Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„La Neamt, avem o experientã semnificativã, chiar la nivel european“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviuri realizate cu prefectul Toader Mocanu si presedintele CJ Neamt, Vlad Marcoci

Integrarea în Uniunea Europeanã înseamnã nu doar îndeplinirea unor cerinte impuse. În primul rînd presupune un efort comun al tuturor actorilor implicati în procesul de pregãtire, în vederea creãrii cadrului institutional menit sã facã posibilã absorbtia fondurilor pentru dezvoltare. Sprijinul nerambursabil oferit de Europa este menit sã rãspundã nevoilor de dezvoltare, eliminãrii discrepantelor în dezvoltare. Regiunea de Nord-Est – judetul Neamt în particular – are mare nevoie de aceste fonduri, sãrãcia, infrastructura de slabã calitate, la fel ca si dezvoltarea economicã fiind aspecte care nu pot fi neglijate. Pentru aceasta, însã, este nevoie de o identificare a nevoilor fiecãrei comunitãti. La fel de importantã este pregãtirea specialistilor capabili sã întocmeascã proiecte prin care sã atragã fonduri pentru dezvoltare. Toate aceste eforturi trebuie sã aibã la bazã conlucrarea si comunicarea la toate nivelurile. În urmã cu cîteva zile, la Bucuresti s-a semnat protocolul de parteneriat pentru coordonarea comunicãrii pe teme europene, între Delegatia Comisiei Europene si principalii comunicatori la nivel local. Neamtul a fost reprezentat de cãtre prefectul Toader Mocanu si presedintele Consiliului Judetean, Vlad Marcoci, iar Regiunea de Nord-Est – de cãtre directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, Constantin Apostol. Cosemnatar al protocoalelor încheiate a fost seful Delegatiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele. Protocolul, semnat de reprezentantii tuturor judetelor si regiunilor din tarã, are ca scop suportul a ceea ce se numeste „reteaua multiplicatorilor de informatie europeanã“. Reteaua este o structurã creatã din 2000, de cãtre Delegatia Comisiei Europene. Ideea este sã fie aduse, cît mai aproape de cetãtenii români, informatiile despre Uniunea Europeanã, atît la nivel local, cît si regional. Punctul de plecare a fost cooperarea deja existentã dintre Delegatie si diferite institutii din sfera publicã si neguvernamentalã de la nivel local si regional: administratie publicã localã, centre de informare europeanã, Agentii de Dezvoltare Regionalã, Birouri Regionale ale Agentiei Sapard, organizatii neguvernamentale, biblioteci, institute culturale, inspectorate scolare judetene etc. Aceastã retea s-a extins treptat si, actualmente, cuprinde aproximativ 700 de membri institutionali. Reteaua multiplicatorilor de informatie europeanã are ca scop transmiterea, la local si regional, a informatiilor despre aderarea României la UE si despre UE. În cele 249 de zile rãmase pînã la aderare, sînt prevãzute 2.129 de actiuni de comunicare. Inclusiv în Neamt, existã un plan de actiuni si de informare, concret, pe subiecte de interes, mergînd de la finantãri, surse de informare, la aderare, institutii sau politici ale UE. Cît de fluentã este comunicarea între institutiile publice nemtene, care sînt prioritãtile si aspectele nevralgice ale dezvoltãrtii judetului si cît de pregãtiti sîntem sã accesãm, fondurile europene sînt întrebãri la care am solicitat rãspunsuri de la reprezentantii institutiilor care guverneazã judetul Neamt: prefectul Toader Mocanu si presedintele CJ Neamt, Vlad Marcoci.

„Avem în vedere cu prioritate informatia europeanã relevantã si corectã de care institutiile si oamenii au nevoie, nu cea de care bãnuim noi cã au nevoie“

Reporter: Ati participat, recent, la semnarea protocolului de Parteneriat Strategic de Comunicare, cosermnatar fiind seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, domnul Jonathan Scheele. Ce presupune acest document? Prefect Toader Mocanu: Actiunile de informare în domeniul integrãrii europene sînt sustinute prin protocoale de parteneriat semnate de Delegatia Comisiei Europene si principalii comunicatori la nivel local. Aceste protocoale au în vedere coordonarea comunicãrii pe teme europene, iar noua abordare a Comisie Europene din punctul de vedere al comunicãrii poate fi rezumatã astfel: «înainte de a le vorbi, trebuie sã îi ascultãm pe oameni; comunicarea cu acestia trebuie sã evidentieze modul în care politicile europene le afecteazã viata de zi cu zi, astfel încît cetãteanul sã se poatã implica în construirea Europei în care doreste sã trãiascã“. Acest aspect a si fost subliniat de cãtre domnul Jonathan Sceele, cu prilejul întîlnirii pentru semnarea Protocolului de Parteneriat Strategic. Presedinte CJ Neamt, Vlad Marcoci: Acest angajament se va concretiza printr-o serie de actiuni si activitãti comune cu Delegatia Comisiei Europene, dar ca pondere vor domina cele organizate de noi direct sau în diverse parteneriate pe tãrîmul comunicãrii. Avem în vedere cu prioritate informatia europeanã relevantã si corectã de care institutiile si oamenii au nevoie, nu cea de care bãnuim noi cã au nevoie. Existã, deja, un plan de Actiune al judetului Neamt, pe care am convingerea cã îl vom completa si din mers, în lunile urmãtoare. Rep: Care sînt pasii de parcurs, în vederea pregãtirii pentru integrarea europeanã în domeniul comunicãrii publice? Prefect: Este al doilea an în care judetul Neamt are o strategie de comunicare în domeniul integrãrii europene. Institutia prefectului a reunit cei 14 membri ai retelei de multiplicatori de informatie europeanã, penmtru conturarea acestei strategii, încercînd o armonizare a actiunilor de comuncare pe teme europene. Reteaua la care am fãcut referire reuneste reprezentanti ai institutiei prefectului, Consiliului Judetean, ADRNE, Camerei de Comert si Industrie, Oficiului Teritorial de Consultantã în domeniul IMM-urilor si Cooperatiei, Centrului Judetean Anti-Drog, ai unor servicii publice deconcentrate, ai unor organizatii neguvernamentale, precum si ai centrelor de consiliere pentru cetãteni. Strategia de comunicare a acestui an are în vedere 113 activitãti. Presedinte CJ: Nu existã o schemã prestabilitã. Putem vorbi doar despre planuri, despre experiente, despre esecuri. Rezultatul referendumurilor privind Tratatul Constitutional European în Franta si Olanda este cunoscut si trist. Totusi, sînt adeptul formulei bazate pe dialog, dezbatere si descentralizare. Comisia Europeanã a început sã îi acorde atentie abia anul trecut. La Neamt, dupã cum stiti, avem o experientã semnificativã, chiar la nivel european. Pasii concreti vor veni, astfel, de la sine, mai ales dacã nu uitãm cã vom trãi într-o Uniune Europeanã a regiunilor.

Rep.: În ce parametri se realizeazã, la momentul actual, comunicarea între institutiile care guverneazã judetul si cele deconcentrate si cît de bine conlucreazã acestea pentru rezolvarea problemelor comunitãtii?

Prefect: Comunicarea dintre institutia noastrã si institutiile publice, precum si cu autoritãtile administratiei publice locale se desfãsoarã într-un cadru institutional prevãzut de legislatia în vigoare, dar si în afara lui, prin parteneriate. Un exemplu în acest sens este «Caravana SAPARD – oportunitãti de finantare a investitiilor în mediul rural» care se va desfãsura în perioada 8-12 mai, în judetul nostru. Toate acestea trebuie sã aibã o tintã comunã, si anume rezolvarea problemelor comunitãtii. Presedinte CJ: Este obligatoriu ca relatiile dintre conducãtorii institutiilor sã fie foarte bune. În caz contrar, înseamnã cã unul dintre partenerii de dialog este rãu-intentionat. În ceea ce ne priveste, nu poate fi vorba despre asa ceva: relatiile sînt foarte bune si le vom îmbunãtãti printr-o comunicare cît mai intensã.

