JUDECATORII SI PROCURORII BUNI DE PLATA

Judecatorii si procurorii vor putea fi trasi la raspundere daca se va dovedi ca au gresit, în mod intentionat, la împartirea dreptatii. În aceste cazuri, statul va fi obligat sa recupereze pagubele de la magistratul care a gresit. În cazul în care diferite persoane au fost condamnate pe nedrept în procese penale, acestea ar putea fi despagubite de judecatori. Pentru orice sentinta penala „strîmba“ din cauza careia statul roman scoate bani de la buget pentru a plati daune cetateanului pagubit, magistratul vinovat va fi tras la raspundere prin „actiunea în regres“, care este obligatorie. În cazul în care statul a fost condamnat de catre o instanta internationala, se va îndrepta împotriva judecatorului vinovat. Legea de modificare a Codului de procedura penala intra în vigoare peste o saptamîna, de pe 7 septembrie 2006, la o luna de la publicarea în Monitorul Oficial. Pîna acum, statul doar se putea îndrepta asupra magistratilor, dar niciodata nu a fost tras la raspundere vreun procuror sau judecator. Actiunea în regres exista si pîna acum, dar nu era obligatorie. Peste o saptamîna, aceste actiuni nu mai sînt facultative si vor viza magistratii care au dat dovada de rea credinta sau de grava neglijenta. Astfel, cei care au fost închisi pe nedrept sau împotriva carora s-au luat masuri preventive gresite vor da statul în judecata si vor primi daune reparatorii. La rîndul sau, statul este obligat sa recupereze pagubele de la magistratul vinovat. „Actiunea în regres exista si înainte, dar nu se prevedea obligativitatea sa. Raspunderea magistratului exista de mai mult timp în legislatia noastra, dupa 1990, dar eu nu am cunostinta ca, pîna în prezent, sa fi fost introdusa o astfel de actiune împotriva unui magistrat. Sper ca acest lucru sa functioneze si este normal ca un judecator sa plateasca daca se dovedeste reaua credinta, la fel ca si neglijenta. De altfel, neglijenta si reaua credinta ar trebui sa fie imputate oricarui functionar public. Cu toate acestea, este nevoie ca stabilirea vinovatiei sa fie facuta cu obiectivitate, dincolo de orice interese. Vreau sa spun ca nu trebuie sa se ajunga ca un magistrat sa fie presat în acest mod. Desigur, pe fond de stres, de presiune, faptul ca avem multe dosare si se intra în sedinta de dimineata pîna seara, se poate gresi foarte usor, dar în conditiile acestea nu este vorba de rea credinta. Daca nu se stabileste foarte bine si de la bun început care sînt limitele relei credinte sau ale neglijentei, se poate ajunge la altceva. Pe de alta parte, avem destule condamnari la CEDO datorita faptului ca legislatia nu permitea o alta solutie la acea vreme. O astfel de situatie nu poate fi imputata magistratului care a judecat dosarul“, a declarat Catalin Mormoe, presedintele Judecatoriei Piatra Neamt. Cel lezat de hotarîrile judecatoresti nedrepte va putea cere daune reparatorii de la statul roman numai prin actiune la tribunalul în raza caruia domiciliaza. Daca va cîstiga, statul îi va plati daunele reparatorii. Va începe un nou proces în care cel judecat va fi magistratul care a emis hotarîrea judecatoreasca dovedita a fi gresita. Daca se va stabili reaua credinta sau grava neglijenta a magistratului, acesta va trebui sa plateasca suma pe care a platit-o statul ca daune reparatorii. Vor putea fi imputate magistratilor arestarea preventiva gresita, dar si alte masuri cum ar fi interdictia de a parasi tara, ori localitatea. Procurorii si judecatorii vor trebui sa plateasca pentru cauzele penale rejudecate la instantele internationale (CEDO) si în urma carora statul roman va fi obligat la despagubiri. De mentionat este faptul ca aceste prevederi se aplica numai în penal, nu si în materia civila. Este cunoscut faptul ca despagubirile cele mai numeroase au fost platite de statul roman în procesele civile de retrocedare a proprietatii.