de pianişti celebri. Concertele şi recitalurile solo includ apariţii în ţări precum România, USA, Suedia, Canada, Grecia, Rusia şi Italia. Cântă pe o violă construită de lutierul italian Bruno Tondo.

Este cooptat în diverse proiecte ce aparţin genului cameral cum ar fi: cvartet de coarde, trio de coarde, cvintet de coarde etc. La începutul anului 2005, înfiinţează Traffic Strings – un grup instrumental care abordează un repertoriu variat – muzică preclasică, clasică, romantică, modernă şi contemporană. Din 2002, Lucian Moraru renunţă la cariera de instrumentist de orchestra, alegând să-şi diversifice sfera activităţilor profesionale ca liber profesionist în domeniul industriei musicale.

Viniciu Moroianu, un pianist de top

Viniciu Moroianu s-a născut în Bucureşti, în 1962, într-o familie de muzicieni. A absolvit, în oraşul natal, Liceul de Muzică Dinu Lipatti, la clasa profesoarei Marta Paladi. La Universitatea Naţională de Muzică, Viniciu Moroianu a fost îndrumat de pianistul şi profesorul Gabriel Amiraş, fost elev al marelui profesor rus Heinrich Neuhaus. La Acompaniament a fost discipolul Suzanei Szorenyi. A studiat armonia cu compozitorii Doru Popovici şi Pascal Bentoiu, precum şi dirijatul cu Constantin Bugeanu.

Începând din anul 1973 a fost distins cu Premiul I în competiţii naţionale de pian, fiind totodată laureat al Concursurilor internaţionale de la Paris (1979) şi Bucureşti (1991). A primit Premiul Colegiului Criticilor Muzicali din România (1981) pentru interpretarea Sonatei a treia pentru pian de Enescu şi Premiul Fundaţiei “Dinu Lipatti” din Bucureşti (1992) pentru restituirea şi prezentarea în concert a Fanteziei op. 8 de Lipatti. S-a afirmat în peste o mie de apariţii pe podium.

A participat la festivalurile internaţionale George Enescu (opt ediţii), Dinu Lipatti (trei ediţii), Academia Sighişoara (unsprezece ediţii), precum şi la Besancon, San Jose, Graz, Chişinău şi Bratislava. A cântat pe scene din Grecia, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Spania, Belgia, Danemarca, Luxemburg, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria. În 2005, a obţinut titlul de Doctor în Muzică, cu teza Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lipatti.

Despre Bogdan Simion şi Lăutarii de mătase

Deşi provine dintr-o familie de economişti şi este doctorand la Litere, Bogdan a găsit în muzica tradiţională sensul vieţii sale. A învăţat să cânte la cobză, unul dintre cele mai vechi instrumente de pe teritoriul ţării noastre şi a dat voce proiectului Şamanul Mut. Căuta lăutari vechi în toate colţurile ţării şi îi invita la concerte. Mare le este uimirea unora dintre ei atunci când află intenţiile tânărului.

„Muzica lăutărească e o muzică orăşenească, urbană, ce se prefigurează la Bucureşti în perioada interbelică, pe vremea când Bucureştiul nu era nici rural, dar nu era nici urban. Apare mai decis şi îşi atinge vârful estetic, din punctul meu de vedere, după al Doilea Război Mondial, undeva la jumătatea anilor ’50. şi muzica lăutărească e tot o muzică tradiţională.

E poate ultima muzică de tradiţie orală ce apare în România şi mi s-a părut cu atât mai interesantă, pentru că fiind o muzică foarte nouă, din punctul meu de vedere a fost o muzică ce mereu a fost nedreptăţită. şi de folclorişti şi de etnomuzicologi şi de statul român şi de mediile intelectuale şi de mediile politice şi în general a fost mai greu promovabilă decât celelalte muzici“, spune Bogdan Mihai Simion.

Prea puţini mai ştiu sa mânuiasca instrumentele aşa cum se făcea pe vremuri. Ei sunt lăutarii de mătase ai Bucureştiului: Victor Teioanu, Milan de la Bobeşti, Costel Vasilescu, Nelu Răducanu şi Gigel Mihai. Sunt, poate, ultimii lăutari clasici ai Bucureştiului, care speră încă în resuscitarea muzicii tradiţionale româneşti. Ideea de a-i aduce împreună îi aparţine lui Bogdan Mihai Simion.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Calvarul va mai dura. Cozi de kilometri pe E-85, din cauza lucrărilor de la podul de Horia

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ neexistînd rută alternativă, cozile de maşini se întind pe 6-7 kilometri în ambele sensuri ■ problema descongestionării traficului nu are soluţie ■ lucrările ar trebui să fie terminate la finalul lunii august ■

Direcţia Regională de Drumuri Iaşi a început reparaţii la mai multe poduri din raza sa de responsabilitate, printre acestea numărîndu- se şi lucrarea de la cel de Horia, care asigură accesul prin Roman, pe E-85, spre Suceava, Iaşi sau Bacău. Numai că, pe ambele sensuri, zilnic, aglomeraţia depăşeşte limitele normalului.

Se formează cozi de 6-7 kilometri pe ambele sensuri, lucru care irită la maxim conducătorii auto, sau pe cei care tranzitează zona, fiind în concediu. Florin Marius Sima, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Pentinenciare, filiala Bacău, care face naveta, are de fiecare dată probleme, fiind nevoit să plece că cel puţin o oră înainte, pentru a nu întîrzia la serviciu.

„Traficul este îngreunat şi la modul glumeţ aş spune că ar trebui să se aducă un bac care să folosească la traversarea rîului Moldova. Fac naveta de la Roman la Bacău şi de la începutul lunii am mari probleme, pentru că trebuie să iau în calcul un timp suficient pentru a nu întîrzia la serviciu. Luni, 8 august, am stat în trafic 3 ore pentru a ajunge la Bacău, iar astăzi, cînd m-am întors de la Bacău am aşteptat două ore şi jumătate să intru în Roman.

Coada era pînă la Secuieni. În acest timp, la pod nu lucra nimeni. Vreo patru muncitori stăteau în staţia de benzină de la intrarea pe pod, la o cafea şi o ţigară. În coloană erau maşini cu numere din toate judeţele ţării şi foarte multe TIR-uri cu număr de Ucraina. Lumea e nervoasă, iese din maşină, înjură, dar nu are pe cine întreba ce se întîmplă, pentru că nu există cineva care să dirijeze traficul“, a declarat Florin Sima.

Purtătorul de cuvînt al DRDP Iaşi, Neculai Popovici, a declarat că lucrarea are ca termen de execuţie sfîrşitul lunii august: „Operaţiunea constă în demontarea rostului degradat, refacerea suportului, trasarea şi realizarea găurilor, montarea rosturilor noi. Din punct de vedere tehnic, lucrarea de înlocuire a unui rost de dilataţie are termen de finalizare de cel puţin 5 zile/fir.

Termenul nu poate fi devansat, deoarece sînt folosite în procesul tehnologic betoane speciale, cu timp strict de întărire şi protecţie. Avînd în vedere complexitatea operaţiunii şi instalaţiile folosite, activitatea nu se poate desfăşura pe timpul nopţii, ci doar ziua. Totodată, în procesul tehnologic există şi pauze obligatorii în care nu pot fi executate alte operaţiuni şi nici nu se poate circula pe sectorul respectiv. Termenul de finalizare a lucrării este sfârşitul lunii august“.

Poliţia Neamţ cunoaşte problema, dar nu are nici o pîrghie de rezolvare, ţinînd cont că nu există variantă ocolitoare. „În acest moment, valorile de trafic sînt foarte ridicate şi din cauza TIR-urilor din Ucraina, care transportă cereale spre Constanţa. Constructorul are un anumit termen de execuţie şi ne dorim respectarea lui.

Dacă lucrarea se prelungeşte, în septembrie începe şcoala şi traficului existent i se va adăuga cel specific transportului şcolar. E adevărat că nu există poliţişti care să dirijeze traficul, dar vorbind de situaţia complicată. Noi verificăm permanent valorile de trafic, pentru a nu exista incidente, dar nu ajută cu nimic“, a declarat Ramona Ciofu, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

VIDEO: Turist din Iaşi, accidentat de o stâncă desprinsă din Chei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vârstă de 34 de ani, din judeţul Iaşi, a fost accidentat de o bucată de stâncă desprinsă dintr-un versant muntos din Bicaz-Chei.

“Astăzi, 10 august, în jurul orei 15.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Bicaz au fost sesizați cu privire la faptul că, o bucată de stâncă din zona Bicaz-Chei s-a desprins, accidentând o persoană.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 34 de ani, din județul Iași, se afla împreună cu mai multe persoane în zona turistică Bicaz-Chei, ar fi fost accidentat de o bucată de stâncă desprinsă din versantul muntos.