„Domeniul în care ne putem valorifica cel mai bine asezarea geograficã si zestrea culturalã este turismul“

Rep.: Cît de pregãtit este judetul Neamt pentru absorbirea fondurilor structurale care vor fi alocate României dupã integrarea în Uniunea Europeanã? Avem specialisti pregãtiti în elaborarea de proiecte care sã rãspundã criteriilor de eligibilitate si nevoilor de dezvoltare ale comunitãtii? Prefect: În cadrul sedintei Comisiei Judetene Consultative de sãptãmîna trecutã, am propus acest subliect spre prezentare si dezbatere, dorind, astfel, ca primarii nostri sã stie cum sã atragã aceste fonduri structurale. E un avantaj cã în municipiul Piatra Neamt functioneazã atît Agentia pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, cît si Unitatea de Implementare Nord-Est pentru Fondul Social European, pentru cã, astfel, avem mai aproape specialistii care vor forma persoanele care vor scrie proiecte. Pînã la sfîrsitul anului, sesiunile de pregãtire si instruire trebuie sã se desfãsoare în ritm alert. În vederea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, vom sprijini autoritãtile locale în formarea de parteneriate. Presedinte CJ: Judetul Neamt nu este pregãtit, la momentul actual, sã acceseze toate programele care vor veni, în schimb are capacitatea de a se organiza, de a se specializa în acest sens. Pentru acest lucru, sper sã nu existe nici un fel de orgolii si sã profitãm de deschiderea si sprijinul pe care ni-l oferã specialistii Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, care sînt dispusi sã ne pregãteascã atît pe noi, cei din administratia judeteanã, cît si pe cei care se vor ocupa de aceste probleme la nivel comunal. Rep.: Care credeti cã sînt domeniile cu perspectivã de dezvoltare si care ar fi aspectele nevralgice din peisajul economico-social al judetului Neamt? Prefect: Punctele nevralgice sînt cele legate de zona economicã, infrastructurã si, din pãcate, populatia îmbãtrînitã. Domeniul în care ne putem valorifica cel mai bine asezarea geograficã si zestrea culturalã este turismul. Dar, pentru aceasta, este nevoie de refacerea si dezvoltarea infrastructurii de transport, utilitãti, mediu, prin accesarea fondurilor europene si atragerea investitorilor strãini. Personal, pot sã afirm cã mã întîlnesc periodic cu oameni de afaceri strãini care doresc sã investeascã în zonã. În cadrul acestor întîlniri, am ocazia sã le ascult temerile legate de relatia cu institutiile statului , cu sindicatele si cu birocratia excesivã. Am încercat, de fiecare datã, sã-i încurajez si le-am oferit toatã deschiderea si sprijinul meu, în limitele competentelor mele si ale legii. Presedinte CJ: Dezvoltarea oricãrei zone, si cu atît mai mult a judetului Neamt, este legatã, în proportie covîrsitoare, de realizarea infrastructurii de drumuri si utilitãti, avînd în vedere cã potentialul de dezvoltare al judetului Neamt este cel turistic. Celelalte ramuri îsi vor diminua, treptat, activitatea, iar aici mã refer la industria forestierã. Cît despre aspectele nevralgice, consider cã acestea sînt subdezvoltarea, sãrãcia si mentalitãtile învechite. FOTO: În prezenta lui Jonathan Scheele, prefectul si presedintele CJ au semnat protocoalele de parteneriat pentru coordonarea comunicãrii pe teme europene

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending