Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Lacrimi pentru fiul preotului din Vulpãsesti

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Cãtãlin, decedat într-un tragic accident de circulatie, a fost condus pe ultimul drum de cãtre întreaga comunitate localã • un sobor impresionat, format din 50 de preoti, în frunte cu PS Arhiereu Vicar Ioachim Bãcãuanul, au sustinut o emotionantã slujbã • cîntãrile duhovnicesti au fost intonate de cãtre colegii lui Cãtãlin, de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stãniloae“ si elevii Seminarului „Sfîntu Gheorghe“ din Roman • preotul Gheorghe Anghel, neconsolat, cere ca organele abilitate sã facã „luminã“ în cazul bãiatului sãu •

Lacrimi si tristete nemãrginitã se citeau pe chipul celor cîteva sute de oameni veniti sã-l conducã, ieri, 23 februarie, pe drumul fãrã întoarcere pe cel care a fost Cãtãlin Anghel, fiul preotului paroh din satul Vulpãsesti, Gheorghe Anghel. Rude, prieteni, colegi din anul I de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stãniloaie“ din Iasi, au venit sã aducã un ultim omagiu tînãrului, de nici 21 de ani, al cãrui „zbor“ a fost frînt brusc. Prin fata sicriului a trecut, pe rînd, fiecare, pentru a depune o floare ca simbol al curãteniei sufletesti a lui Cãtãlin, ce a fost un exemplu pentru multi tineri de vîrsta lui. Zdrobit de durere, fãrã odãjdiile preotesti, preotul Gheorghe Anghel a precizat cã drama trãitã de familia sa este umbritã de gîndul cã moartea lui Cãtãlin putea fi evitatã, iar cei care trebuiau sã facã dreptate, au tras „storul“ prea repede peste aceastã tragedie. „S-au vehiculat vrute si nevrute, oral sau prin mijloace mass-media, despre moartea lui Cãtãlin. Vreau ca acei care au instrumentat cazul sã reia ancheta si sã facã dreptate, pentru cã eu, ca tatã, simt cã a fost altceva decît s-a spus. Nu vreau decît dreptate, mi-am plãtit cu vîrf si îndesat jertfa cãtre Dumnezeu. Numai eu si sotia, Rodica, stim cum am reusit ca Sînziana, aflatã încã internatã la Iasi, în stare mai bunã, sã nu afle de moartea lui Cãtãlin. Mare nãpastã a cãzut pe capul nostru“, a declarat tatãl, care nici putere sã mai plîngã nu avea. Un impresionant sobor, alcãtuit din peste 50 de preoti, condusi de cãtre PS Arhiereu Vicar Ioachim Bãcãuanul si de preot protopop Florin Þuscanu, au tinut la capul tînãrului plecat dintre cei dragi o impresionantã si emotionantã slujbã. Dupã ce multi cunoscuti si-au luat rãmas bun de la Cãtãlin, un grup de studenti au purtat pe umerii lor sicriul cu trupul neînsufletit al colegului lor, într-un scurt periplu în jurul casei parohiale, acolo unde Cãtãlin a crescut si a deslusit primele taine ale abecedarului si, apoi, de la tatãl sãu, pe cele ale Sfintelor Învãtãturi ale Domnului Iisus Hristos. Toatã asistenta, înlãcrimatã, îsi înneca în suspine „revolta“ pentru cã un copil curat la suflet a plecat pe un drum „necunoscut“, dar poate mai bun. Rodica Anghel, cu inima frîntã de crunta despãrtire de Cãtãlin si de grijile pentru Sînziana, sustinutã, cînd de rudele apropiate, cînd de sotul ei, privea împietritã chipul celui care îsi „dormea“ somnul de veci, în sicriul rece. „De ce Doamne? De ce Cãtãlin al meu? Oare cu ce am gresit?“, se auzeau printre buzele uscate, soaptele mamei crunt lovite de soarta implacabilã. „Domnul a dat, Domnul a luat, fie în veci Numele Domnului Lãudat!