Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

La capãtul lumii, în Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 16 familii care locuiesc pe strãzile Mesteacãnului si Visinului încearcã de patru ani de zile sã se branseze, pe banii lor, la reteaua de apã potabilã a orasului • oamenii au strîns bani, au fãcut proiectele, au obtinut avizele • lucrarea nu a început nici acum pentru cã Primãria, de ani de zile, a refuzat sã le dea autorizatie de construire • pe strada alãturatã s-au dat toate avizele pentru apã, gaz metan si se asfalteazã • „minunea“ se explicã prin faptul cã acolo locuiesc doi consilieri locali •

Cu patru ani în urmã, vreo 16 familii de pietreni, de pe strãzile Mesteacãnului si Visinului, au vrut sã se conecteze la reteaua de apã potabilã a orasului. Fîntînile din zonã, cu apã putinã, secau la prima arsitã, iar oamenii se tot chinuiau cãrînd, de la o fîntînã mai bunã, dar mai de departe, apã de bãut în gãleti si bidoane. Era greu si, la un moment dat, gîndind cã lîngã ei sînt, totusi, conducte de apã potabilã apartinînd retelei care alimenteazã municipiul, pietrenii au strîns bani, au cumpãrat teava si toate cele trebuincioase, apoi au început sã batã pe la usile institutiilor care elibereazã actele necesare demarãrii lucrãrii. Au fãcut „Proiectul de extindere a retelei de apã din strada principalã, Cetatea Neamtului, cãtre strãzile Mesteacãnului si, în prelungire, Visinului“, au obtinut certificatul de urbanism, si-au fãcut, fiecare, cîte un proiect individual de bransament, au obtinut avize – de la Aqua Calor, de la Romtelecom, de la Renel – din care sã reiasã cã reteaua de apã potabilã a orasului se poate extinde fãrã probleme, dupã care au cerut, de la Primãrie, autorizatia de construire. N-au obtinut-o nici acum. „În cursul anului 2002, ne-am unit toti cetãtenii de pe ulitã, vreo 16 familii, sã obtinem extinderea, pe strãzile Mesteacãnului si Visinului, a retelei de apã potabilã a orasului. Am pus, fiecare, cam 5 milioane lei, am adunat vreo 50 de milioane si i-am investit: am obtinut certificat de urbanism, am fãcut «Proiectul de extinderea a retelei de apã din strada principalã, Cetatea Neamtului, cãtre strãzile Mesteacãnului si, în prelungire, Visinului», am cumpãrat tevi, am cumpãrat racorduri, am plãtit fiecare proiect individual de bransare, am pregãtit cãminele pentru apã, în ideea cã vom avea apã… Am depus apoi documentele la Primãria Piatra Neamt, ca sã obtinem avizul de construire. La Primãrie ni s-a cerut, initial, o taxã de concesiune pentru terenul pe care urmeazã sã treacã conducta. Le-am arãtat cã, în certificatul de urbanism, spune clar cã reteaua de apã, indiferent de modul de finantare, intrã în proprietate publicã. Le-am explicat – domnilor, chiar dacã plãtim noi lucrarea, ea intrã în proprietatea dumneavoastrã; pentru ce sã plãtim acea taxã de concesiune?! Apoi, au cerut o taxã de închiriere a terenului pe care se depoziteazã pãmîntul scos din groapã. Le-am explicat: luãm pãmîntul cu roaba, îl cãrãm în curti si, dupã ce punem conducta, îl aducem înapoi. Au renuntat, în cele din urmã, la taxa aceea, dar au cerut sã plãtim, în schimb, o taxã de închiriere a terenului pentru santul prin care trece conducta. Am fost de acord cu asta, dar ei ne-au cerut sã-l închiriem minim 12 zile! Am replicat cã noi îl facem în cel mult douã zile. Una peste alta, nici pînã în ziua de azi nu ni s-a dat autorizatia de constructie. Avem proiecte fãcute, avem teavã cumpãratã – este facturã fiscalã de 30 milioane lei, plãtitã la 2.12.2002 pentru 300 m de teavã polipropilenã. Stã de patru ani în curte, în ploaie. Anul trecut, s-a fãcut o traversare aici si am solicitat sã ne lase sã trecem cu conducta, sã traversãm si noi strada. Nu ne-au dat aviz de sãpãturã. Le-am spus: traversãm cu o rachetã, existã posibilitatea de forare subteranã. Nici asa. Ne-au spus cã nu putem face lucrarea în regie proprie, cã trebuie s-o trecem pe o societate autorizatã. Am fost la «Impuls», ne-au fãcut un deviz estimativ de vreo 300 de milioane. De unde sã adunãm atîtia bani?! Doar trei familii mai au salariati, în rest sînt pensionari si casnice… Am gãsit, în cele din urmã, o societate care le-a înaintat celor de la Primãrie «Cerere de eliberare a unui aviz de sãpãturã pentru bransament si extindere retea de apã potabilã», urmînd ca sãpãtura, care se va executa în strada Mesteacãnului si în carosabil de balastru, sã fie refãcutã de cãtre firma respectivã. Nici asa n-au vrut, pe motiv cã societatea trebuia sã fie agreatã de primãrie. Avem dosar, tot. Noi vrem sã plãtim din banii nostri o lucrare care va intra, apoi, în proprietate publicã, dar n-am primit autorizatie de constructie. De patru ani de zile ne chinuim cu acte, cu documente“, ne-a spus Cãtãlin Gîdinceanu, domiciliat pe strada Visinului.

Chemati la Primãrie

În jurul lui, oameni truditi, obositi. Parc-ar trãi în Evul Mediu – fãrã apã, fãrã canalizare, fãrã gaz metan… Pe ulitele lor n-a ajuns, nici mãcar în timpul campaniilor electorale, vreo lopatã de balastru de la Primãrie. Si nu trãiesc la capãtul lumii, ci chiar în municipiul Piatra Neamt. Lîngã ei, pe strada Hãtasului, stradã unde s-au mutat, acum cinci ani, vreo 4-5 familii, s-a tras apã, gaz metan, si au început, deja, lucrãrile de asfaltare. Acolo, avizele au curs snur. Aceeasi zonã, aceleasi conditii. Doar cã pe strada Hãtasului locuiesc doi consilieri locali. Asa spun localnicii. Pe Mesteacãnului si Visinului, nici unul… Reprezentantii Primãriei Piatra Neamt sustin cã, dacã solicitantii au toate actele în regulã si urmãresc ca lucrarea sã fie executatã conform prevederilor legale, nimeni nu se opune realizãrii ei. Lãcrãmioara Pintilie, din cadrul Directiei Urbanism din Primãria Piatra Neamt, a declarat cã locuitorii din zonã sînt asteptati din nou la Primãrie pentru ca împreunã cu autoritãtile sã gãseascã solutia potrivitã. „Eu stiu de solicitarea unui grup de cetãteni de pe strada Visinului, încã de acum trei ani. Îmi amintesc cã au vrut sã extindã reteaua de apã, dar voiau ca lucrarea sã fie fãcutã în regie proprie. Noi nu acceptãm asa ceva, pentru cã trebuie sã stãpînim, într-un fel, situatia. Cînd o firmã semneazã pentru executarea unei lucrãri, se angajeazã si sã repare carosabilul spart în urma sãpãturii si reusim sã încasãm si taxele aferente pentru o astfel de lucrare. Dacã lucreazã oamenii, nu îi mai putem constrînge asa usor. Noi nu facem recomandãri despre firme, nu avem unele pe care le preferãm, ci ne intereseazã doar ca societatea aleasã sã aibã în obiectul de activitate «executia de lucrãri de instalatii». Avizul de sãpãturã se dã firmelor si nu persoanelor particulare. S-a întîmplat, de multe ori, ca dupã lucrãrile executate sã nu se mai intereseze nimeni de reparat carosabilul, de aceea vrem ca astfel de interventii sã se facã cu firme de specialitate, care sã dea o garantie pentru ceea ce executã. S-ar putea ca, în cazul acesta, documentele pe care oamenii le au de mai multi ani sã nu mai fie valabile, motiv pentru care îi asteptãm la Primãrie pentru a rezolva problema“, a declarat Lãcrãmioara Pintilie. FOTO: Cetãteni nemultumiti

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending