Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„La Neamt, avem o experientã semnificativã, chiar la nivel european“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviuri realizate cu prefectul Toader Mocanu si presedintele CJ Neamt, Vlad Marcoci

Integrarea în Uniunea Europeanã înseamnã nu doar îndeplinirea unor cerinte impuse. În primul rînd presupune un efort comun al tuturor actorilor implicati în procesul de pregãtire, în vederea creãrii cadrului institutional menit sã facã posibilã absorbtia fondurilor pentru dezvoltare. Sprijinul nerambursabil oferit de Europa este menit sã rãspundã nevoilor de dezvoltare, eliminãrii discrepantelor în dezvoltare. Regiunea de Nord-Est – judetul Neamt în particular – are mare nevoie de aceste fonduri, sãrãcia, infrastructura de slabã calitate, la fel ca si dezvoltarea economicã fiind aspecte care nu pot fi neglijate. Pentru aceasta, însã, este nevoie de o identificare a nevoilor fiecãrei comunitãti. La fel de importantã este pregãtirea specialistilor capabili sã întocmeascã proiecte prin care sã atragã fonduri pentru dezvoltare. Toate aceste eforturi trebuie sã aibã la bazã conlucrarea si comunicarea la toate nivelurile. În urmã cu cîteva zile, la Bucuresti s-a semnat protocolul de parteneriat pentru coordonarea comunicãrii pe teme europene, între Delegatia Comisiei Europene si principalii comunicatori la nivel local. Neamtul a fost reprezentat de cãtre prefectul Toader Mocanu si presedintele Consiliului Judetean, Vlad Marcoci, iar Regiunea de Nord-Est – de cãtre directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, Constantin Apostol. Cosemnatar al protocoalelor încheiate a fost seful Delegatiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele. Protocolul, semnat de reprezentantii tuturor judetelor si regiunilor din tarã, are ca scop suportul a ceea ce se numeste „reteaua multiplicatorilor de informatie europeanã“. Reteaua este o structurã creatã din 2000, de cãtre Delegatia Comisiei Europene. Ideea este sã fie aduse, cît mai aproape de cetãtenii români, informatiile despre Uniunea Europeanã, atît la nivel local, cît si regional. Punctul de plecare a fost cooperarea deja existentã dintre Delegatie si diferite institutii din sfera publicã si neguvernamentalã de la nivel local si regional: administratie publicã localã, centre de informare europeanã, Agentii de Dezvoltare Regionalã, Birouri Regionale ale Agentiei Sapard, organizatii neguvernamentale, biblioteci, institute culturale, inspectorate scolare judetene etc. Aceastã retea s-a extins treptat si, actualmente, cuprinde aproximativ 700 de membri institutionali. Reteaua multiplicatorilor de informatie europeanã are ca scop transmiterea, la local si regional, a informatiilor despre aderarea României la UE si despre UE. În cele 249 de zile rãmase pînã la aderare, sînt prevãzute 2.129 de actiuni de comunicare. Inclusiv în Neamt, existã un plan de actiuni si de informare, concret, pe subiecte de interes, mergînd de la finantãri, surse de informare, la aderare, institutii sau politici ale UE. Cît de fluentã este comunicarea între institutiile publice nemtene, care sînt prioritãtile si aspectele nevralgice ale dezvoltãrtii judetului si cît de pregãtiti sîntem sã accesãm, fondurile europene sînt întrebãri la care am solicitat rãspunsuri de la reprezentantii institutiilor care guverneazã judetul Neamt: prefectul Toader Mocanu si presedintele CJ Neamt, Vlad Marcoci.

„Avem în vedere cu prioritate informatia europeanã relevantã si corectã de care institutiile si oamenii au nevoie, nu cea de care bãnuim noi cã au nevoie“

Reporter: Ati participat, recent, la semnarea protocolului de Parteneriat Strategic de Comunicare, cosermnatar fiind seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, domnul Jonathan Scheele. Ce presupune acest document? Prefect Toader Mocanu: Actiunile de informare în domeniul integrãrii europene sînt sustinute prin protocoale de parteneriat semnate de Delegatia Comisiei Europene si principalii comunicatori la nivel local. Aceste protocoale au în vedere coordonarea comunicãrii pe teme europene, iar noua abordare a Comisie Europene din punctul de vedere al comunicãrii poate fi rezumatã astfel: «înainte de a le vorbi, trebuie sã îi ascultãm pe oameni; comunicarea cu acestia trebuie sã evidentieze modul în care politicile europene le afecteazã viata de zi cu zi, astfel încît cetãteanul sã se poatã implica în construirea Europei în care doreste sã trãiascã“. Acest aspect a si fost subliniat de cãtre domnul Jonathan Sceele, cu prilejul întîlnirii pentru semnarea Protocolului de Parteneriat Strategic. Presedinte CJ Neamt, Vlad Marcoci: Acest angajament se va concretiza printr-o serie de actiuni si activitãti comune cu Delegatia Comisiei Europene, dar ca pondere vor domina cele organizate de noi direct sau în diverse parteneriate pe tãrîmul comunicãrii. Avem în vedere cu prioritate informatia europeanã relevantã si corectã de care institutiile si oamenii au nevoie, nu cea de care bãnuim noi cã au nevoie. Existã, deja, un plan de Actiune al judetului Neamt, pe care am convingerea cã îl vom completa si din mers, în lunile urmãtoare. Rep: Care sînt pasii de parcurs, în vederea pregãtirii pentru integrarea europeanã în domeniul comunicãrii publice? Prefect: Este al doilea an în care judetul Neamt are o strategie de comunicare în domeniul integrãrii europene. Institutia prefectului a reunit cei 14 membri ai retelei de multiplicatori de informatie europeanã, penmtru conturarea acestei strategii, încercînd o armonizare a actiunilor de comuncare pe teme europene. Reteaua la care am fãcut referire reuneste reprezentanti ai institutiei prefectului, Consiliului Judetean, ADRNE, Camerei de Comert si Industrie, Oficiului Teritorial de Consultantã în domeniul IMM-urilor si Cooperatiei, Centrului Judetean Anti-Drog, ai unor servicii publice deconcentrate, ai unor organizatii neguvernamentale, precum si ai centrelor de consiliere pentru cetãteni. Strategia de comunicare a acestui an are în vedere 113 activitãti. Presedinte CJ: Nu existã o schemã prestabilitã. Putem vorbi doar despre planuri, despre experiente, despre esecuri. Rezultatul referendumurilor privind Tratatul Constitutional European în Franta si Olanda este cunoscut si trist. Totusi, sînt adeptul formulei bazate pe dialog, dezbatere si descentralizare. Comisia Europeanã a început sã îi acorde atentie abia anul trecut. La Neamt, dupã cum stiti, avem o experientã semnificativã, chiar la nivel european. Pasii concreti vor veni, astfel, de la sine, mai ales dacã nu uitãm cã vom trãi într-o Uniune Europeanã a regiunilor.

Rep.: În ce parametri se realizeazã, la momentul actual, comunicarea între institutiile care guverneazã judetul si cele deconcentrate si cît de bine conlucreazã acestea pentru rezolvarea problemelor comunitãtii?

Prefect: Comunicarea dintre institutia noastrã si institutiile publice, precum si cu autoritãtile administratiei publice locale se desfãsoarã într-un cadru institutional prevãzut de legislatia în vigoare, dar si în afara lui, prin parteneriate. Un exemplu în acest sens este «Caravana SAPARD – oportunitãti de finantare a investitiilor în mediul rural» care se va desfãsura în perioada 8-12 mai, în judetul nostru. Toate acestea trebuie sã aibã o tintã comunã, si anume rezolvarea problemelor comunitãtii. Presedinte CJ: Este obligatoriu ca relatiile dintre conducãtorii institutiilor sã fie foarte bune. În caz contrar, înseamnã cã unul dintre partenerii de dialog este rãu-intentionat. În ceea ce ne priveste, nu poate fi vorba despre asa ceva: relatiile sînt foarte bune si le vom îmbunãtãti printr-o comunicare cît mai intensã.

„Domeniul în care ne putem valorifica cel mai bine asezarea geograficã si zestrea culturalã este turismul“

Rep.: Cît de pregãtit este judetul Neamt pentru absorbirea fondurilor structurale care vor fi alocate României dupã integrarea în Uniunea Europeanã? Avem specialisti pregãtiti în elaborarea de proiecte care sã rãspundã criteriilor de eligibilitate si nevoilor de dezvoltare ale comunitãtii? Prefect: În cadrul sedintei Comisiei Judetene Consultative de sãptãmîna trecutã, am propus acest subliect spre prezentare si dezbatere, dorind, astfel, ca primarii nostri sã stie cum sã atragã aceste fonduri structurale. E un avantaj cã în municipiul Piatra Neamt functioneazã atît Agentia pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, cît si Unitatea de Implementare Nord-Est pentru Fondul Social European, pentru cã, astfel, avem mai aproape specialistii care vor forma persoanele care vor scrie proiecte. Pînã la sfîrsitul anului, sesiunile de pregãtire si instruire trebuie sã se desfãsoare în ritm alert. În vederea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, vom sprijini autoritãtile locale în formarea de parteneriate. Presedinte CJ: Judetul Neamt nu este pregãtit, la momentul actual, sã acceseze toate programele care vor veni, în schimb are capacitatea de a se organiza, de a se specializa în acest sens. Pentru acest lucru, sper sã nu existe nici un fel de orgolii si sã profitãm de deschiderea si sprijinul pe care ni-l oferã specialistii Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, care sînt dispusi sã ne pregãteascã atît pe noi, cei din administratia judeteanã, cît si pe cei care se vor ocupa de aceste probleme la nivel comunal. Rep.: Care credeti cã sînt domeniile cu perspectivã de dezvoltare si care ar fi aspectele nevralgice din peisajul economico-social al judetului Neamt? Prefect: Punctele nevralgice sînt cele legate de zona economicã, infrastructurã si, din pãcate, populatia îmbãtrînitã. Domeniul în care ne putem valorifica cel mai bine asezarea geograficã si zestrea culturalã este turismul. Dar, pentru aceasta, este nevoie de refacerea si dezvoltarea infrastructurii de transport, utilitãti, mediu, prin accesarea fondurilor europene si atragerea investitorilor strãini. Personal, pot sã afirm cã mã întîlnesc periodic cu oameni de afaceri strãini care doresc sã investeascã în zonã. În cadrul acestor întîlniri, am ocazia sã le ascult temerile legate de relatia cu institutiile statului , cu sindicatele si cu birocratia excesivã. Am încercat, de fiecare datã, sã-i încurajez si le-am oferit toatã deschiderea si sprijinul meu, în limitele competentelor mele si ale legii. Presedinte CJ: Dezvoltarea oricãrei zone, si cu atît mai mult a judetului Neamt, este legatã, în proportie covîrsitoare, de realizarea infrastructurii de drumuri si utilitãti, avînd în vedere cã potentialul de dezvoltare al judetului Neamt este cel turistic. Celelalte ramuri îsi vor diminua, treptat, activitatea, iar aici mã refer la industria forestierã. Cît despre aspectele nevralgice, consider cã acestea sînt subdezvoltarea, sãrãcia si mentalitãtile învechite. FOTO: În prezenta lui Jonathan Scheele, prefectul si presedintele CJ au semnat protocoalele de parteneriat pentru coordonarea comunicãrii pe teme europene

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Trending