“, spuneau si oamenii. Dupã ce cortegiul mortuar a ajuns la micuta bisericã, acolo unde Cãtãlin a primit taina botezului acum aproape 21 de ani, pe care i-ar fi împlinit pe 10 iunie, sicriul a fost asezat în mijlocul Sfîntului lãcas de închinãciune. Biserica s-a dovedit neîncãpãtoare pentru rudele apropiate si pentru impresionantul sobor de preoti, venit sã fie alãturi de „fratele lor spiritual“. A urmat o impresionantã slujbã pentru ca tînãrul student la teologie sã fie bine primit în Împãrãtia Cerurilor, slujbã ascultatã afarã, la difuzoare, de multimea adunatã în curtea bisericii. Dupã „Vesnica Pomenire“, prin glasul unui profesor de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stãniloaie“, a fost citit mesajul IPS Daniil Mitropolitul Moldovei, în care înalta fatã bisericeascã a transmis întreaga sa compasiune pentru disparitia prematurã a unui bun student, un tînãr care a fost exemplu pentru colegi prin modul în care a reusit sã-si însuseascã Sfintele Învãtãturi. Apoi, a urmat cuvîntul de rãmas bun al PS Ioachim Bãcãuanul. „Ne-am adunat astãzi pentru a fi alãturi de Cãtãlin. Omul este o enigmã, iar taina mortii este firesc sã nascã o tensiune. Tristetea a coborît astãzi ca un vãl peste rude, peste pãrinti. Dar, asa dupã cum a zis francezul: «fiecare plecare înseamnã a muri cîte putin». Cãtãlin a plecat astãzi dintre noi, chemat cãtre Domnul Iisus sã îndeplineascã o nouã misiune. De aceea, ne-am rugat ca «Portile Cerului» sã se deschidã si sã-l primeascã, pe acest tînãr deosebit. Emotia si lacrimile m-au cuprins, pentru cã îmi pusesem mai sperante în Cãtãlin. Doream sã-si desãvîrseascã studiile pentru a-l hirotoni preot, în locul tatãlui sãu. N-a fost sã fie asa, însã, îl asigurãm pe omul Ghitã Anghel cã despãrtirea, asa dupã cum sustin unii, moartea, este un mod de a genera o altã viatã. Sã nu uitãm, Patimile lui Iisus pe Golgota, cînd aflat la capãtul durerii si-a întrebat Tatãl de ce L-a pãrãsit. Domnul a stiut cel mai bine, de ce?“, a spus cuvîntul sãu P.S. Ioachim Bãcãoanul. Gelu Iacob, primarul comunei Sagna, a venit sã-l ajute pe Gheorghe Anghel pentru ca momentele grele prin care trece acesta si familia lui, sã fie mai usor de suportat. „Sînt consternat de aceastã nenorocire, abãtutã asupra preotului si prietenului Gheorghe Anghel. Cãtãlin a fost un tînãr model, un exemplu mai presus de orice criticã, pentru toti tinerii din comunitatea noastrã. Este o pierdere ireparabilã pentru familie si pentru noi cei care l-am cunoscut“, a precizat primarul Iacob. Ca un semn de dragoste eternã, preotul Gheorghe Anghel a pregãtit mormîntul la doi pasi de treptele bisericii care ar fi urmat sã fie slujitã, peste cîtiva ani, probabil, de Cãtãlin. Privirile oamenilor cãdeau ades pe groapa proaspãt sãpatã, care-si astepta „ofranda“. De jur împrejurul mormîntului, peste 150 de coroane purtau pe ferpare gîndurile si sentimentele celor care l-au cunoscut pe tînãrul dispãrut într-un tragic accident. Dupã ce groparii au coborît în groapã sicriul, conform traditiei, apropiatii familiei si rudele au aruncat cîte un pumn de tãrînã peste rãmãsitele celui chemat sã facã parte din marea oaste a Domnului. Garoafe si trandafiri albi, au rãmas martori tristi a unei îndoliate si înlãcrimate, înhumãri. Ca un bun pãstor al „oilor sale“, preotul Gheorghe Anghel, a închis portile bisericii, poftind pe toti cei prezenti la praznicul de adio, organizat la despãrtirea de cel mai drag odor, Cãtãlin. PS Ioachim Bãcãuanul l-a asigurat pe Gheorghe Anghel, cã bãiatul sãu, plecat pentru o altã menire în viatã, va veghea acolo din ceruri la sãnãtatea familiei sale, iar despãrtirea de astãzi este vremelnicã, pentru cã Dumnezeu le va rîndui în asa fel încît sã mai existe putinta de revedere. Reamintim cã tînãrul a decedat sîmbãtã, 18 februarie, la Iasi, în urma unui groaznic accident în care a fost implicat. Bãiatul, alãturi de sora sa, în vîrstã de 18 ani, mergeau spre casã, dar, la cîteva sute de metri înainte de bariera spre Lutca, masina, un Logan, a iesit în decor, cel mai probabil din cauza vitezei si poleiului. În prezent, sora tînãrului se aflã în spital la Iasi, sub supravegherea medicilor neuro-chirurgi. FOTO:

Tragedia din familia preotului Anghel a îndoliat mii de suflete

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending