Jonathan Scheele, îngrijorat de mentalitatea românilor

• seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti aratã cã în bagajul mental al românilor par sã atîrne încã greu mentalitãti mai putin europene

Seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, s-a declarat îngrijorat de persistenta tolerantei fatã de coruptie si a intolerantei fatã de minoritãti în mentalitatea românilor chiar în pragul aderãrii la Uniunea Europeanã. El i-a asigurat de asemenea pe cetãtenii României cã multe dintre lucrurile de care se tem nu se vor întîmpla în momentul aderarii. Jonathan Schele a tinut un discurs la Conventia nationalã a organizatiilor si persoanelor care se ocupã de comunicarea Uniunii Europene în Romania. „România e tot mai aproape de a deveni membru al Uniunii Europene, a declarat Jonathan Scheele, ne-am îmbarcat cu totii în aceasta cãlãtorie si vrem sã ajungem cu bine la destinatie – si în 2007 dacã e posibil“. Dar în bagajul mental al românilor par sã atîrne încã greu mentalitãti mai putin europene, dupã cum arata un recent sondaj IRSOP comandat de Comisia Europeanã la Bucuresti. Potrivit studiului, 85 la sutã din cetãteni cred cã cine nu are bani sau relatii nu are sanse sã fie tratat corect în justitie si 62 la sutã cred cã daca vrei sã avansezi, esti obligat sã faci ilegalitãti. Peste 80 la sutã sînt de pãrere cã omul de rînd nu poate influenta hotãrîrile puterii si peste 50 la sutã spun cã pluralismul politic nu oferã nici un avantaj. Stereotipurile privind minoritãtile etnice si sexuale predominã încã. 68 la sutã dintre cei chestionati cnsiderã cã ungurii din România sînt mai atasati de Ungaria, decît de România, 42 la sutã spun ca în rîndul tiganilor existã multi infractori si 38 la sutã cred ca homosexualii sînt un fel de infractori. Alte idei larg rãspîndite: sînt prea multi strãini care prosperã în România în timp ce românii o duc prost, sînt de pãrere 64 la sutã, în timp ce 61 de procente sînt convinsi cã arabii, turcii si chinezii sînt necinstiti. „Reiese cã pentru o parte a românilor, coruptia sau actiunea la limita legii, dacã vreti, reprezintã încã o solutie pentru rezolvarea problemelor. În egalã mãsurã, tentatia modelului autoritarist sau intoleranta fatã de minoritatile etnice, religioase ori sexuale persistã. Pe mine mã îngrijoreazã aceste semnale si cred cã si pe dumneavoastrã. E sarcina noastrã comunã sã promovãm mai eficient valorile statului de drept, pluralismului, tolerantei si solidaritãtii“, a comentat Jonathan Scheele pe marginea rezultatelor sondajului de opinie.

Entuziasm cu mai multe temeri decît sperante Cetãtenii României sînt în continuare printre cei mai entuziasti privind Uniunea Euroepanã, cu un nivel de sustinere de 66 la sutã. Dar în spatele acestei sustineri, sondajul IRSOP a detectat mai multe temeri decît sperante. Pe termen scurt, 66 la sutã considerã cã aderarea va aduce mai mult dezavantaje, chiar dacã si mai multi cred cã pe termen lung avantajele aderãrii vor predomina. Marele dezavantaj de care se tem 69 la sutã este sporirea dramaticã a preturilor, alte temeri fiind legate de cresterea somajului, de pierderea identitãtii nationale si de distrugerea agriculturii. În mare parte, apreaciazã Jonathan Scheele e vorba de euro-mituri, nu de realitãti. „Lucrurile de care se tem cei mai multi ori nu se vor întîmpla ori s-au întîmplat deja. Pordusele mai bune si mai ieftine din import se gãsesc deja pe piata româneascã. Preturile care nu se sustineau economic au crescut deja. Tinerii care nu se pot realiza în România fac deja cariere stralucite în strãinãtate. Cît despre pierderea identitãtii nationale, ce alt argument împotrivã as putea aduce decît moto-ul european, «Unitate în diversitate», a mai spus Jonathan Scheele. Nici englezii, nici francezii si nici germanii nu si-au pierdut identitatea nationalã, a insistat ambasadorul Scheele. La rîndul sãu, ambasadroul britanic Quinton Quayle a recunoscut cã inevitabil vor exista si perdanti ai aderãrii. Nu e posibil ca România sã aibã în continuare 4 milioane de persoane care trãiesc de pe urma agriculturii, a spus el. „Mergeti mai mult prin tarã, a îndemnat un participant de la Sibiu clasa politicã din România, amintind cã ciobanii din Mãrginime nu mai îndrãznesc sã-si vînda brînza si tuica în piete, spunînd cã se tem de regulamentele Uniunii Europene“.