Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis – un Preşedinte tărăgănător

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un personaj, imparţial ca tot românul, se plângea zilele trecute la o emisiune televizată, că tărăgăneala a rămas singurul program, cu care aleşii neamului încearcă să ne asigure că este calea cea mai bună spre propăşire. După un astfel de program, Preşedintele Klaus Iohannis s-a specializat în tărăgănarea numirii miniştrilor interimari, pe care Premierul României îi propune în locul miniştrilor demisionari.

Dar şi PSD , care a câştigat alegerile parlamentare în decembrie 2016, tărăgănează să plece de la guvernare, la cererea Opoziţiei şi a lui Klaus Iohannis, pe motivul aiuritor că a pierdut alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Tărăgănând plecarea, PSD dă cu tifla Opoziţiei, care stă prosteşte cu valizele făcute, s-o invite cineva să ocupe Palatul Victoria. Iar Opoziţia, deşi dovedeşte aritmetic că deţine în sfârşit majoritatea, tărăgănează depunerea Moţiunii de cenzură, pe motiv că nu reuşeşte să strângă cele 233 de semnături în Parlament, necesare lansării, dar şi asigurării succesului. Ca să mă dumiresc unde bate românul nostru, personaj imparţial, am apelat la DEX, care ne luminează ce înseamnă a tărăgăna. Astfel, după DEX, a tărăgăna înseamnă a amâna de pe o zi pe alte rezolvarea unor probleme stringente, a tergiversa, a vorbi rar, lungind cuvintele, a întârzia. Am avut sentimentul de „deja-vu“, când am realizat că pentru mine, orice astfel de tărăgăneală are un nume comun, Klaus Iohannis. În toată istoria noastră post – revoluţionară, fiecare dintre preşedinţi a avut lipită o etichetă, sub care îşi va ocupa locul meritat în mentalul colectiv. De Ion Iliescu, românii au lipit la început eticheta de „Preşedintele liniştii noastre“, care a fost ulterior înlocuită cu „Preşedintele zâmbăreţ“. Emil Constantinescu ne-a părăsit, după primul mandat, cu eticheta „Preşedintele învins de sistem“. Traian Băsescu, ne-a scutit din prima zi a mandatului, de a ne stoarce creierii cu găsirea unei etichete, autointitulându-se „Preşedinte jucător“, reuşind ca în cei 10 ani de domnie să nu se dezmintă niciodată. Cu Klaus Iohannis, până şi răbdarea multora dintre cei care l-au votat a fost pusă la grea încercare. Chiar dacă a câştigat mandatul în 2014, avantajat de eticheta „Neamţul“, după 5 ani trebuie să constatăm că principala lui calitate este „tărăgăneala“, în tot şi în toate. De atâta tărăgăneală, el nici nu a observat că timp de 5 ani nu a făcut altceva, decât să ne ţină un curs intensiv despre cultivarea urii, reuşind să spargă naţiunea în două.

Criza guvernamentală perpetuă, a fost proiectul de ţară al lui Klaus Iohannis

Din ianuarie 2017, România traversează o perpetuă criză guvernamentală, creată pe etape, în egală măsură, de Liviu Dragnea şi Klaus Iohannis. De când Liviu Dragnea a părăsit scena politică, Klaus Iohannis a rămas singurul artizan al crizei guvernamentale. Împiedicând Guvernul să lucreze nestingherit, Klaus Iohannis nu a făcut altceva decât să fie coautor la gafele sau nerealizările acestuia. Orice imputaţie i s-ar face Guvernului, acesta este obligat să împartă responsabilitatea cu Klaus Iohannis, care este parte a Executivului. Ori de câte ori Iohannis critică Guvernul, dar nu-l lasă să lucreze, riscă să-şi dea cu tesla în bărbăţie. Dacă, începând cu ianuarie 2017, coaliţia PSD – ALDE nu a administrat bine ţara, la această „performanţă“, a contribuit din plin şi Klaus Iohannis, care se ghidează după Constituţia sa, nu a României. Dacă în Guvernul PSD -ALDE au existat situaţii de balamuc în unele ministere conduse de interimari, contribuţia lui Klaus Iohannis pentru astfel de situaţii nu poate fi exclusă. Ba mai mult, contribuţia Preşedintelui nostru a fost definitorie în cauzarea crizelor guvernamentale. Nu ştiu de unde a înţeles Klaus Iohannis că ar avea vreun drept de a limita numărul de miniştri schimbaţi, de parcă sfânta Constituţie nu ar permite depăşirea vreunui barem. Între urmări limitarea cazurilor de instabilitate guvernamentală şi blocarea activităţii unui Guvern, fie şi pentru o zi, de către Preşedinte, blocarea este cea mai gravă acţiune a sa.

Noii cavaleri ai Apocalipsei; Iohannis, Orban şi Barna

Atât Klaus Iohannis cât şi partidele de dreapta, trag zilnic clopotul cel mare, cu care vor să ne avertizeze apropierea dezastrului României, instalat sub guvernarea PSD. Iohannis a devenit plictisitor, de când tot insistă ca Guvernul PSD să plece acasă pee motiv că nenoroceşte România, care l-a votat pe el. Klaus Iohannis se miră ca Frosa în târg de ce, de a doua zi după 26 mai, Guvernul PSD – ALDE nu a plecat acasă pentru a respecta decizia românilor de la Referendum. Din răspunsul celor peste 6 milioane de români care l-au votat în 2014, Klaus Iohannis a înţeles că la sibilicele lui întrebări de la Referendum, aceştia au fi spus direct că „PSD duce România pe un drum greşit“ , şi că el, Preşedintele, este capabil să ne ducă pe un cu totul alt drum, ştiut numai de el. În cei 5 ani de preşedinţie, Klaus Iohannis a încercat permanent să ne convingă că ne călăuzeşte ca la carte, cărticica fiind o Constituţie a sa, pe care o are permanent în buzunarul de la spate. După Constituţia sa, se inspire şi marii oameni politici ai naţiunii, Orban şi Barna, care ne sugerează că un Guvern ar trebui să cadă şi în urma unui referendum, ceea ce ei impută Constituţiei României că nu prevede . Ba mai nou, după Constituţia lui Iohannis, PSD trebuie să se retragă de la guvernare, dacă la o rundă de alegeri europarlamentare obţine un scor care îl situează sub PNL. Noii cavaleri ai Apocalipsei după Iohannis propăvăduiesc pe toate drumurile Damascului, că PSD împinge România în prăpastie şi că ei sunt singurii care deţin secretul cum s-o scoată de acolo.

Paradoxal, PNL vrea să guverneze de-a moaca, doar dacă Guvernul PSD pleacă prin demisie, nu prin meritul liberalilor de a susţine o Moţiune de cenzură, care să treacă

Prin retragerea ALDE din coaliţia de guvernare, actualul Guvern a rămas minoritar, din punct de vedere aritmetic, ceea ce presupune că Opoziţia în întregul său deţine majoritatea. Oricât ar fi de majoritară Opoziţia, până acum nu a reuşit încă să depună o Moţiune de cenzură, ca în vremurile când nu era majoritară. Doar aşa vrea să ne convingă Opoziţia că abia acum dovedeşte maturitate şi chibzuită responsabilitate. Dacă PNL-ul condus de Ludovic Orban, această coloană vertebrală a Opoziţiei, în urma succesului unei moţiuni de cenzură, ar prelua efortul guvernării, există riscul unei fracturi lombare, sub presiunea responsabilităţii, taman acum la declanşarea campaniei prezidenţiale, pe care proiectează să o câştige „en fanfare“. Responsabilitatea obţinerii dreptului de a guverna, după îndepărtarea vechiului Guvern prin Moţiune de cenzură, este o sarcină enormă, care impune şi etalarea publică a unui program de guvernare coerent. Un program de guvernare, se impune să conţină mult mai mult decât huiduieli şi invective la adresa fostei guvernări. La acest capitol, până acum, PNL nu are nici măcar un bruion de „program de guvernare“. După PNL şi Klaus Iohannis, alta ar fi socoteala, dacă Guvernul Dăncilă şi-ar da demisia la somaţie. Într-o astfel de situaţie, toată suflarea Opoziţiei, în frunte cu preşedintele ei Klaus Iohannis, ar răsufla uşurată că primeşte dreptul de a guverna, fără a susţine o bătălie electorală explicită, ca în cazul Guvernului Cioloş. Un mandat de guvernare pentru Opoziţie, fie şi pe durata unui an, fără suport electoral, ci doar cu suportul aritmeticii parlamentare, este o responsabilitate mult prea mare, pe care această Opoziţie nu este capabilă să şi-o asume şi din această cauză tărăgănează depunerea Moţiunii. Interesul primar al Opoziţiei nu este să avem o bună guvernare pentru perioada până la alegeri locale şi parlamentare, ci pur şi simplu să deţină frâiele organizării acestor alegeri. Este de domeniul evidenţei că Opoziţia, în frunte cu PNL şi Klaus Iohannis, nu doresc să guverneze, decât în două cazuri, pentru care luptă din răsputeri. Să guverneze în cazul în care Guvernul PSD demisionează, declarându-şi astfel impotenţa, situaţie în care Opoziţia se consideră obligată să preia guvernarea ca pe o fatalitate, fără prea multă responsabilitate asumată. Sau să guverneze în cazul în care această Opoziţie, în frunte cu Klaus Iohannis , ar câştiga dreptul de a organiza alegeri anticipate, din care să obţină suport popular majoritar. Dar organizarea alegerilor anticipate, este doar o himeră, care nici nu poate fi luată în considerare, datorită complexităţii condiţiilor ce trebuie îndeplinite, conform Constituţiei.

Klaus Iohannis candidează sub sloganul „Pentru o Românie normală“

Fac parte dintre acei români, care au naivitatea să creadă că de câte ori introduc un buletin de vot în urnă, o fac „pentru o Românie normală“. Nu ştiu cum arată „o Românie normală“ în închipuirea Preşedintelui, dar ştiu exact cum mi-o închipui eu. În mintea mea, ca şi în a altora, într-o Românie normală, un Guvern, oricât de criticabil ar fi, nu poate fi sancţionat decât de Parlament, prin moţiune de cenzură, sau prin vot popular în ziua alegerilor, şi nu prin alte făcături neconstituţionale, pentru care Preşedintele României nu are nici o atribuţie. Tărăgăneala marca Iohannis, practicată cu scopul blocării la mantinelă a Guvernului, poate fi sancţionată, doar prin suspendarea preşedintelui, conform Constituţiei, nu prin oferirea unui nou mandat pentru încă 5 ani de tărăgăneală. Aceasta este o Românie normală.

Actualitate

-35 de grade au fost la Toaca

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ luni, la ora 10:00, termometrele indicau între -9 şi -19 grade ■ din cauza vîntului se resimţeau valori mult mai mici ■ de azi, gerul mai slăbeşte în intensitate ■

Chiar dacă iarna a fost blîndă pînă acum, cîteva zile de ger au fost suficient să ne reamintească faptul că suntem în plină iarnă calendaristică. Deosebit de frig a fost şi pe 18 ianuarie 2021, iar la ora 10:00 termometrele indicau -9 grade la Piatra Neamţ şi Roman, în timp ce în reşedinţa de judeţ erau -10 grade. La acelaşi moment, în vîrf de munte, la staţia meteorologică de pe Ceahlău – Toaca se înregistrau erau -10 grade.

Vîntul a făcut prăpăd şi s-au resimţit valori termice cu mult mai scăzute decît în termometre. Astfel, indicele de răcire era la acelaşi moment de -12 grade în Piatra Neamţ, iar romaşcanii care au ieşit din casă au resimţit -18 grade Celsius. Cel mai frig era în masivul Ceahlău, la vîrful Toaca, acolo unde indicele de răcire ajunsese la ora 10:00 de -35 de grade Celsius. Este şi ceva zăpadă, iar conform informaţiilor de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie sînt şapte centimetri de nea la Roman, zece la Piatra Neamţ, 11 centimetri erau la Tîrg, iar pe Ceahlău stratul de zăpadă a ajuns la 38 de centimetri.

Pînă pe 20 ianuarie 2021 este în vigoare atenţionarea meteo de ger, însă trebuie spus că frigul mai scade în intensitate. Pe 19 ianuarie 2021, va fi cer variabil şi am putea zări şi soarele. Termic va fi mai bine, dar numai peste zi, cînd mercurul din termometre ajunge la -5 grade. Minima nocturnă va fi mai coborîtă decît în intervalul precedent şi meteorologii spun că se ajunge la -15 grade. Cu începere de miercuri, 20 ianuarie, vremea schimbă foaia şi se încălzeşte destul de brusc şi nefiresc, astfel că ziua ajungem la o maximă pozitivă 2 grade.

Noaptea va fi cu mult mai blîndă decît precedenta şi minima se opreşte la -4 grade. Joi, 21 ianuarie, revedem soarele şi se face deosebit de cald, iar specialiştii au prognozat în zona noastră 6 grade, dar cu plus. Şi minima nocturnă saltă spectaculos pînă la -1 grad. Dacă meteorologii nu dau greş, şi mai cald va fi pe parcursul zilei de vineri, 22 ianuarie, cînd se anunţă cer variabil cu soare şi valori termice de pînă la 7 grade. Şi noaptea scăpăm de temperaturile negative şi minima trece la valori pozitive, de 1 grad. Cea mai caldă zi va fi însă cea de sîmbătă, 23 ianuarie, cînd meteorologii promit 9 grade în zona noastră, iar după lăsarea întunericului trecem la valori nocturne pozitive, de 2 grade.

Duminică, 24 ianuarie, va fi cer variabil cu soare, o maximă în scădere pînă la 6 grade. Minima mai scade niţel şi se ajunge la 0 grade. Dacă prognoza de acum se adevereşte, pînă la final de ianuarie nu vom mai avea parte de ger şi vor fi valori termice blînde pentru finalul primei luni din an. Maximele diurne vor fi în jurul valorii de 3 grade, în timp ce nopţile vor aduce temperaturi la limita îngheţului şi se vor înreistra 0 grade.

Citește știrea

Actualitate

Incendiul de la spital şi scindarea din PNL

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ grupul „puciştilor“ îl pun la zid pe Ludovic Orban, pe care-l acuză că, din interese pur personale şi de grup, ar fi trădat interesele partidului ■ fostul premierul s-ar fi înconjurat numai de persoane obediente, pe care le-a susţinut în diverse funcţii ■

Luptele interne pentru putere în PNL par a fi de natură să aducă divizarea partidului, în condiţiile în care, în formaţiune există un grup de nemulţumiţi care-l pun la zid pe Ludovic Orban. În fruntea nemulţumiţilor se află prim-vicepreşedintele partidului, europarlamentarul Rareş Bogdan, secondat de Sigfrid Mureşan şi Florin Roman.

Ei îi cer lui Orban să se retragă de la şefia partidului şi să-şi păstreze conducerea Camerei Deputaţilor. Raluca Turacn se află încă în espectativă, tatonînd reacţiile preşedintelui „de facto“ al PNL, Klaus Iohhanis. Şirul acuzelor făcute de gruparea adversă, la mai toate posturile naţionale de televiziune, sînt de natură a-l incrimina pe cel care de cîţiva ani se erijează în cel mai înfocat „urmaş al Brătienilor“.

Rechizitoriul făcut de tabăra anti-Orban începe cu acuzele publice aduse de secretarul general PNL, Robert Sigartău, preşedintelui Ludovic Orban. Atît acesta cît şi restul grupării anti-Orban susţin că acesta ar trebui să-şi dea demisia, acuzîndu-l că, în ultimul an ar fi condus discreţionar partidul. Ceea ce a pus capac nemulţumirilor grupului pucist ar fi negocierile, în genunchi, cu alianţa USR-PLUS , folosite, doar în interesul personal, spun aceştia, de a obţine şefia Camerei Deputaţilor.

Robert Sigartău l-a acuzat chiar pe Ludovic Orban că ar fi încercat, din nou, să-l retragă pe Florin Cîţu, atunci cînd PNL l-a propus premier. În rechizitoriul făcut lui Ludovic Orban i se inventariază, fără menajamente, lista lungă de greşeli pe care acesta ar fi făcut-o în acest ultim an. „Din punctul meu de vedere, da, PNL, a pierdut alegerile şi s-a plasat pe locul doi, după PSD. Au fost mai multe greşeli în timpul guvernării Orban, în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei şi nu numai. Prin felul în care au fost promovaţi anumiţi oameni în funcţii publice, am fost comparaţi cu PSD. Oamenii n-au fost votaţi, în ultimul an (în forurile de conducere a PNL – n.r.).

E clar că trebuie să discutăm în interiorul partidului şi să alegem, în cadrul Congresului din iunie sau din toamnă, o nouă echipă. Din păcate, din cauza negocierilor duse de preşedintele Orban, am lăsat deoparte platforma de dezvoltare“ a declarat secretarul general al PNL,Robert Sigartău, care s-a aflat în fruntea celor ce au dezaprobat modul în care s-au purtat negocierile în noua coaliţie de Guvernare USR – PLUS – UDMR, reproşîndu-i lui Orban distrugerea partidului.

„PNL are nevoie de o echipă, nu de un om care să negocieze pentru partid şi nu pentru indivizi. Tot mai mulţi colegi sînt nemulţumiţi pentru că PNL a cedat cîteva ministere importane pentru dezvoltarea României: Fonduri Europene, Transporturi, Dezvoltare. Oamenii au înţeles că aceste posturi au fost cedate pentru a obţine preşedinţia Camerei Deputaţilor“, a mai spus Robert Sigartău, care face parte din gruparea reformistă din interiorul PNL, formată din primarul Clujului, Emil Boc, cel care are şi o mare influenţă asupra aleşilor locali, cei mai nemulţumiţi de cedarea ministerelor cheie. Acestuia i s-au alăturat Ilie Bolojan, Gheorghe Falcă şi Florin Roman.

Cauzele declinului PNL, văzute din interior

Europarlamentarul Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL, a analizat cauza rezultatelor slabe ale partidului, încă după alegerile parlamentare, lista acestora fiind lungă. Cap de listă ar fi în opinia sa relaţia tensionată a Guvernului Orban cu Biserica Ortodoxă Română, care se bucură de mare încredere în rîndul populaţiei, ori scoaterea bătrînilor care nu purtau mască, în timpul ceremoniilor religioase şi faptul că aceştia au fost tîrîţi de jandarmi şi amendaţi a făcut un rău imens PNL. Scorul PNL a căzut şi mai jos, după alegerile parlamentare din decembrie, reproşîndu-i-se liderului PNL faptul că nu a sancţionat derapajele Jandarmeriei în comportamentul faţă de bătrînelele hărţuite pentru că purtau masca sub bărbie.

„Faptul că s-a păstrat deschis Palace-ul în Iaşi şi am închis cea mai mare procesiune a BOR, de Cuvioasa Parascheva, a fost exploatat şi ne-a dus în conflict cu biserica. Părerea mea este că Patriarhul Daniel este un om extrem de raţional. Într-o discuţie cu mitropoliţii putea să se stabilească un dialog atît cu BOR, cît şi cu celelate culte, care au avut reacţii foarte dure la adresa Guvernului, pentru că România nu e Franţa“, a declarat Rareş Bogdan în emisiunea Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News.

Rareş Bogdan este însă de părere că cea mai grea lovitură a primit- o PNL în urma incendiului devastator de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, unde au murit arşi de vii, 10 oameni, apreciind că PNL ar fi putut trage foloase de imagine, dacă ar fi ştiut cum să facă acest lucru, pentru faptul că Neamţul, „al doilea Colectiv“, era condus de „baronul PSD“, Ionel Arsene. „În plină campanie electorală a apărut o lebădă neagră, care ne putea fi fatală şi care ne-a dus în jos de la 32% la 27% .

E drept că aceasta a fost, însă şi pentru PSD, o grea lovitură, pentru că nu s-a mai putut remonta. Incendiul de la Piatra Neamţ, deşi nu a avut loc într-un spital coordonat de Ministerul Sănătăţii sau într-un judeţ condus de un liberal – căci aia putea fi catastrofal pentru noi – s-a petrecut într-un judeţ condus de un baron roşu, recunoscut, de Ionel Arsene. Spitalul fiind în subordinea acestuia a contat, pentru că, aici PSD era local la Putere. Însă faptul că Ministrul Sănătăţii era al PNL (Nelu Tătaru – n.r.), ne-a lovit. S-a făcut o paralelă cu ceea ce s-a întîmplat la Colectiv. Dacă atunci Ludovic Orban şi Guvernul PNL nu ar fi luat măsura mutării în Belgia, la Bruxelles, a medicului erou, de la Piatra Neamţ, care a sărit pentru a salva vieţile unor bolnavi din acea secţie, PNL era pulverizat, pentru că făceam sub 20%. Iar dacă, Doamne Fereşte, medicul murea, partidul nu lua nici 20%“, a mai spus europarlamentarul Rareş Bogdan.

Citește știrea

Actualitate

Şeful Poliţiei, iar a pierdut funcţia. Ce declară Paul Tablan

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comisarul şef Paul Tablan a pierdut din nou comanda Poliţiei Neamţ ■ el a pierdut un proces cu MAI la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ■ „Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Tablan Paul. Definitivă“, arată instanţa ■

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat într-un litigiu dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor şi comandantul Poliţiei Neamţ, comisarul şef Paul Tablan, prin sentinţă definitivă dând câştig de cauză instituţiei menţionate. Asta înseamnă că poliţistul şi-a pierdut iar funcţia, situaţie care se repedă pentru a doua oară în decurs de doar un an şi două luni, la sediul IJP Neamţ fiind aşteptată zilele viitoare decia prin care va fi pus la dispoziţie de către minister.

„Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei nr. 31 din 05 iunie 2020 a Curţii de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Tablan Costel Paul. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 ianuarie 2021“, se arată în sentinţa Înaltei Curţi.

Comisarul şef a declarat că nu-i rămâne decât să conteste această situaţie. „Deocamdată mă aflu în concediu şi nu am primit ordinul, dar, din câte sînt informat acesta se află pe circuit (adică trebuie să ajungă la Poliţia Neamţ – n.r.). Cum între timp s-a schimbat ministrul, mă voi afla în starea iniţială, aceea de a începe iar lupta în instanţă pentru anularea ordinului“, a declarat Paul Tablan, care a spus că nu s-au făcut nici de data aceasta verificări ale situaţiei sale şi a faptului că se află în concediu, caz în care nu este legal să fie pus la dispoziţie.

Prima demitere a poliţistului din fruntea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ venea în noiembrie 2019. Printr-un ordin i se aducea la cunoştinţă că a fost destituit, dar fără a i se acorda vreo explicaţie, astfel că el l-a contestat şi a obţinut suspendarea lui la Curtea de Apel Bacău. Decizia era executorie, astfel că fostul comandant revenea în fruntea structurii.

„Admite cererea. Dispune suspendarea executării Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/2059 din 27.11.2019 până la soluţionarea acţiunii în fond. Obligă pârâtul să plătească reclamantului 1.000 lei cheltuieli de judecată. (…) Pronunţată în şedinţa publică din 5 iunie 2020“, se precizează pe portalul Curţii de Apel. După prima demitere, considerând-o abuzivă, mai ales că era în concediu când a fost dispusă, comisarul Tablan şi-a dat în judecată şefii, deschizând două acţiuni, una pentru suspendarea ordinului, care i-a adus câştig de cauză la Curtea de Apel Bacău, iar cealaltă pentru anularea ordinului. Procesul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ, la Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal pe 20 ianuarie 2020, poliţistul chemând în instanţă Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin ministrul Marcel Vela, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin chestor principal de poliţie Liviu Vasilescu, dar şi Inspectoratul de Poliţie Neamţ, prin comisarul care l-a înlocuit, Neculai Catană.

Pârât în dosar este şi Oficiul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), instituţia care nu a mai atribuit certificatul lui Paul Tablan, esenţial pentru a deţine o funcţie de conducere. Adică, motiv de demitere. Judecata a trenat din cauza suspendării activităţii instanţelor pe motiv de criză sanitară, după care Tribunalul Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare către Curtea de Apel Bacău.

„Am câştigat o bătălie. Urmează altele până la final. E doar o etapă, pentru că este vorba despre două acţiuni în instanţă. Una pentru suspendarea ordinului de ministru, cea pe care s-a dat verdictul şi încă una pentru anularea ordinului, iar procesul pentru această acţiune ar putea dura şi doi ani”, a declarat Paul Tablan.

Poliţistul a fost demis după ani de zile în care controale şi verificări dispuse la instituţia pe care a condus-o nu au scos la iveală nimic imputabil. Numai în timpul recentei guvernări PSD, ministrul de Interne, Carmen Dan, a trimis de două ori Corpul de Control la Piatra Neamt. Pentru că, cel mai probabil, nu s-a găsit un alt mod de a-l înlătura s-a recurs la o soluţie de avarie, una „cusută cu aşă albă“ şi cu implicaţii pentru viitorul profesional al poliţistului. Nu i-a fost prelungit certificatul ORNISS, care se reînnoieşte din patru în patru ani şi permite accesul la informaţii clasificate.

Fără acest certificat, nici un ofiţer nu poate lucra în structurile operative. „În urma verificărilor efectuate la structura de specialitate din cadrul Poliţiei Române a rezultat că Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.II/2059 prin care comisarul-şef de poliţie Tablan Costel Paul, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, a fost pus la dispoziţia unităţii, a fost emis la data de 27 noiembrie 2019 cu aplicabilitate din data de 5 decembrie 2019, având în vedere faptul că ofiţerul nu mai îndeplinea o condiţie de ocupare a postului pentru care era numit“, trasmitea IGPR.

Practica judiciară a arătat că ORNISS nu are obligaţia de a-şi motiva decizia nici măcar în faţa instanţei de judecată. Despre schimbarea lui Paul Tablan s-a vorbit că ar fi avut şi substrat politic, ca urmare a faptului că a „deranjat“ pe cineva sau pe mai mulţi. Se dorea ca în funcţie să ajungă o anumită persoană din cadrul instituţiei, dar lucrurile au luat o turnură nebănuită. Tocmai cădea guvernul PSD, cel agreat nu a mai avut susţinere, iar comandant interimar a fost numit alt comisar.

Citește știrea

Trending