Contactează-ne

Actualitate

Klaus Iohannis a făcut, în sfârşit, primul pas din proiectul „Pentru o Românie normală“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Miercuri 8 iulie a fost o zi de infarct pentru majoritatea românilor. Nu pentru că s-a înregistrat nefericitul record privind declararea a celor 555 de infestaţi cu coronavirus.

Am fost avertizaţi că preşedintele nostru va face o declaraţie. Majoritatea dintre cei avertizaţi erau dispuşi să parieze că, în contextul vârfului pandemiei, discursul prezidenţial va începe cu un atac la jugulara PSD-ului, a Curţii Constituţionale, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului.

Este previzionabilă consecvenţa preşedintelui Klaus Iohannis în lansarea acestor atacuri, indiferent dacă este vorba despre Justiţie, despre pandemie sau despre Catedrala Neamului. Spre şocul majorităţii cetăţenilor care l-au ascultat, mesajul preşedintelui nu a conţinut nici o virgulă, care să zgârie măcar ceva sau pe cineva de data aceasta. Discursul prezidenţial a fost, pentru prima oară, un apel la concordie naţională. A vorbit despre necesitatea dialogului între partidele politice, între Parlament şi Guvern, între instituţiile statului. Discursul său a vrut să marcheze îngroparea securii războiului româno -român, abandonarea pandemiei urii şi descurajarea politizării oricărui pârţ, indiferent cine îl trage.

La o oră după declaraţia preşedintelui, a vorbit şi premierul Ludovic Orban. Spre deosebire de Klaus Iohannis, Ludovic Orban a încremenit în predictibilitatea discursului său, ţinând-o langa cu autovictimizarea sub presiunea PSD-ului, a CCR-ului, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului, care l-ar împiedica sistematic în opera sa măreaţă de scoatere a României din colaps medical şi economic.

Orban şi-a încheiat apoteotic discursul, lansând apelul către români de a nu respecta deciziile Curţii Constituţionale. Şocaţi la rândul lor de diferenţa de abordare dintre Iohannis şi Orban, ziariştii l-au întrebat pe Preşedinte, cum traduce apelul premierului subaltern. Răspunsul preşedintelui Iohannis ne-a băgat şi mai mult în ceaţă. Acesta s-a delimitat de discursul premierului, precizând că acesta are o abordare strict personală, care îl priveşte. În traducere liberă, o să-l coste.

O să-l coste o moţiune de cenzură pe care Klaus Iohannis nu o contestă. După cum nu contestă acum nici decizia CCR, privind modalitatea neconstituţională prin care Guvernul Orban a realizat carantinarea, izolarea şi internarea persoanelor sănătoase, asimptomatice sau bolnave. Orban şi-a justificat atacul la adresa CCR susţinând public că aceasta este agentură a PSD- ului şi că decizia dată este opera incontestabilă a acestui partid.

După mintea lui Orban, şi cei trei judecători ai Curţii, numiţi de preşedinţie, au devenit peste noapte agenţi pesedişti. Noaptea minţii.

O tâmpenie: să bagi Constituţia în carantină

Decizia CCR nu a negat pandemia şi efectele ei, ci a stabilit, ce era la mintea cocoşului. Anume că izolarea, internarea obligatorie şi carantina nu se stabilesc prin ordin de ministru, ci prin lege. Aşa spune „Sfânta Constituţiune“. În şedinţa de luni 6 iulie, Guvernul Orban a catadixit, în sfârşit, să bage în legalitate carantina, izolarea şi internarea obligatorie, producând un proiect de lege pe care marţi, 7 iulie, l-a înaintat Parlamentului pentru a fi aprobat şi pus în acord cu Decizia CCR.

Până pe 7 iulie, Guvernul Orban, în aroganţa sa, credea că-i este permisă orice încălcare a drepturilor omului şi că pandemia îl dezleagă de dependenţa constituţională faţă de Parlament. Faptul că Decizia CCR a lăsat autorităţile sanitare fără unele pârghii de control direct asupra populaţiei nu se datorează nimănui altcuiva decât Guvernului Orban, care, în nesăbuinţa sa, a băgat în carantină şi Constituţia, odată cu românii. Constituţia nu permite să te închini la un ordin de ministru, ca la o lege.

Este o tâmpenie, să susţii că CCR a făcut un joc politic. CCR nu a făcut decât ceea ce trebuia să facă. Să atragă atenţia lui Ludovic Orban că încalcă Constituţia. Fie şi numai pentru aceasta, Ludovic Orban trebuia schimbat din funcţie. A fost o mizerie că, de pe 16 martie şi până în prezent, Guvernul Orban a fost lăsat să guverneze cu muşchiul, nu cu creierul. Recentul gest nesăbuit al lui Orban, de a cere populaţiei să nu respecte deciziile CCR, este bomboana de pe coliva funcţiei de premier. Ludovic Orban credea că, dacă lui Klaus Iohannis ia mers să dea cu CCR de pământ, de câte ori se întorcea răvăşit de la Sibiu, îi va merge şi lui la fel. Omeneşte, Orban este de înţeles.

Iohannis nu a păţit niciodată nimic încălcând Constituţia, deşi remediul este suspendarea din funcţie. Lălăiala fudulă a Guvernului Orban a făcut ca România, odată cu introducerea unor relaxări, să treacă inerent şi pragul cazurilor de infectare, în condiţiile lipsei legislaţiei constituţionale aferente. Gândirea guvernanţilor noştri şi-a avut izvor de undeva, din zona turului pantalonilor, internând obligatoriu pe asimtomatici COVID-19 şi lăsând bolnavii non-covid să zacă pe dinafara spitalelor.

Decizia CCR a intrat în vigoare pe 2 iulie, când au început externările la cerere. După cinci zile, pe 8 iulie, în România s-a înregistrat un nou vârf, de 555 infectaţi. Care este legătura dintre acest vârf şi Decizia CCR? Legătura este doar în capul lui Ludovic Orban, care se numeşte manipulare electorală.

Primarului romaşcan, liberalului Micu Lucian, i se normalizează calea spre un nou mandat

În luna aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în perioada 2012-2016, actualul primar al Romanului, Micu Lucian, a ocupat funcţia de viceprimar, aflându-se într-o totală stare de incompatibilitate, fapt sesizat de Agenţia Naţională de Integritate. Incompatibil fiind, acesta nu ar mai fi avut dreptul să candideze, în 2016, pentru funcţia de primar, pe care de altfel a şi obţinut-o.

Consilierii municipali ai Romanului au gândit un soi de recurs în casaţie, după mintea lor, sub forma unei hotărâri de consiliu local, cu care au sperat să anuleze efectul imediat şi normal al deciziei ICCJ. Cei 20 de consilieri care au votat magistrala hotărâre ar trebui să nu mai primească mandat de încredere, pentru un nou mandat. Printre cei 20 de consilieri votanţi sunt şi şase consilieri PSD, care au fost suspendaţi din calitatea de membri ai partidului. Frecţie la un picior de lemn. Ar fi trebuit daţi afară din partid, nu atât pentru blatul lor, cât mai ales pentru amatorismul legislativ, cu iz penal, de care au dat dovadă.

Efectul NORMAL şi imediat, al deciziei ICCJ, era ca mandatul primarului să înceteze imediat prin simpla formalitate de semnare de către prefect a ordinului de încetare a mandatului. Cu atât mai NORMAL cu cât prefectul George Lazăr este jurist de profesie şi a mai fost pe această funcţie vreo 13 luni, în 2013 – 2014, când bănuiesc că a deprins primele taine ale funcţiei.

În noaptea unor cuţite lungi, din 11 decembrie 2019, Guvernul Orban a destituit 30 de prefecţi, ocazie cu care a fost reînnoit şi mandatul domnului Lazăr, a cărui activitate de membru PNL a încetat tot atunci. La a doua înscăunare ca prefect, George Lazăr promitea cetăţenilor nemţeni că „voi fi foarte transparent în luarea deciziilor“. Deoarece incompatibilitatea dovedită a primarului Micu Lucian atrage după sine şi interdicţia de a mai candida pentru vreo funcţie în administraţia publică, prefectul Lazăr nu se grăbeşte cu eliberarea din funcţie a acestuia.

Se profită şi de faptul că legea permite lungirea procedurii de punere în aplicare a deciziei ICCJ până la 6 luni. Adică, alegerile din septembrie îl pot găsi pe Micu Lucian pe funcţie, pentru a organiza propria alegere. Una este ca Micu Lucian să candideze pentru un nou mandat, de pe funcţia de primar şi cu totul alta este ca atunci să fie un simplu cetăţean. Domnul prefect, din înţelepciunea sa juridică, ne previne că interdicţia lui Micu Lucian s-ar putea să fi fost prescrisă, cântând astfel în struna consilierilor romaşcani.

Se înscăunează în „normalitatea“ promisă, tendinţa de a fi contestate deciziile instanţelor, a ICCJ-ului şi a CCR-ului. Toată transparenţa prefectului se rezumă la declaraţia lui că „nu ne grăbim, trebuie să ne asigurăm că luăm cea mai bună decizie în cazul primarului Lucian Ovidiu Micu“.

Păi, parcă ştiam că decizia a luat-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Domnul prefect poate doar să ia notă de această decizie. În acest context, nu-mi rămâne decât să caut noile înţelesuri ale termenului de „normalitate“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pensia ar putea fi iar cumpărată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Violeta Alexandru ■ o astfel de măsură a fost luată şi în urmă cu cîţiva ani ■ în 2018, peste 1.230 de nemţeni au făcut „shopping“ de acest fel şi au scos din buzunar mai mult de 6,8 milioane de lei ■

Lipsa banilor la bugetul de stat le dă idei guvernanţilor în a atrage lichidităţi. Nu sînt idei noi, ci vechi, probate, care dau roade. Mai exact e vorba de posibilitatea celor care nu au stagiul complet de cotizare pentru a ieşi la pensie, de a-şi „cumpăra“ anii lipsă.

Anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Vioteta Alexandru, care a vorbit despre modificări la Legea pensiilor. „Prima modificare pe care aş intenţiona să o fac este legată de posibilitatea oamenilor de a-şi cumpăra, adică de a putea recupera din spate perioade pentru care nu au contribuit. Sînt persoane care mi-au semnalat acest lucru, mi- au adus în atenţie faptul că ar avea disponibilitate constatînd că din toată perioada de stagiu minimal de cotizare le lipsesc cîţiva ani şi ar fi dispuşi să îi acopere în acest moment. Ar fi o potenţială modificare pe care o voi pune în dezbatere publică, voi vedea reacţiile şi ulterior voi decide“, a anunţat Violeta Alexandru în emisiunea de pe 4 august.

Măsura a mai fost adoptată şi în anul 2018 şi a prins destul de bine. Iniţial a fost în vigoare pentru o parte din an, apoi a fost prelungită pînă la 31 decembrie 2018. La jumătatea lunii decembrie Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţa că 1.230 de persoane şi-au cumpărat ani de pensie pe care au plătit peste 6,8 milioane de lei ron.

„Menţionăm că de la data intrării în vigoare a Legii nr.186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi pînă la această dată la sediul CJP Neamţ au fost încheiate 1.230 contracte de asigurare socială în temeiul Legii 186/2016, fiind încasată o sumă de 6.874.223 lei“, conform CJP Neamţ.

Atunci se putea cumpăra retroactiv numai ultimul cincinal în care titularul nu a lucrat. Persoanele care nu aveau calitatea de pensionari puteau efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, respectiv nu au realizat stagii de cotizare sau stagii asimilate stagiului de cotizare în sistemul public. Altă condiţie era să nu fi avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicita încheierea contractului de asigurare socială.

Contractul de asigurare socială se încheiau numai pentru perioade anterioare datei la care erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, privind vîrsta standard de pensionare, perioade ce se încadrau în intervalul cuprins între data încheierii contractului de asigurare şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv venitul asigurat la care se achita contribuţia de asigurări sociale, înscris în contractul de asigurare socială, era ales de persoana care încheia contractul şi nu putea fi mai mic decît salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător fiecărei luni din perioada pentru care se solicita asigurarea în sistemul public şi nici mai mare decît valoarea corespunzătoare a de cinci ori cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cota de contribuţie de asigurări sociale care se utiliza la calculul contribuţiei datorate era cea prevăzută în acte normative în vigoare la acea dată, pentru condiţii normale de muncă. Suma cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, datorată în baza contractului de asigurare socială încheiat, putea fi plătită în una sau mai multe tranşe lunare, fără a depăşi termenul de aplicare al legii. Cei care şi- au cumpărat atunci liniştea bătrîneţilor puteau achita în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege, în contul deschis la Trezorerie pe seama Casei Judeţene de Pensii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sentinţă în traficul cu job-uri la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ asistenta inculpată a rămas cu o pedeapsă de 2 ani şi jumătate de închisoare, fără executare ■ ea şi-a traficat influenţa pentru angajări la Spitalul Judeţean Neamţ ■ la scurt timp după pronunţare a fost inculpată într-o altă cauză, similară ■

Carmen Mariana Nedelcu, de 45 de ani, asistentă în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, cea care şi-a traficat influenţa pentru angajări în unitatea menţionată, a primit sentinţa definitivă.

E a contestat la Curtea de Apel Bacău sancţiunea dispusă de magistraţii Tribunalului Neamţ, de 2 ani şi 8 luni de detenţie, cu suspendare. A obţinut o victorie palidă şi pedeapsa a fost dimunată cu 2 luni, astfel că acum este de 2 ani şi jumătate, tot fără executare.

A mai fost obligată să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunităţii şi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. I s-a interzis exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile sau funciile publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Sumele primite din traficarea influenţei, 1.400 de euro şi 3.800 de lei, au fost confiscate, iar pentru recuperarea banilor judecătorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei. În plus, mai este datoare statului cu 1.000 de lei, cheltuieli judiciare.

În septembrie 2018, Nedelcu a fost inculpată pentru două fapte de trafic de influenţă. Ea cerea bani de la doritorii interesaţi să promoveze concursuri de angajare, sau să procedeze similar la trecerea pe trepte profesionale superioare. Faptele au avut loc în perioada cuprinsă între mai şi septembrie 2017. Prima dintre infracţiuni ar fi avut loc în primăvara anului trecut.

„Inculpata, de profesie asistent medical, a fost trimisă în judecată pentru săvîrşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi trafic de influenţă în formă continuată, dupa ce, din cercetări, a rezultat că a pretins şi primit bani pentru intervenţii în favoarea unor persoane privind promovarea unor examene de angajare. Astfel, în calitate de asistentă în cadrul Secţiei Boli Infecţioase, în perioada mai- septembrie 2017, a pretins şi primit de la o persoană, suma de 400 euro şi alte foloase materiale, lăsînd să se creadă că ar putea să determine funcţionarii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi Consiliului Judeţean Neamţ angajarea sa pe un funcţie de asistent medical la secţia Psihiatrie. În baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, de la aceeaşi persoană, inculpata a pretins 1.500 de euro, din care a primit 1.000 de euro, sub pretextul că îşi poate exercita influenţa pe lîngă medicul şef al secţiei Psihiatrie, tot în scopul promovării examenului“, se arăta într-un comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Cea de-a doua faptă ar fi avut loc în perioada iunie – iulie anul trecut. A pretins de la o persoană suma de 1.000 euro, din care a primit efectiv 3.500 de lei, sub pretextul că poate să determine personalul de decizie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ să o promoveze la examenul pentru ocuparea postului de asistent medical la Secţia Neurologie.

Ulterior, DGA anunţa că pentru cei care au dorit angajări pe bani, cercetările s-au disjuns pentru acuze de cumpărare a influenţei şi cumpărare de influenţă în formă continuată. „Faţă de cele două persoane care au oferit bani pentru influenţă, procurorul a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată, respectiv cumpărare de influenţă“, mai comunica DGA. La scurt timp de la pronunţarea dispusă de Tribunalul Neamţ, în decembrie, Nedelcu a fost inculpată într-un alt dosar pentru fapte similare. Procurorii au stabilit ca infracţiunile ar fi avut loc în perioada august – septembrie 2017, cînd a pretins şi primit de la două persoane suma de 300 de euro.

Rămâne de văzut ce vor decide magistraţii, în cazul în care va fi trimisă în judecată, acuzata putînd fi condamnată la o sentinţă cu executare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Furt de 10.000 de lei şi împăcarea cu hoţul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ infractorul a sustras cartele telefonice, dar după ce a fost prins, păgubitul l-a iertat

Un furt ce a provocat victimei o pagubă estimată la 10.000 de lei, a fost soluţionat rapid de oamenii legii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Anchetatorii au dat rapid de urma hoţului, însă la final munca lor s-a soluţionat cu o strîngere de mînă între păgubit şi hoţ. Pentru că partea vătămată şi-a recuperat în totalitate paguba, l-a iertat pe hoţ, iar conform normelor legale în vioare, împăcarea părţilor nu mai atrage răspunderea penală, astfel că hoţul nu mai are de ce se teme în privinţa problemelor cu legea penală.

Totul s-a întîmplat la începutul acestei săptămîni, la data de 3 august 2020, cînd oamenii legii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săbaoani au fost sesizaţi de către un bărbat de 45 de ani, din Roman, cu privire la faptul că, în cursul aceleiaşi zile, persoane necunoscute i-au sustras din portbagajul autoturismului, o cutie în care se aflau cartele de reîncarcare pentru diferiţi operatori de telefonie mobilă.

Paguba produsă a fost etimată la 10.000 de lei, iar suspectul a fost identificat rapid, un bărbat de 36 de ani, din Tămăşeni. Prejudiciul creat a fost recuperat integral. „În cursul aceleiaşi zile, în cadrul dosarului întocmit a intervenit împăcarea părţilor, astfel s-a dispus punerea în libertatea a presupusului autor, fiind exonerat de răspunderea penală“, conform Poliţiei Neamţ.

Recent, într-un alt caz în care doi hoţi au furat materiale de construcţii din curtea unui romaşcan şi au ieşit cu marfa la vînzare, păgubitul şi-a retras plîngerea. Hoţii, de 18 şi 20 de ani, au fost arestaţi, dar cum păgubitul i-a iertat, s-a decis eliberarea.

Citește știrea

Trending