Polițiștii efectuează verificări pentru a stabili, cu exactitate, cum s-a produs acest eveniment”, a declarat subinspector Ciofu Ramona, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Conform unor surse neoficiale, în momentul în care s-a produs nedoritul incident, bărbatul era cu soţia şi cei doi copii.

Vom reveni.

UPDATE: Bărbatul a fost preluat de un echipaj medical şi transportat la spital. A fost solicitat un elicopter SMURD pentru a fi transportat la un spital din alt judeţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Greu cu proiectele de dotare a cabinetelor medicilor de familie. Mail-uri care nu mai vin de la minister

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ doctorii se plîng că, din cauza unui e-mail, ar putea pierde finanţarea prin PNRR a unui proiect de modernizare a cabinetelor ■ e vorba de fonduri de 45.000 de euro pentru aparatură şi 15.000 de euro pentru renovare ■ sînt înscrişi în proiect 64 de medici de familie din Neamţ ■

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se află în curs de implementare a unui proiect pentru obţinerea de fonduri necesare dotării cabinetelor medicilor de familie, a cărui valoare este de 45.000 de euro pentru dotări în aparatură medicală şi 15.000 de euro pentru renovări.

Dar, în buna tradiţie românescă, la fel ca în nenumărate alte situaţii de prin ţară, un proiect nu se poate derula la noi fără mici inadvertenţe. Doctorul Angela Bica, vicepreşedintă a Patronatului Medicilor de Familie Neamţ, ea însăşi candidată pentru a obţine o finanţare, a detaliat despre despre birocraţia din sistemul sanitar.

„Există în curs de implementare un proiect prin PNRR pentru domeniul sanitar, prin care se finanţează 3.000 de cabinete ale medicilor de familie în ceea ce priveşte dotarea cu aparatură şi renovare. 225 cabinete se află pe o listă de preselecţie, realizată de Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Casa Naţională de Asigurări.

Sînt cabinete din mediul rural şi oraşele mici de pînă în 10.000 de locuitori. 750 cabinete sînt incluse prin apel necompetitiv, pe principiul «Primul venit, primul servit». Eu mă aflu pe lista de proiecte preselectate şi aştept doar un e-mail de confirmare a înregistrării dosarului, de la minister. În Monitorul Oficial a apărut lista cu iniţialele medicului şi cu localitatea unde funcţionează cabinetul.

Trebuia să primesc mesajul de confirmare în urmă cu două săptămîni, dar judeţul Neamţ nu a transmis la minister adresele de contact ale celor 64 medici de familie incluşi în program. Astă noapte (10 august – n.r.) m-a contactat o colegă care mi-a confirmat şi ea că nu găseşte adresa de e-mail pe site-ul ministerului şi nici o altă adresă a colegilor din Neamţ.

Cineva încearcă să bage beţe în roate şi acestui proiect, aşa cum se întîmplă în România cu toate proiectele majore, ca apoi să dea vina pe medicii de familie şi să-i acuze că n-au fost în stare să acceseze banii“, a declarat doctorul Angela Bica. Acesta spune că o lună a alergat pentru a avea toate hîrtiile în regulă.

A găsit şiconstructor, în condiţiile în care se ştie criza de forţă de muncă şi apreciază că blocarea unui asemenea proiect, din cauza sistemului birocratic, e o mare problemă. Purtătorul de cuvînt al DSP Neamţ, Elena Sterpu, apreciază că lucrurile stau cu totul altfel, în condiţiile în care reprezentanţii ministerului au pus mare accent pe acest subiect:

„Medicii de familie vor primi înştiinţări cu privire la PNRR şi depunerea documentelor, prin e-mail. Au fost trimise o serie de mesaje de către minister încă de săptămîna trecută şi vor mai fi trimise şi săptămîna aceasta. Adresele de e-mail ale medicilor de familie au fost preluate de la CNAS şi actulizate de către noi, la DSP. În cazul în care vor mai apărea erori acestea vor fi corectate, din mers, pentru a ajunge la cabinetele beneficiarilor, fără a exista probleme majore. Toate instituţiile implicate în proiect vor avea grijă ca medicii să fie în cunoştinţă de cauză şi să poată trimite, la timp, documentaţia“.

Toate documentele privind PNRR se găsesc pe site-ul ministerului, iar în ceea ce priveşte termenele de implementare ale proiectului există două referiri: una legată de depunerea documentelor, care trebuie făcută în termen de o lună de la data înştinţării candidatului, prin acel e-mail, iar dacă se face referire la termenul de finalizare a proiectului, acesta este anul 2026.

Citește știrea
Advertisement







Trending