Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

La Prefecturã, mandatul 13 a fost cu ghinion

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Anghelutã asteaptã numirea în functia de prefect printr-un document oficial • schimbatul George Lazãr a fost titularul mandatului cu numãrul 13 • subprefect va fi Gelu Moldoveanu, care a detinut o vreme sefia Protectiei Consumatorului • noul prefect n-a dat declaratii, dar posibilul adjunct a fost extrem de volubil: „Rãu, bun, ãsta sînt, nu mã pot ascunde sau schimba. Drept sã spun, sînt un om cãruia i-a plãcut cartea“ •

În 24 de ani de democratie, judetul Neamt a fost condus de treisprezece prefecti, al patrusprezecelea fiind pe drum. „Pe drum“ e un fel a spune, pentru cã noul reprezentant al Guvernului în Neamt este de vreo zece luni în Prefecturã, fiind vorba despre Vlad Anghelutã, cel care l-a secondat pe George Lazãr. Ieri, prefectul care tocmai a pierdut mandatul pentru cã PNL a iesit de la Guvernare, a cerut ajutorul colegilor din cabinet pentru a elibera biroul si a început cu tablourile si icoanele – cele mai multe dintre ele amintiri de la colegii de serviciu din Palatul Administrativ si de la prieteni. Vlad Anghelutã (foto) a rãmas în biroul de subprefect, precizînd cã atîta vreme cît nu existã un document oficial prin care sã fie numit nu face declaratii si nici alte miscãri. A tinut însã sã precizeze cã nu are legãturi cu politicul.

Prefecti din toate partidele

Cît despre prefectiii de pînã acum, cel mai lung mandat l-a detinut tîrgnemteanul Toader Mocanu, care s-a bucurat de sustinerea PNL de la acea vreme. A fost numit în ianuarie 2005, fãrã a avea vreo experientã administrativã si a rezistat pe post trei ani si nouã luni, dupã care a demisionat. La polul opus este pesedistul Dan Vasile Constantin, care a stat în functia de prefect vreo jumãtate de sãptãmînã. A fost o gafã monumentalã, el apãrînd si pe listele de la alegerile locale cu candidatura pentru CJ. Drumul cãtre Prefectura Neamt a fost bãtãtorit la început de cãtre pedeseristul Alexandru Tibulcã, în 1990, dupã care a urmat colegul de partid, Alexandru Casapu, înlocuit la un moment dat cu cel al cãrui loc îl luase, Tibulcã. Din 1996, Partidul Democrat si-a pus om în Prefecturã, în persoana lui Dan Marian Lospa. Pentru cã nu a corespuns functiei, PD si-a pus dupã putinã vreme un alt reprezentant, pe juristul Vasile Sendrea. Urmãtorul prefect a fost Vlad Marcoci, la PNL pe atunci. Lista a continuat cu Vasile Pruteanu, între 2001 si 2003, cînd a fost schimbat cu Ioan Munteanu. Începutul lui 2005 a adus un nou prefect, liberalul Toader Mocanu, cel care avea sã se dovedeascã a fi cel mai longeviv. Acelasi partid a adus în locul lui Toader Mocanu o penelistã din Bacãu, Mioara Manea, care a rezistat pînã în februarie 2009, cînd i-a luat locul Mihai Archip, sustinut de PDL, chiar dacã prefectii nu mai aveau voie sã facã politicã. Timpul a arãtat cã politicieni sau nu, toti prefectii au avut si au sustinerea formatiunii sau uniunii aflate la guvernare, chiar si în lipsa carnetului de partid. În 2012, înainte de alegerile locale, Guvernul Ponta a preluat frîiele tãrii si l-a pus la Neamt pe Dan Vasile Constantin. Nici nu a apucat sã se dumireascã ce e cu Prefectura cã a fost nevoit sã demisioneze din functie, fãcîndu-i loc unui alt prefect de import, lui Dimitrie Haralambie Mitea, de la Sibiu. Anul trecut, pe 27 februarie, a fost pus sef peste Prefectura Neamt romascanul George Lazãr, iar de miercuri, 12 martie, desi nu s-a tipãrit în Monitorul Oficial, a fost pus în fruntea Prefecturii tîrgnemteanul Vlad Anghelutã. Prefectii din alte judete au fost cazati la hoteluri sau pensiuni din judet. Unii dintre cei care au ocupat functia au fãcut naveta. Asa cum e cazul si acum, Vlad Anghelutã fiind de loc din orasul de sub Cetatea Neamtului.

Anghelutã, secondat de Moldovanu la Prefecturã

Dacã în functia de prefect e cert Vlad Anghelutã, din ce se zvoneste postul de subprefect va fi detinut de romascanul Gelu Moldoveanu. Pînã ieri la închiderea editiei, numele celor doi nu fuseserã publicate în Monitorul Oficial. „Cîtã vreme nu existã un document în baza cãruia sã preiau functia de prefect, nu pot declara nimic. Cert este cã urmez cursurile de înalt functionar public, pe care le voi finaliza în intervalul 9 – 11 iunie printr-o evaluare. Cu aceastã pregãtire, pot ocupa functia de prefect si pot participa la un concurs pentru acest post, atunci cînd se va organiza. Am intrat în administratia judeteanã în mai 2013, fãrã a avea o activitate politicã în spate“, a declarat viitorul prefect de Neamt. Gelu Moldoveanu a fost sef al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului si ar avea simpatii uneperiste. Pentru cã despre venirea lui la Prefecturã nu existã si o semnãturã a primului ministru, asa cum e în cazul lui Vlad Anghelutã, Gelu Moldoveanu a spus cã dacã va fi numit, va veni cu dragã inimã la Piatra Neamt, iar dacã nu, el nu duce lipsã de activitate. Extrem de deschis colaborãrii cu presa, inginerul Moldoveanu a spus cã are suficiente atuuri care sã îl recomande pe functia de care se vorbeste cã va veni: „Stiti cum e cu numirile acestea – depinde de ce vrea guvernarea! Dacã as sti sigur cã voi fi numit, n-as face un secret din asta! Rãu, bun, ãsta sînt, nu mã pot ascunde sau schimba. Dar cred cã cei care iau decizia de a numi un om pe functie, se intereseazã de el, de calitãti si probabil au ceva de apreciat la mine. La vîrsta si experienta pe care le detin, am ce arãta! Sînt inginer, am terminat facultatea în ã’86 si am început munca la Petrotub, de la sef de birou. Am master în managementul mediului, în sãnãtate si securitate în muncã, sînt expert international în managementul riscurilor, am destule! Drept sã spun, sînt un om cãruia i-a plãcut cartea. Provin dintr-o familie sãnãtoasã, de la tarã, nu sînt un fandosit. Trãiesc pe picioarele mele si nu mã zbat pentru functii. Dumnezeu are pentru fiecare un destin si încap si eu sub soare, fie cã voi fi subprefect sau nu“, a declarat Gelu Moldoveanu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending