Contactează-ne

Actualitate

La prefecţii Guvernului Cîţu, carnetul de partid va fi competenţă profesională

Știre publicată în urmă cu

în data de

Nu ştiu cum şi-au închipuit actualii guvernanţi că cea mai mare aşteptare a electoratului român, care s-a prezentat la urne pe 6 decembrie 2020, a fost creşterea nivelului politic al prefecţilor şi subprefecţilor şi nu creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Drept consecinţă a închipuirii sale, Guvernul Cîţu, nou instalat, a amânat finalizarea urgentă a Bugetului de Stat, pentru a se dedica cu meticulozitate la ,,Marea împărţeală”a funcţiilor din nomenclatoarele Puterii. Funcţii existente în guvern, instituţii, administraţii locale şi judeţene, precum şi în alte structuri, de la miniştri, până la văcarul satului.

Timp de două luni de zile, pline de pandemie, am fost obligaţi să fim martorii în direct a acestui proiect de ţară, intitulat ,,Marea împărţeală”, pentru care coaliţia guvernamentală s-a bătut la propriu să-l aplice. Epopeea acestei bătălii, din care toţi combatanţii trebuiau să câştige, va rămâne scrisă în istoria României, ca fiind cel mai mizerabil model de împărţire a puterii într-o guvernare nou instalată.

Pentru a nu putea  fi confundată ,,Marea Împărţeală” cu o ,,Ciolaniadă” ordinară, coaliţia PNL, USR-PLUS, UDMR, i-a taxat ca incompetenţi pe toţi cei găsiţi pe funcţii, chiar dacă aceştia au fost puşi de Guvernul Orban, cu un an în urmă, pentru a înlocui ,,incompetenţii” puşi de PSD.  Toţi aceşti incompetenţi puşi de Orban, vor fi înlocuiţi cu incompetenţii lui Cîţu, dar, în premieră pe ţară, numai pe criteriile de competenţă enunţate de iniţiatorul proiectului ,,România normală”.

Astfel, asistăm sideraţi cum sunt selectaţi şi promovaţi, pentru funcţii cheie, diverşi indivizi dubioşi, tăietori de frunză la câini, interlopi, contravenienţi, foste secretare, dame de consumaţie, purtători de servietă cu acte sau cu bani, precum şi autori de falimente ori de acte pentru care s-a iniţiat mişcarea ,,Fără penali”.

În  CV-ul acestora, poţi descoperi fel de fel de atestate, dar mai puţine trimiteri concrete la experienţe profesionale probate, care să-i recomande pentru funcţia pe care sunt promovaţi. În schimb, toţi aceştia au o competenţă ca numitor comun, numită ,,Carnetul de partid”.

Sub Guvernul Dăncilă, chiar şi sub Guvernul Orban, pentru ocuparea unei funcţii, bătălia era mai discretă, fiind purtată în interiorul partidului de guvernământ.

Sub Guvernul Cîţu, pentru ocuparea unei funcţii, bătălia este mult mai zgomotoasă, dură şi murdară, deoarece este purtată între partidele coaliţiei de guvernare.

Bătălia, pentru promovarea într-o funcţie a statului, trebuie să fie practic o bătălie pe competenţe ceea ce este absolut normal, chiar obligatoriu. Dar în cazul competenţelor pentru funcţiile de prefect şi subprefect, actuala coaliţie de guvernare a descoperit ,,Cuiul lui Pepelea”. Că pentru a ocupa o astfel de funcţie, legea nu prevede şi îndeplinirea calităţii de membru de partid, ba din contra, o interzice. Legea trebuie corectată, pentru a avea, ce n-am avut, prefecţi şi subprefecţi membri de partid.

Pentru a împinge ţara pe făgaşul unei ,,Românii normale”, actuala coaliţie guvernamentală a luat o decizie briliantă. Nimeni nu va mai accede la funcţia prefect sau de subprefect, dacă nu deţine mai întâi calitatea de membru de partid. Şi nu al oricărui partid, ci doar al partidului de guvernământ, altfel nu pupă funcţia, fiind declarat incompetent.

 Carnetul de partid, obstacol major în depolitizarea administraţiei publice, ca obiectiv al UE

 În ,,Marea Împărţeală”, s-a ajuns ca actul împărţirii prefecturilor, între PNL, USR –PLUS şi UDMR, să fie realizat într-o manoperă tipic ,,ca la uşa cortului”, cu poalele în cap şi în văzul întregii naţiuni. Cea mai penibilă scenă a fost cea dedicată împărţirii aritmetice a funcţiilor între partide, care s-a realizat după lungi târguieli, certuri, plecări şi reveniri la masa aşa-ziselor negocieri. Târguielile au fost supravegheate îndeaproape de Klaus Iohannis, acesta punând la dispoziţie neguţătorilor şi Vila Lac.

Până la urmă, PNL  s-a pricopsit doar cu 23 prefecţi şi 47 subprefecţi, în timp ce USR-PLUS, primea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR cinci prefecţi şi zece subprefecţi. Regiunea HarCov s-a extins acum peste cinci judeţe.

Nominalizarea definitivă pe funcţii a prefecţilor şi subprefecţilor este deocamdată blocată, până când aceştia nu devin membri de partid cu drepturi depline, conform iniţiativei Guvernului Cîţu de a-i înregimenta politic, după modificarea ,,Codului Administrativ”.

O reformă a administraţiei publice urmăreşte să aibă ca obiectiv şi crearea unui ,,corp de înalţi funcţionari publici”, stabil şi neutru din punct de vedere politic. Pentru a nu intra în conflict cu obiectivul urmărit, coaliţia de guvernare îşi propune să scoată prefecţii din categoria ,,înalţilor funcţionari publici” şi să-i transfere mai jos la categoria ,,funcţionarilor publici”,  care au dreptul să deţină şi carnet de partid.

Preocupaţi mai mult de clientelismul de partid, guvernanţii noştri ignoră faptul că problemele administraţiei publice, centrale şi locale, nu sunt probleme politice, ci mai curând manageriale. Depolitizarea funcţiei publice este impusă de principiile managementului funcţiei publice, urmărindu-se, eficientizarea birocraţiei, nu stabilitatea clientelei politice.

În anul 2005, România era invitată să semneze actul de aderare la UE, în care una din condiţionalităţile de bună guvernare impunea depolitizarea administraţiei publice. Prin lege s-a stabilit atunci, că prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai vreunei formaţiuni politice.

Una din principalele atribuţii ale unui prefect este aceea de a apăra ordinea de drept şi cetăţenii, în faţa eventualelor abuzuri ale organelor alese, locale şi judeţene.

Constituţia României prevede, la aliniatul (5) al articolului 123, că prefectul ,,poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”.

În Legea nr. 340/2004, privind prefectul şi instituţia prefectului, la articolul 17 se stipulează că ,,prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic”. Simpli funcţionarii publici pot fi şi membri de partid, dar aceştia nu sunt investiţi cu legitimitatea votului popular, precum funcţiile alese. Pe cale de consecinţă, orice implicare a acestei categorii de funcţionari într-un act decizional este mai mult decât neavenită. În această logică, politizarea funcţiei de prefect este, pe cât de aberantă, pe atât de neconstituţională. Singurul izvor al logicii actualei guvernări este ,,Scopul scuză mijloacele”.

Politizarea prefectului – moartea competenţei

 Obligaţiile unui prefect, pentru a se menţine în funcţie sunt de a nu intra în conflict cu cetăţenii şi cu Guvernul. Politizarea funcţiei de prefect, îl va obliga pe acesta să nu intre în conflict nici cu partidul din care face parte, dacă vrea să se menţină pe funcţie. Astfel, relaţia mai largă a prefectului, cu toţi cetăţenii, este sacrificată în favoarea relaţiei, mult mai restrânse, cu partidul şi cu colegii de partid, care va prima. Rolul comunitar al funcţiei de prefect este restrâns astfel, pentru a face loc rolului de executant al deciziilor de partid.

Odată cu înregimentarea politică a instituţiei prefectului, între prefect şi cetăţenii judeţului se va interpune organizaţia partidului respectiv, care reprezintă interesele doar a unor categorii de cetăţeni. Aşteptările celorlalţi cetăţeni vor fi ignorate, după ,,pohta ce-am pohtit” a locatarului de la Cotroceni.

Situaţia explozivă din actuala coaliţie de guvernare, în care cele trei formaţiuni politice se luptă între ele zilnic, face să fim guvernaţi în plan local de trei categorii antagoniste de prefecţi şi subprefecţi. Dacă aceştia mai devin şi membri partidului care îi propune, antagonismul va creşte exponenţial. Având prefectul de la un partid, subprefectul de la alt partid, iar primarii, consiliile locale şi judeţene dominate de alte partide, ,,România normală” are toate şansele să devină o ţară guvernată de nebuni.

Chiar dacă se motivează că aceşti prefecţi şi subprefecţi, deşi nu erau membri de partid, au fost numiţi până acum de guvern, care este o entitate politică, trebuie ţinut cont că aceştia nu erau subordonaţi prevederilor statutare ale vreunui partid. Aveau o relativă independenţă faţă de partidele care îi propuneau. Nu erau obligaţi statutar să participe la şedinţele partidului, să primească sarcini de partid, să răspundă în faţa membrilor pentru neîndeplinirea acestor sarcini. Aberantă va fi situaţia în care printre colegii de partid ai prefectului sau subprefectului se vor afla primari şi consilieri pe care îi controlează administrativ, dar care, la rândul lor, le vor fi şefi pe linie de partid.

Dintre toate atestatele din CV-ul unui prefect sau subprefect, documentul care le va atesta principala competenţă, va fi carnetul de partid. Ca la PCR.

Politizarea prefecturii – accentuarea corupţiei

 Prin instituţia prefectului, guvernul urmăreşte ca în teritoriu să fie respectate legile în vigoare. Atâta timp cât sunt în vigoare, legile nu au culoare politică. Toţi trebuie să le respecte la fel. Pentru a urmări eficient şi echidistant respectarea acestor legi, instituţia prefectului trebuie să beneficieze de o anumită neutralitate politică.

Devenind membru de partid, încorsetat de ,,ascultare” faţă de partid, prefectul va fi obligat să facă anumite compromisuri, pentru a servi şi interesul de partid, alunecând periculos şi uşor pe panta ,,abuzului de autoritate”, care este una din faţetele corupţiei. Astfel, ,,munca de partid” va suplini lipsa unor competenţe, în caz de promovare pe funcţii.

Prin ce urmăreşte să facă actualul guvern, nu face decât să reinstaleze ceea ce coaliţia de guvernare critica până acum un an şi ceva la PSD; satisfacerea clientelei de partid. Satisfacerea clientelei se poate realiza prin desfiinţarea şi reînfiinţarea unor funcţii publice sau multiplicarea lor, ceea ce diminuează ,,stabilitatea funcţionarului public”.

Devenind membri de partid prin lege, prefectul şi subprefectul vor trebui să fie prezenţi în întreaga viaţă de partid. Să plătească cotizaţie, să participe la şedinţele de partid, să primească sarcini, să fie criticaţi şi sancţionaţi pentru nerealizarea lor. Principala lor sarcină, va consta în a fi combativi în raport cu reprezentanţii celorlalte partide din funcţiile alese, acelea de preşedinţi de consilii judeţene, primari sau consilieri locali şi judeţeni.

Ca membri de partid, prefecţii ar putea prelua şefia organizaţiilor judeţene, de la preşedinţii consiliilor judeţene, subordonând astfel guvernului aceste organizaţii.

Legea pentru modificarea Codului Administrativ, propusă de Guvernul Cîţu, va ajunge la promulgare, la Preşedintele României. Promulgarea acestei legi, va fi testul de sinceritate al preşedintelui Klaus Iohannis, care pe 25 ianuarie, după Ziua Unirii, cerea public depolitizarea administraţiei publice şi instalarea principiului meritocraţiei la promovarea în instituţiile statului, ca principală condiţie de a debloca vestitul program ,,România educată”.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Brustureanu

    7 februarie 2021 at 1:41 PM

    Da d-le Bivolaru le ziceți bine din condei dar PSD a fost mai breaz când a fost la guvernare ???va -ți dat jos propriile guverne și ultimul a fost cu viorica dancila care sa făcut de râs în a guverna dar și încăpăținarea de a fi președinte a țării! !!Și uite așa PSD sa dus pe topogan !!!!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Groapa, ediţie romaşcană

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă în care, cu ironie fină satirizează decizia oficialilor comunişti, care au distrus clădirile de pe vechea Stradă mare, zonă supranumită Lipscaniul Romanului. Aici evreii, mulţi la număr atunci, făceau comerţ nu glumă. Zona a fost demolată de comunişti în anii „70, pentru a o transforma într-un ansamblu architectonic tipic vremii, care, din păcate, nici după cinci decenii nu a fost finalizat. A apărut un centru comercial, astăzi mort, pentru care autorităţile post revoluţionare tot caută soluţii de reînviere. Se încearcă proiecte „futuriste“, un cinematograf pe pînză de apă şi tot felul de soluţii pentru ca doar-doar lumea va reveni în acest loc, alădată paradisul comerţului.

Vizitaţi Groapa cu ulei, că dacă o vizitaţi fără lei vă alegeţi numai cu privitul. Vizitaţi Groapa, e foarte bine aprovizionată şi de aceea îi spuneam unui bătrîn: „Nene, în Groapă găseşti de toate“. „Am auzit, zice el, tocmai că-i povesteam babei că atunci cînd o să fim şi noi în Groapă n-o să ne mai lipsească nimic“.

Cum s-a născut Groapa? Sistematizarea a dus la distrugerea a ceea ce era specific în arhitectură, nu numai la noi, ci în toate oraşele din fostul lagăr socialist. A avut şi orăşelul nostru un fel de Lipscani sub care se găsea beci, sub beci şi dedesupt se găsea alt beci. Şubrezenia locului pentru fundaţii a făcut ca noile fundaţii să fie turnate cît mai jos posibil şi… aşa s-a născut Groapa.

Ce e Groapa în fond? E un fel de canal veneţian din care apele Adriaticei s-au retras undeva departe. Nu sînt 400 de poduri cîte are Veneţia, ci doar patru, pe Canal Grande, unul dintre ele amintind de Puntea suspinelor, care lega tribunalul de puşcărie. La noi această punte leagă Casa pensiilor (CARP – n.r.) şi o parte din oraş cu piaţa şi cu cealaltă parte.

De ce Puntea suspinelor? Pentru că, întorcîndu-te din piaţă vezi că ai cheltuit o groază de bani şi nu ai luat mare lucru. De ce Puntea suspinelor? Pentru că suspini după portofelul cu bani şi acte pe care o mînă dibace l-a „volatilizat“. De ce Puntea suspinelor? Pentru că te gîndeşti că pe basarabenii care au venit în talcioc cu lucruri folosite nevoia i-a trimis. Seara n-auzi plînsetul pescăruşilor şi cîntecul gondolierilor, ci doar, uneori, un glas de adolescent pigmentat care recită: „Dă-le Doamne, la români/ Cancer negru la plămîni!“.

Deci Groapa e o Veneţie fără apă. Cîteva zile n-au avut bieţii veneţieni nici apă de băut şi nici turiştii. Şi sînt turişti mulţi. Na, ca la Veneţia. Mai ales că în ultimul timp au venit cu ocazia carnavalului, pardon, a bîlciului anual. Vizitaţi Veneţia! Acum cînd nu e apă, că dacă se înfundă gurile de canal şi fluxul e mare , atunci veţi spune: „Cine boala i-o fi pus pe ăia să strice Strada Mare?“

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Nemţeanul dispărut în Slovacia a fost găsit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ tînărul din Tîrgu Neamţ dispăruse într-o localitate de la graniţa dintre Slovacia şi Ungaria ■ i-a spus soţiei că pleacă să cumpere apă şi nu s-a mai întors la maşină ■ a fost găsit la o fermă ■

Cazul lui Petrişor Pipirigeanu, un tânăr din oraşul Târgu Neamţ, care fusese dat dispărut de către familie, are un deznodământ fericit. Ieri seară, 22 iunie, românul despre care nu se mai ştia nimic de pe 20 iunie a fost depistat de poliţiştii slovaci, conform Antena 3.

El a fost găsit la o fermă dintr-o localitate situată la câţiva kilometri de locul de unde fusese dat dispărut de către soţie, aproape dea graniţa dintre Slovacia şi Ungaria. Nu se ştie motivul pentru care tânărul a plecat din autoturismul în care se afla partenera sa şi în ce împrejurări a ajuns la fermă. Odată depistat, a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, deoarece se simţea slăbit.

Despre nemţean nu s-a mai ştiut nimic din seara zilei de 20 iunie, când era în localitatea slovacă Veky Kamenec, în apropierea vămii cu cealaltă ţară menţionată. Tânărul venea din Marea Britanie spre România, fiind însoţit de soţia sa. În jurul orei 22.00, a coborât din maşină, spunându-i partenerei câ merge să cumpere o sticlă de apă, dar nu a mai revenit la autoturism. În atare condiîii a fost dat dispărut, iar rudele s-au mobilizat şi au postat pe reţelele de socializare mesaje în care cereau ajutor celor care puteau da relaţii despre tânărul din Neamţ.

„Distribuiţi vă rog! Dispărut de 12 ore la graniţa dintre Slovenia şi Ungaria, la aproximativ 5 kilometri de graniţă, între localităţile Velki Kamene din Slovacia şi Pecin, din Ungaria. Se numeşte Petrişor Pipirigeanu. Poartă un tricou albastru deschis Adidas şi pantaloni de trening verzi trei sferturi. Venea din Anglia spre România. Dacă treceţi prin zonă şi îl vedeţi anunţaţi poliţia sau contactaţi familia la numerele de telefon 0771/050.029 sau 0752.987.301. Vă mulţumim!”, scrisese pe Facebook naşa lui Petrişor Pipirigeanu.

Citește știrea

Actualitate

Dealeri de droguri pietreni (re)arestaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şapte inculpaţi, între care şi o femeie, au fost arestaţi preventiv ■ pentru probarea dealerilor au avut loc 16 percheziţii în patru judeţe ■ la audieri au ajuns 30 de persoane ■ printre arestaţi sînt inculpaţi cu antecedente în domeniul stupefiantelor ■

Acţiunea procurorilor DIICOT Neamţ de pe 21 iunie 2021, cînd patru judeţe au fost răscolite de forţele de ordine şi 30 de persoane au ajuns la audieri, s-a soldat cu arestarea a şapte indivizi. Între cei care au ajuns după gratii, pentru următoarele 30 de zile este şi o femeie, aceasta, plus alte persoane, avînd antecedente în afacerile cu stupefiante, fiind condamnate pentru fapte similare.

În şedinţa de pe 22 iunie, Tribunalul Neamţ a dispus arestarea preventivă a lui Mantu Gabriel, Mantu Elena Marsilia, Zâru Marian, Oborocianu Constantin, Săbiută Vasile Grigore, Gabor Bogdan Ilie şi Mantu Alexander Mario. De menţionat este faptul că primii doi inculpaţi sînt soţi, iar instanţa a sesizat Protecţia Copilului pentru a lua măsurile de ocrotire pentru copiii minori, care au rămas fără nici unul dintre părinţi.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. În cauză s-a reţinut faptul că, începînd cu 2018 şi pînă în prezent, membrii grupului infracţional au procurat şi comercializat droguri de risc, de mare risc şi substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, către consumatori de pe raza Neamţului, devenind principalii furnizori de astfel de substanţe din judeţ.

Pe 21 iunie 2021, forţele de ordine, poliţişti şi procurorul DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi, în urma cărora au fost ridicate 30 de grame de cannabis, 2 grame de cocaină, 3 grame de rezina de cannabis, 4 plante de cannabis, 200 de grame de substanţe psihoactive, sumele de 2.500 de lei şi 500 de euro, un cîntar electronic, 3 dispozitive electrocasnice utilizate pentru prepararea substanţelor psihoactive, un dispozitiv de supraveghere GPS confecţionat artizanal, 3 laptop-uri, o tabletă, 200 de grame de aur, 2 dispozitive de mărunţit şi 2 recipiente confecţionate special pentru disimularea drogurilor.

La final, cele şapte persoane cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, au fost reţinute, iar mai apoi, arestate preventiv. În cauză sînt acuze de săvîrşire a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu, punerea la dispoziţie a unui imobil pentru consumul ilicit de droguri şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Afaceri de familie

Soţii Mantu, Elena Marsilia şi Gabriel, nu sînt la prima abatere pe linia traficului de droguri, iar pentru fapte similare, împreună cu alţi inculpaţi, au fost condamnaţi, tot de Tribunalul Neamţ, în urmă cu circa doi ani şi jumătate, în noiembrie 2018.

Atunci, Gabriel Mantu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executare, iar Elena Marsilia, a fost judecată în libertate şi a primit o sancţiune de fără executare, de un an şi 11 luni, plus 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse între 3 ani şi o lună şi 2 ani şi 4 luni de închisoare. Acuzaţii au pierdut prin confiscare drogurile găsite asupra lor în momentul descinderii forţelor de ordine.

De la Marsilia Mantu s-au confiscat 10.500 de lei şi un autoturism BMW, iar soţul, Gabriel Mantu, a rămas fără 38.000 de euro. De la ambii soţi instanţa de fond a dispus confiscarea unei garsoniere de pe strada Grigore Ureche evaluată la 11.700 de euro. De la un alt acuzat din proces a fost conficat un BMW şi un imobil.

Grupul a fost destructurat pe 22 februarie 2018, cînd au avut loc descinderi la Blocul 40 din Piatra Neamţ, pe Aleea Ulmilor. Acţiunea s-a soldat cu patru arestări, încarceraţi pentru 30 de zile fiind Gabriel Mantu, Gheorghe Antonio Bozu, Andrei Ionuţ Mantu şi Vlad Ştefan Fundătură, acuzaţiile fiind constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, în formă continuată, trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În acelaşi dosar, în arest la domiciliu a fost plasată Elena Marsilia. Pe 22 februarie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT Neamţ au prins în flagrant delict trei tineri cu vîrste între 19 şi 29 de ani, toţi din Piatra Neamţ. Asupra lor au fost găsite trei grame de cannabis şi 30 de grame de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmau a fi comercializate.

Ulterior au avut loc percheziţii domiciliare, patru la locuinţele bărbaţilor şi una la femeia de 34 de ani. Au fost găsite şi ridicate aproximativ 50 de grame de cannabis, 2 kilograme de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, mai multe cîntare, laptopuri, tablete, telefoane mobile stick-uri de memorie, dar şi importante sume de bani – 38.000 de euro şi 22.500 de lei.

Dintre cei arestaţi recent, nici Marian Zâru nu este uşă de biserică, iar la acest moment are pe rolul Tribunalul Neamţ un alt proces în care este acuzat de fapte similare. A fost arestat o vreme, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Citește știrea

Trending