Contactează-ne

Administrație

“Lămuriri” de la un ministru ajuns prin Neamţ: Criza de lemne de foc şi defrişările care nu au fost

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ministrul Pădurilor şi Apelor, Ioan Deneş, a anunţat că modificări la Codului Silvic se află pe fluxul legislativ ■ el susţine că în România n-ar fi existat defrişări ilegale, ci doar... tăieri ilegale ■ şi acestui oficial i-a fost explicată necesitatea lucrărilor de amenajare a albiei Siretului în zona Ion Creangă ■

Întrebat de jurnalişti despre modul în care vede rezolvată criza fără precedent de lemne pentru populaţie, într-o ţară în care în unele zone pădurea cade pe om, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, prezent în Neamţ vineri, 6 iulie, la podul de la Ion Creangă, a anunţat că problema este pe cale să fie rezolvată prin modificările aduse Codului Silvic. „Opinia publică din România trebuie să ştie că în ţara noastră n-au existat defrişări ilegale, ci doar tăieri ilegale. Defrişare înseamnă tăiere la ras şi schimbarea destinaţiei terenurilor. În România am avut doar tăieri ilegale. Ceea ce vă pot spune este faptul că în Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în cursul zilei de luni, 9 iulie, va intra (a intrat – n.r.) la vot cîteva modificări ale Codului Silvic, prin care se va rezolva blocajul ce există în domeniul silvic. Prin modificările făcute anul trecut, pe informările realizate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, există pericolul, în cazul în care nu se modifică forma actuală a Codului Silvic să rămînă în pădure aproximativ două milioane de metri cubi de masă lemnoasă, lucru care nu foloseşte nici măcar pădurii pentru că acest volum e de fapt rezultat din rărituri, igienizări şi căderi de arbori produse accidental. La ora actuală, din comunicările pe care le avem de la Romsilva există aproximativ 450.000 de metri cubi de lemn în depozite şi în rampe, lucru care nu este benific nici pentru statul român şi mai ales pentru Romsilva care nu poate valorifica acest lemn“, a precizat ministrul Ioan Deneş. Oficialul guvernamental susţine că acestea sînt cele două elemente care au determinat ca un grup de parlamentari să propună modificarea Codului Silvic şi să ceară punctul de vedere al Ministerului Pădurilor şi Apelor. „După o analiză realizată în urma întîlnirilor pe care noi le-am făcut în patru zone ale ţării, unde ne-am întîlnit cu silvicultori din peste 30 de judeţe şi pe informarea făcută de Romsilva, ne-am exprimat punctul de vedere. După aceste modificări, inclusiv preţul lemnului de pe piaţă va fi unul rezonabil, pentru că se va elimina o parte din criza lemnului de foc, asta pentru că materialul lemnos aflat în stoc în pădure este constituit cu preponderenţă din lemn de foc“, a mai menţionat ministrul Deneş.

Promisiuni la podul de peste Siret

Oficialul, însoţit de şeful CJ, Ionel Arsene, de prefectul Daniela Soroceanu şi de mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate cu responsabilităţi în domeniu, a ajuns, vineri, pe la 19.30 şi la podul de la Ioan Creangă, pentru a vedea la faţa locului problemele pe care le ridică amenjarea albiei rîului Siret. Primarul Petrică Prichici a explicat celui de-al cincilea ministru care a trecut pe la obiectiv în ultimul deceniu, toţi cu saci plin de promisiuni politice, necesitatea rezolvării uneia din cele mai grave probleme din zonă. „Problema care se pune acum e legată de eroziunea malului. Apa face acum o curbă şi se izbeşte în pilonii podului cu şanse mari de a-l distruge, pentru că în timpul inundaţiilor de săptămîna trecută în zona podului erau pe puţin 2.600 metri cubi de apă. Cînd a fost construit acest pod, în anul 1970, apa curgea pe sub el. Soluţia cea mai simplă, pe care eu o susţin, în prima fază, e aceea de a amenaja un canal prin care să se dea drumul apei în albia veche. În a doua etapă e necesară şi amenajarea unui dig de protecţie a comunei Ion Creangă“, a spus Petrică Prichici. Preşedintele Ionel Arsene a susţinut că aceste lucrări sînt absolut necesare pentru a se evita compromiterea proiectului european pe care CJ îl are în zonă. Şeful CJ a atras atenţia ministrului Deneş că, în condiţiile distrugerii podului de la Ion Creangă, un sfert din populaţia judeţului ar fi obligată să ajungă în localităţile de domiciliu, făcînd un ocol de 60 kilometri la dus şi tot atîţia la întors, mergînd pe drumuri ocolitoare din judeţul Bacău. La întrebarea jurnaliştilor care este rezultatul vizitei în Neamţ, finalizată la podul de la Ion Creangă, ministrul Apelor şi Pădurilor a declarat că a venit pentru a discuta cu sinistraţii şi a vedea care sînt investiţiile ce pot fi sprijinite. „A fost o vizită maraton făcută în Neamţ, împreună cu preşedintele CJ, Ionel Arsene şi cu doamna prefect, Daniela Soroceanu. Am avut în vedere trei aspecte, printre care şi vizitarea în teren a investiţiilor pe care le derulăm în Neamţ şi care sînt finanţate din bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor. E vorba de zona calamitată a rîului Bistriţa. Am identificat şi cîteva zone de risc noi, pe care, împreună cu preşedintele CJ, cu prefectul şi specialiştii le-am catalogat ca zone de risc, a căror evaluare o vom face la Bucureşti. Urmează ca în aceste zone să concretizăm nişte proiecte. Şi nu în ultimul rînd a fost vizita în zonele calamitate. Ne-am întîlnit cu oamenii, am vizitat locuinţele şi anexele inundate. În zona Borca s-a luat măsura imediată de regularizare a cursului de apă şi în zilele următoare se vor mai face decolmatări de pîrîuri, care săptămîna trecută au adus multe aluviuni. Urmează ca într-o perioadă medie şi lungă să se găsească resurse financiare pentru proiectele pe termen mediu şi lung“, a precizat ministrul Ioan Deneş. Şeful CJ a susţinut că vizita ministrului a fost programată înaintea ultimelor inundaţii care au afectat atît de grav şi Neamţul şi a anunţat faptul că va iniţia un proiect de hotărîre, prin care va propune un plan multianual de amenajare a torenţilor, care în anii cu precipitaţii abundente produc asemenea dezastre. .

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Domnule Primar, renunţaţi la clişeul cu „oraşul european“ şi ocupaţi-vă de „oraşul turistic“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Zilele trecute, mă preumblam cu treburi mărunte, singurele existente prin Piatra, neavând intenţia, din această pricină, de a căuta nod în papură, dar am descoperit la un moment dat un astfel de nod.

Nodul era materializat sub forma unui afiş la vedere, plasat pe peretele unei clădiri aflate într-un vad pietonal. Informaţiile furnizate de afiş m-au obligat să mă opresc, pentru a le descifra cu amândoi ochii, nu numai cu coada ochiului. Primul lucru pe care l-am descifrat, a fost că afişul nu era al municipalităţii, ci adresat acesteia, pe tema „Piatra Neamţ – oraş turistic“.

Afişul făcea trimiteri la nişte proiecte „grandioase“ ale pleiadei de primari, care au păstorit municipiul, în care aceştia ne promiteau că nu vor precupeţi nici un efort, de factură bugetară bineînţeles, până când oraşul nu va deveni un „oraş turistic“, cu toate atributele sale, făcându-se trimiteri străvezii la mult râvnita „Perlă a Moldovei“.

Printre rânduri, străbăteau aprecieri zeflemitoare cu privire la reuşitele acestor primari. Afişul se încheia apostrofic cu o întrebare retorică „Dacă avem oraş turistic, unde ne sunt turiştii?“. Apostrofa, în mod evident, era adresată municipalităţii şi dacă ar fi existat posibilitatea atunci, eram tentat să dau un „Like“. O fac acum.

La bătaia clopotului cel mare al aderării României la UE, începând cu 1 ianuarie 2007, primarii noştri au schimbat partitura cu „oraşul turistic“, interpretând electroral arii pe tema „oraşul european“. Am avut de aflat, cu această ocazie, că pretenţia noastră cu „oraşul turistic“ a rămas la faza de moft şi că noua ţintă este să ne înghesuim la intrarea în Europa, ca „oraş european“, altfel existând riscul să rămânem pe dinafară.

În definirea municipiului ca „oraş european“, a devenit caducă tranziţia ca „oraş turistic“. Chiar dacă, prin malversaţiunile politice care au urmat după dangătul clopotului european, cineva a bătut pe porţile oraşului placheta cu „staţiune turistică“. Cred că suntem singura „staţiune turistică“ din ţară, care nu are de oferit nimic turiştilor, sau aproape nimic. Retorica afişului nu este gratuită când apostrofează „Unde ne sunt turiştii?“.

Primarii răspund la unison, că vor fi turişti, când Piatra Neamţ va deveni oraş european. Chiar dacă autorul afişului pare a fi cineva cu legături prin Horeca, sunt destui pietreni care se întreabă unde sunt turiştii, deoarece „oraşul turistic“ este etapa premergătoare, obligatorie, pentru a defini eventual „oraşul european“.

Până la „oraş european“ suntem un „oraş colonial“

Sub guvernarea locală liberală, în Piatra Neamţ, timp de 30 de ani, industria a fost rasă până la firul ierbii, pentru a face loc, unul lângă altul, mamuţilor supermarketurilor, transformând elita profesională a supercalificaţilor în vânzători la tarabă. S-au înmulţit casele de jocuri şi pariuri, unde suntem invitaţi să pariem pe noua noastră superpasiune, aceea de a deveni cetăţeni europeni.

Dintr-un oraş cu resurse considerabile în locuri de muncă calificată, Piatra a ajuns un eşantion reprezentativ al uneia din cele mai sărace regiuni ale ţării şi ale Europei. Piatra Neamţ trăieşte acum din import de produse, de alimente şi de energie, având toate prerogativele de oraş colonial, într-o Românie, colonie a Europei.

Pietrenii, din producători, au obţinut acum statutul de mari consumatori, fără a avea resursele necesare. Am trecut astfel testul de a fi admişi în primul eşalon teritorial al unei Românii coloniale, în cel mai pur stil liberal. În acest context, risc o bănuială. Oare prin mult trâmbiţatul proiect cu „oraşul european“, rostogolit de la un primar la altul, nu se ascunde oare intenţia liberală de a ne alinia la marele proiect al unei Europe cu două viteze?

Fiecare primar cu „recordul“ lui

Nu a existat, din 2007 încoace, vreun primar care să nu promită, cu gura plină, că va îndeplini ceea ce au ratat predecesorii săi, adică să transforme urbea într-un „oraş european“. Fără nicio discuţie, Piatra Neamţ nu prea are „faţă“ de municipiu reşedinţă de judeţ, dar nici măcar de „Staţiune turistică“.

Cu o floare pârlită, ca Telegondola, nu se face primăvară. Aşa cum arată oraşul, dovedeşte cel puţin două lucruri. Primul, că primarii care s-au tot bătut să-i ocupe scaunul, nu au avut nici o viziune despre cum ar trebui să arate „oraşul turistic“ şi au ţinut-o langa cu „oraşul european“, o noţiune abstractă.

Al doilea, să ne abată atenţia de la jaful în banii publici cheltuiţi cu devenirea noastră în „Staţiune turistică“, pregătindu-ne pentru a doua tranşă de cheltuieli pentru firma de „oraş european“. Foamea de bani este mare, clientelă multă. Recent, municipalitatea pietreană, prin vocea primarului Carabelea, ne anunţa că intră în posesia unui mare record în opera de transformare a urbei „într-un nou oraş european“.

Recordul constă în „organizarea celei mai mari licitaţii lansată de vreun primar în ultimii 30 de ani, pentru cheltuirea sumei de 90 milioane lei (18 milioane euro)“, suma fiind considerată „valoare record“. Pretextul „recordului“ este prezentat sub marele pavoaz al „Modernizării principalelor coridoare de mobilitate din Piatra Neamţ“. Este vorba de vreo trei bulevarde ale municipiului, care au mai făcut obiectul unor modernizări anterioare.

Unele dintre obiectivele transformării municipiului în „oraş european“ prezentate sunt cuprinse la capitolul „Reamenajarea trotuarelor, a spaţiilor verzi, a mobilierului stradal şi a parcărilor“. Aceste obiective au darul să ne stârnească senzaţia de „deja vu“, numai dacă rememorăm episoadele cu desele schimbări ale bordurilor. Nu a trecut prea multă vreme de când fostul primar Gheorghe Ştefan aborda, în maniera sa spectaculoasă, aceleaşi obiective, pentru a ne convinge că astfel, vom fi deţinători ai unor buletine de „oraş european“.

Doamne, şi ce de bani s-au cheltuit pentru aceste obiective, că nici Curtea de Conturi nu a mai dat de urma lor. Ca şi în repetabila lucrătură de schimbare a bordurilor, pusă în operă în regia foştilor primari, asistăm acum la reluarea comediei, dar într-o proaspătă regie. Nu ar trebui neapărat să ne îngrijoreze faptul, că primarul Carabelea şi-a propus să ne arate care este viziunea sa în ce priveşte „oraşul european“.

Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze ,este faptul că următorul primar, după Carabelea, va avea şi el ambiţia de a pune în manoperă viziunea sa asupra „oraşului european“. Din „oraş european“, în „oraş european“, ajungem să ne petrecem scurta viaţă doar în postura de flotanţi în al nostru „oraş colonial“, admirând singura imagine constantă a Bistriţei, cea frumos curgătoare, pe care s-au dus visele noastre după cum se duc şi bugetele primăriei! În tot acest timp, primarii vin şi pleacă, lăsându-ne ca moştenire doar „recordurile“ lor, pentru care vom plăti taxe grele. Tot ce rămâne practic de pe urma lor, sunt cimitire de proiecte, fie nefinalizate, fie inutile. Undeva, sus, sclipeşte o şansă. şansa ca România să nu intre curând în „Spaţiul Schengen“.

Altfel, mai vine vreun primar, care vrea să transforme Piatra Neamţ într-un „oraş schengenian“. Realitatea, deşi dură, este mult mai prozaică. Singurul record obţinut de primarii coautori ai proiectelor „oraşul turistic“ şi „oraşul european“, este că au reuşit să racordeze clientela susţinătorilor politici sau de aiurea, la banul public.Primarii trec, Piatra Neamţ rămâne poligon de experimente utopice.

Citește știrea

Actualitate

Despre iepuri, urşi şi funcţia de viceprimar

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ într-o conferinţă de presă, deputatul Laurenţiu Leoreanu s-a plîns că viceprimarul Radu Samson ar fi „un încurcă lume“ ■ primarul Leonard Achiriloaei spune că în situaţia suspendării procedurilor de licitaţie e vorba de lipsă de profesionalism a adjunctului său ■ viceprimarul crede că este vorba despre o atenţionare a sa de a se „cuminţi“, că altfel... ■

Pornind de la o declaraţie făcută de deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu, în conferinţa de presă de luni, 17 ianuarie, în care-l caracterizează pe viceprimar drept un „încurcă lume“ şi de lipsa obişnuinţei de a lucra în echipă a omului doi din primărie, parlamentarul vorbeşte de derapajele vicelui, pe care-l gratulează şi cu eticheta de „iepuraş“, care încearcă să se ia la trîntă cu ursul.

„Trebuie să lucrezi în echipă şi să cauţi soluţiile cele mai bune. Să ştiţi că oamenii văd, analizează şi creează percepţii, iar eleganţa mea politică m-a făcut să nu iau atitudine pînă în momentul de faţă. Au fost postări pe Facebook ale viceprimarului Radu Samson, care căutau să mă atingă şi pe mine.

Este foarte greu ca iepuraşul să doboare ursul dintr-un pumn. Eventual poate doar să-l scuture de scame. Nu trebuie să fie vorba de orgolii personale politice, este vorba de oraş, de locuitorii acestui municipiu şi de a face lucruri bune“, a spus printre multe altele deputatul liberal, care a amintit de nenumăratele sesizări ale unor oameni de afaceri legate de blocarea concesiunilor, de care vinovat s-ar face viceprimarul, aducînd în discuţie un şir lung de erori ale edilului şef adjunct, cauzate de „orgolii politice“.

Întrebat fiind despre situaţia creată în administraţia locală, primarul municipiului, Leonard Achiriloaei, vorbeşte de ceea ce crede că ar fi greşeli ale adjunctului său.

„Nu comentez ce a declarat domnul deputat Leoreanu, dar problema stă în felul următor: procedura de concesionare nu este anulată, aşa cum s-a vehiculat în presă, ci doar suspendată, din cauza unei notificări prealabile a unei persoane care s-a înscris la o licitaţie, contestaţie care trebuie soluţionată.

Pînă atunci procedura a fost doar suspendată, repet. Este vorba de licitaţia pentru închirieri panouri de publicitate. Este decizia luată de Comisia de Urbanism, formată din viceprimarul municipiului, Radu Samson, din doi consilieri locali şi din personalul de specialitate. Nu s-a deschis nici o ofertă, pînă la soluţionare“, a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Cine s-ar încălzi pe margine pentru funcţia de viceprimar

Leonard Achiriloaei, chestionat şi dacă episodul în care viceprimarul este arătat cu degetul pentru neprofesionalism nu precede o îndepărtare a acestuia din funcţie, a menţionat:

„Eu nu comentez dacă viceprimarul va fi sau nu schimbat, ci acum comentez doar situaţia creată şi de care v-am pomenit. Întîmplător, viceprimarul este cel care coordonează Comisia de Urbanism din CL. Schimbarea sau menţinerea în funcţie este o decizie politică, pe cînd cea din CL o decizie legată de probleme tehnice, care trebuiau rezolvate cu profesionalism şi seriozitae.

Nu ştiu în ce măsură zvonurile precum că de pe margine «s-ar încălzi» consilierul PSD George Bălan sînt adevărate sau nu. Eu am auzit că «s-ar încălzi» şi Iulia Havrici, tot de la PSD, dar şi Dragoş Moroşanu, Alianţa pentru Roman 2020)“, a mai spus primarul Leonard Achiriloaei.

În replică, viceprimarul Radu Samson este de părere că declaraţiile deputatului PNL, Laurenţiu Leoreanu, sînt de natură a-i atrage mai degrabă atenţia că este timpul să se cuminţească. Acesta mai spune că mazilirea sa din primărie, dacă se va materializa „nu va fi un capăt de ţară şi nici sfîrşitul lumii“.

„Eu nu cred că ceea ce se întîmplă acum în primărie este o pregătire a debarcării mele, ci, mai degrabă că domnul deputat Laurenţiu Leoreanu a vrut doar să mă atenţioneze, sub ameninţarea posibilei mele plecări din funcţie, că e timpul să mă cuminţesc, sugerîndu-mi: «Dacă eşti cuminte te mai ţinem.

Asta dacă nu ne mai încurci». Personal, nu vreau să comentez afirmaţiile domnului deputat Leoreanu pentru că nu vreau să mă cobor pînă la nivelul său de discuţie, în sensul că dumnealui vorbeşte doar în pilde şi că pune oamenilor etichete cu tîlc. Pe domnul deputat îl caracterizează genul acesta de atitudine, prin care-i tratează pe cei din jur cu superioritate. Domnul deputat trebuie însă să înţeleagă faptul că generaţia tînără, aşa zişii «iepuraşi» vin puternic din urmă şi că vremea „Marelui Urs» s-a cam dus“, a declarat pentru Monitorul, singura publicaţie care i-a solicitat şi opinia viceprimarului, referitor la acuzaţiile ce i-au fost aduse în ultima perioadă de timp de către diverse persoane.

Cît despre posibila sa schimbare din funcţia de viceprimar al municipiului, Radu Samson mai spune că nu se ţine de scaun:

„Nu m-am născut în primărie, nu voi muri în primărie şi nici nu e primăria mea, aşa cum consideră alţii. Să mă dea jos şi să pună în locul meu un altul care şi-a făcut treaba mai bine decît mi-am făcut-o eu, dacă aşa cred dumnealor.

Experienţa însă ne învaţă că în ultimii mulţi ani, viceprimarii s-au ascuns la umbra primarilor. E vorba de oameni despre care romaşcanii nici nu le-au auzit numele, pînă la sfîrşitul mandatului cînd au devenit viceprimari cu atribuţii de primar“.

Cel mai probabil, Samson s-a referit la Roxana Iorga, devenită primar odată cu debarcarea ex-primarului liberal, Lucian Ovidiu Micu, pe motiv de incompatibilitate.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ, buget de investiţii record

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ bugetul este în dezbatere publică şi primarul invită pe toţi cei interesaţi să vină cu propuneri

Primăria Municipiului Piatra-Neamţ a definitivat proiectul de buget pentru anul 2022. În acest an bugetul total este cel mai mare din ultimii ani, veniturile totale fiind de aproape 300.000.000 lei.

Astfel, municipiul va avea la dispoziţie în acest an cel mai mare buget pentru investiţii pe care l-a avut vreodată Municipiul Piatra-Neamţ, de 3 ori mai mare decât fondurile disponibile pentru investiţii anul trecut.

Totodată, în acest an va fi alocată cea mai mare sumă pentru proiectele cu bugetare participativă, respectiv 500.000 lei.

Cele mai importante direcţii de care s-a ţinut cont în realizarea bugetului din acest an sunt:

–    Asigurarea implementării în bune condiţii a proiectelor europene aflate în derulare

–    Prioritizarea investiţiilor

–    Diminuarea datoriei publice

–    Asigurarea funcţionării aparatului administrative.

În următoarele zile se vor organiza dezbateri on-line cu reprezentanţii principalelor categorii socio-profesionale, astfel încât aceştia să poată exprima propuneri privind structura bugetului şi prioritizarea investiţiilor.

“Îmi doresc ca la consultările publice participarea să fie cât mai numeroasă pentru că vorbim despre un buget care se va concretiza în investiţii şi proiectele de dezvoltare a oraşului. În această etapă bugetul poate suferi modificări, se poate ajunge la o variantă optimizată, de aceea îi invit pe toţi cei interesaţi să vină cu propuneri” a declarat primarul Andrei Carabelea.

 

Dezbaterile se vor desfăşura după următorul program:

Joi, 20 ianuarie, ora 14.00 -reprezentanţi din domeniul educaţiei

Vineri, 21 ianuarie, ora 12.00 – mediul de afaceri

Marţi, 25 ianuarie 12.00 – reprezentanţii ONG-urilor.

Proiectul de buget a fost postat pe site-ul municipiului în data de 12 ianuarie şi poate fi consultat la link-ul următor: https://www.primariapn.ro/dezbateri/-/asset_publisher/d8F7ynMHzZPK/event/id/5084819?redirect=http%3A%2F%2Fwww.primariapn.ro%2Fdezbateri%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_d8F7ynMHzZPK%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-2%26p_p_col_count%3D1 .

 

Până pe data de 27 ianuarie proiectul de buget se află în dezbatere publică, urmând ca după perioada de contestaţii să fie supus aprobării Consiliului Local în şedinţa din data de 4 februarie 2022.

În conferinţa de presă în care a fost prezentat proiectul de buget, răspunzând întrebărilor reporterilor, primarul Andrei Carabelea a mai oferit câteva informaţii interesante. Prima legată de situaţia terenurilor de la Baza Hipică, care, în viitorul imediat, ar putea să scape de ameninţarea înstrăinării în contul datoriilor Perla Invest. Pentru ca acest lucru să se întâmple, mai rămâne să fie bătută palma cu fiscul nemţean, iar primarul a considerat că are motive întemeiate să susţină că “baza hipică va rămâne bază hipică şi va rămâne a municipiului Piatra Neamţ”.

O a doua informaţie, tranşant exprimată, a fost legată de soarta pârtiei de schi de pe Cozla. “Un proiect eşuat”, a fost exprimarea edilului, care a mai spus că pentru Cozla sunt prevăzute în buget aproximativ 2,5 milioane de lei pentru refacerea drumului de acces, reamenajare peisagistică şi realizare de zone de activităţi care să pună cât mai bine în valoare acest obiectiv.

La capitolul veşti bune mai pot fi trecute bugetarea, din fonduri proprii, a reabilitării reţelei de apă/canal pe bulevardele Traian şi Decebal, finalizarea, se speră în luna martie, a şcolii şi grădiniţei din Speranţa, alocarea a două milioane de lei pentru viitoarea grădină publică ce va fi în locul Parcului Zoo, extinderea şi modernizarea iluminatului public în Văleni, dar şi reparaţia capitală a punţii de accces spre Ştrand.

Citește știrea

Trending