Contactează-ne

Actualitate

Lacul Cuiejdel, au trecut 30 de ani de la formare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Cuiejdelul este un „tânăr“ lac de baraj natural creat de un cutremur şi de alunecările de teren ■ e mai mare ca celebrul Lacu Roşu ■

Acum 30 de ani, pe harta geografică a României apărea o nouă acumulare de apă, totul datorându-se unor fenomene naturale, în speţă eroziunea solului, alunecările de teren şi un cutremur. Este vorba despre lacul de baraj natural Cuiejdel, o minunăţie apărută în Munţii Stânişoarei. S-a format în mai multe etape între  1978 şi 1991, pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel, la baza culmii Munticelu, pe teritoriul administrativ al comunei Gârcina.

Este identic cu mult mai celebrul Lacul Roşu, putând fi admiraţi şi aici copacii care răsar din apă într-un cadru natural feeric, înconjurat fiind din toate părţile de păduri. I se mai spune şi Lacul Crucii, datorită formei sale şi parcă-i mai special, pentru că este situat într-o zonă sălbatică, locuiţe fiind hăt, departe, la câţiva kilometri. În prezent, lacul este arie naturală de protecţie specială, rezervaţie de tip acvatic.

Acumularea are lungimea de aproximativ 1.000 de metri, lăţimea între 19 şi 282 metri, suprafaţa de 14 hectare, adună un volum de peste 1.400.000  metri cubi de apă, adâncimea maximă fiind de 16 metri, iar cea medie de zece. Spre comparaţie, mult mai cunoscutul Lacul Roşu, căruia i se mai spune şi Ucigaşul,  are o suprafaţă de 11 hectare, acumulează 600.000 mentri cubi de apă, iar adâncimea maximă este de 10 metri. Doar perimetrile sunt cam egale, de circa 2,8 kilometri.

Revenind la formarea Lacului Crucii, ea a început în 1978, când pe cursul pârâului s-au consemnat surpări şi alunecări succesive. Decisivă a fost alunecarea masivă de teren din 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată de cutremurul din 1990, la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Apoi, barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă. Specialiştii spun că principala cauză a multiplelor alunecări de teren a fost defrişările masive de pe versantul stâng, care au avut loc între 1950 şi 1960, la care s-a adăugat construcţia unui drum forestier în apropierea văii pârâului.

Pentru a ajunge la lac sunt mai multe variante, dar cea mai facilă  este urmând drumul Piatra Neamţ – Gârcina – Cuejdiu, iar de aici pe drumul forestier Cuejdiu. La un moment dat accesul auto nu mai este posibil, astfel că trebuie mers pe jos. Însă merită, peisajele fiind încântătoare. Mai nou, este preferat de amatorii de drumeţii pe bicicletă, pe poteci din codri sau drumuri forestiere. De câţiva ani, prentru a proteja şi conserva rezervaţia naturală, custodele a interzis total pescuitul, nefiind permisă nici camparea, iar de ieşirea la un „grătar“ în acest perimetru nici nu poate fi vorba.

Pentru ca toate aceste reguli să fie respectate veghează jandarmii, cei în culpă riscând sancţiuni contravenţionale mult mai mari deât în alte zone, pentru că e o arie protejată. Altă cale de acces este prin Crăcăoani, Cracăul Negru şi Magazia. Pentru că nu se poate ajunge cu maşina până pe malul acumulării naturale, aşa cum e în cazul „fratelui mai bătrân“ din Harghita,  Lacul Roşu (format în 1837), unde forfota continuă e deranjantă uneori, peisajele Cuiejdelului încântă ochiul, ieşind în evidenţă imaginile stranii ale trunchiurilor copacilor care se itesc din luciul apei. Iar liniştea e deplină, dar tulburată din când în când de „zgomotele“ pădurii sau ale păsărilor.

Pentru a vedea toate acestea, în trei puncte ale lacului sunt tot atâtea foişoare observator. Amatorii de drumeţii, pentru a avea o imagine în detaliu a rezervaţiei, una care a primit acest statut în anul 2004, o pot lua la pas într-un tur al lacului, dar incursiunea pe maluri durează ceva timp. Mai trebuie spus că, în aval de Cuiejdel, s-au format alte patru mici lacuri cu suprafeţe de câteva sute de metri pătraţi. Şi dacă în cazul Lacului Cuiejdel natura a creat minuni, „omul“ nu a fost în stare să facă nimic pentru punerea lui în valoare.

În ani, au tot apărut proiecte pentru amenajarea zonei, dar nu s-au concretizat. Unul viza crearea unei infrastructuri de agrement în apropierea lacului, nu pe maluri, vorbindu-se de o investiţie de 5,5 milioane de euro,  prin realizarea a două drumuri de acces şi a unei zone turistice.

Se intenţiona construirea unei clădiri administrative, a unei mari parcări şi a unei zone de campare pentru corturi, care trebuia să aibă în vecinătate un traseu pentru role. Turiştii ar fi beneficiat de  terenuri pentru tenis, baschet şi handbal, de o pistă pentru biciclişti  şi un loc de joacă pentru copii. Mai era în plan un trenuleţ electric pe roţi cu staţie de garare şi alimentare, plus asigurarea de utilităţi – energie electrică, canalizare menajeră, apă potabilă şi captări de izvoare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Despre relativitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (26 martie 1934 – 18 martie 2000), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice, care au fost publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronică de o mare actualitate şi după aproape un sfert de veac. „Pisălogul“, cu ironia ce-l caracteriza, satiriza, deopotrivă, înşelătoria politicianistă a aleşilor neamului, lenea cronică a concetăţenilor noştri, „învîrteala“ fiecărui individ ce dorea să se strecoare prin hăţişurile vieţii. Nu scapă ironiei cronicarului nimic din ce este omenesc: lipsa de cuvînt, minciuna ca mod de a te salva din orice situaţie inconfortabilă, necinstea ridicată la rang de regulă de viaţă, ipocrizia, linguşeala, lăcomia, etc.

Săptămîna trecută mi-am dat demisia şi nu m i s-a aprobat. Ce să fac? Oare să încerc să fiu autocritic şi să le spun că nu am „origine sănătoasă“? Nu ţine. Nu mai sînt timpurile cînd pentru aşa ceva puteai fi trimis într-o „staţiune“ în Bărăgan (că noi n-avem Siberie), iar sensul expresei s-a pierdut în negura vremilor. Oare să le spun că sînt bolnav, cînd în realitate am sănătate de fier ruginit? Cum adicătelea? Eu, gazetar, să mint? Unde aţi mai auzit una ca asta? Ce-ar fi să le zic că nu mă pricep la gazetărie? Păcatele mele! S-ar putea să fiu crezut şi, în consecinţă, să fiu transferat la o altă publicaţie romaşcană (ştiţi d-voastră la care). Ce să fac?

Întrucît am ajuns la concluzia că n-am încotro, aprob demisia să nu mi se aprobe şi-mi voi continua activitatea. Astăzi voi vorbi despre relativitate şi spun că, odată, Enstein, autorul renumitei teorii în discuţie, i-a scis lui Charlie Chaplin că-l felicită întrucît toată lumea îl apreciază şi toată lumea îl înţelege, la care faimosul comic i-a răspuns, tot în scris, că-l felicită şi el, pentru că toată lumea îl apreciază şi nimeni nu-l înţelege. E şi normal: chestia e complicată, domnule. Dumneavoastră aţi putea înţelege, de pildă, cum se face de se aduc atîtea prejudicii ţării? Ca să puteţi înţelege, trebuie să stiţi ceva despre relativitate, iar băiatul să vă pună în temă.

Prin urmare, nu vă vine să credeţi dar lucrurile care stau pe loc se mişcă. Nu-i nici un paradox. Ele par a sta pe loc, aşa cum unii oameni par a fi cinstiţi şi bine intenţionaţi. Cuvîntul „relativitate“ vine de la „relativ“, o vorbă care, printre altele, mai înseamnă un fel de două feluri. Bunăoară, cineva întreabă dacă găsiţi bună ideea introducerii taxei pe valoarea adăugată. Dacă veţi da un răspuns relativ, mulţi vor înţelege ce gîndiţi, pentru că mulţi sînt de aceeaşi părere, că aşa-i lumea veşnic nemulţumită, cu toate că o duce relativ bine, întrucît preţurile la alimente sînt relativ suportabile, iar omul se scoală de la masă, relativ sătul.

Pînă să apară teoria lui Einstein, parcă nu era chiar aşa, domnule! Pîinea era pîine, vorba era vorbă. Hoţul era hoţ şi negustorul la fel. Cînd stăteai, stăteai, cînd lucrai, lucrai. Acum sînt cazuri că unii muncitori trebuie să stea la fabrică opt ore pe zi. Şi stau, dar nu stau, ci respiră, joacă şeptic, se tînguiesc unii altora, că nu-i una, nu-i alta. Deci un stat absolut nu există, din cauza teoriei mai sus pomenită. Eu, bunăoară, nu sînt de acord cu ce se spune, cum că se bate pasul pe loc. Nu-i adevărat: mergem. În ce sens? În sensul de rotaţie al Pămîntului, de la apus spre răsărit. Alte amănunte nu am. Nu am pentru că totul e relativ. Pacea e relativă, greutăţile (de cîntar) sînt relative. Un singur lucru este clar şi sigur: benzina sigur o să se mai scumpească, dar nemulţumirea genereală n-o să mai fie relativă. Eu aşa cred.

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu Nazarie

Citește știrea

Actualitate

Punct final într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un afacerist şi un inspector în construcţii au fost condamnaţi la cîte 2 ani de închisoare, cu suspendare

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au pus punct într-un dosar cu acuze de fraudă cu fonduri europene. Instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, i-a condamnat la pedepse cu suspendare pe un afacerist şi un funcţionar. Bogdan Andrei Ungureanu, în calitate de reprezentant al SC Lilfarm, a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Prima instanţă a aplicat 2 ani de închisoare cu suspendare. Inculpatul trebuia să presteze şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Al doilea inculpat, Viorel Zabavschi, funcţionar la Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a fost acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Acesta avea aceeaşi pedeapsă şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Şi agentul economic Lilfarm a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Firma a primit o amendă de 180 de zile de închisoare, o zi de detenţie fiind cuantificata la 200 de lei. Atît agentul economic, cît şi cei doi inculpaţi au contestat sentinţa şi s-au judecat, din nou, la Curtea de Apel. La finele deliberărilor, acţiunea firmei şi a lui Ungureanu a fost respinsă ca nefondată. Funcţionarul a avut noroc şi pedeapsa i s-a redus la jumătate. Procurorii DNA au arătat că în perioada 2014 – 2015, Ungureanu a depus cu rea- credinţă la Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (la OJFIR) Neamţ documente cu un conţinut nereal, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani pentru „Construire minicentru SPA şi teren de tenis în Vînatori Neamt“.

Unul dintre documentele depuse la OJFIR ar fi fost furnizat de Zabavschi, care a întocmit şi semnat un proces verbal în conţinutul căruia a menţionat în mod nereal că a efectuat o inspecţie la obiectivul prevăzut în proiect. În baza înscrisurilor false, Lilfarm ar fi încasat pe nedrept 133.481 lei, reprezentînd contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranşe. AFIR nu s-a constituit parte civilă deoarece debitul a fost recuperat integral.

Citește știrea

Actualitate

La Definitivat, unul a picat deşi era admis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după contestaţii, numărul celor promovaţi a ajuns la 90 ■ au fost depuse 30 de contestaţii ■ un singur candidat a obţinut notă mai mică decît cea iniţială, din admis trezindu-se că e picat ■

În cursul zilei de miercuri, 28 iulie 2021, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat rezultatele finale la examenului de Definitivat, judeţul Neamţ a obţinut rezultate mai bune, procentul de promovabilitate ajungînd la 72. „Au fost publicare rezultatele finale ale examenului de definitivare în învăţămînt.

Dacă înainte de etapa de contestaţii am avut declaraţi 85 de candidaţi admişi, după corectarea lucrărilor contestate numărul promovaţilor a ajuns la 90. Aceste modificări ridică procentul de promovabilitae la 72%, adică cu 4% mai mare decît înainte de etapa contestaţiilor, în judeţul Neamţ fiind depuse 30 de contestaţii. S-au modificat şase note, iar una a fost mai mică decît cea iniţială, candidatul fiind picat“, a precizat Dana Păiuş, inspector şcolar general adjunct al ISJ Neamţ, preşedinta Comisiie de susţinere a definitivatului.

Trebuie precizat că pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină la examenul de definitivare în învăţămînt minim media 8, calculată ca medie ponderată a notelor obţinute la toate probele de examen (scrisă, nota la inspecţia 1, nota la inspecţia 2, nota la portofoliu. Nota la proba scrisă a avut, însă, o pondere de 70% în calculul mediei finale care trebuie să fie, aşa cum am spus minim 8 pentru ca un candidat să promoveze examenul de definitivat. La proba scrisă din această sesiune au fost prezenţi, 131 de candidaţi, dintre care şase s-au retras din motive personale.

Nici un candidat nu a fost eliminat pentru fraudă. Astfel, din totalul celor 125 de candidaţi cu lucrări evaluate, 70 au obţinut note situate în segmentul 8-10. Patru candidaţi: au luat 10 curat, iar 9 candidaţi au primit note între 9,50 şi 9, 99. Cele patru cadre didactice, care au luat media 10 sunt: Toma Andreea Mihaela, profesor de educaţie plastică la Şcoala Celibidache Roman, avînd ore în completare e la Liceul Vasile Sav şi la Şcoala Trifeşti, Adriana Elena Pal, profesor de chimie la Colegiul Petru Poni Roman, Ştefania Ciocan Palade – educatoare la Liceul Roznov şi Ioana Mădălina Zăbavă, învăţătoare la Colegiul Spiru Haret Piatra Neamţ.

Medii între 9,50 şi 9,99 au obţinut: Radu Surujiu de la Liceul Victor Brauner ( 9,68), Florina Burulea – educatoare Şcoala Rediu (9,61), Larisa Ştefana Nicuţă, Centru Educaţie Incluzivă Piatra Neamţ (9,54), Maria Vasilica Patrichi – Centru de Educaţie Incluzivă Roman (9,54), Ana Maria Varvara – educatoare Şcoala Săvineşti (9,68), Elena Văideanu – educatoare Şcoala Elena Cuza Piatra Neamţ (9,72), Larisa Ştefana Nicuţă – Centru Educaţie Incluzivă Roman (9,54) şi Bogdan Emilian Balaşcă – Liceul Sfîntul Francisc de Assisi Roman( 9,65). Toate cadrele didactice promovate dobîndesc dreptul de practică în învăţămîntul preuniversitar. Conform legii, profesorii pot susţine definitivat de trei ori, iar a patra oară este numai contra cost.

Citește știrea

Trending