Contactează-ne

Actualitate

Jandarmii şi Eminescu: „Ale tale coaste toate, numai eu ştiu să le rup“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Jandarmeria l-a omagiat pe Eminescu, postînd pe Facebook un clip video însoţit de un mesaj ■ a fost de ajuns ca instituţia să fie ţinta unor ironii cu referire la evenimentele din 10 august 2018 ■ iată cîteva creaţii ale internauţilor: „Bate gazul dintr-o parte/ Noi te batem ca la carte“; „El tot lovea tremurător/ Se aprindea mai tare/ Dădea cu gaz fulgerător/ Ca 4 clase are!“; „O vede azi, o vede mîini/ Astfel dorinţa-i gata; Îi dă la cap şi la plămîni/ De cade lată fata“ ■

Jandarmeria Română nu reuşeşte să depăşească criza negativă de imagine prin care trece după intervenţia în forţă la evenimentele de pe 10 august 2018, la ceea ce s-a numit Mitingul diasporei. Pe data de 15 ianuarie 2019, în ziua cînd s-au împlinit 169 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, instituţia a publicat pe contul de Facebook un videoclip în care trei angajaţi se plimbă într-un cadru feeric de iarnă, iar, la un moment dat o tînără jandarmeriţă începe să cînte o parte din melodia „Eminescu“, interpretată de Doina şi Aldea Teodorovici. Videoclipul are şi un mesaj: „Un ceai nu e doar o licoare caldă, care te încălzeşte în zilele geroase, ci devine hrană pentru suflet atunci cînd ai alături oameni frumoşi şi pe Eminescu în gînd“. Numai că, ceea ce s-a dorit un omagiu pentru Poetul naţional, a devenit o sursă inepuizabilă de ironii pe internet. „Autorii“ au vrut astfel să le reamintească jandarmilor de violenţele din 10 august, din Piaţa Victoriei, publicînd comentarii şi versuri spumoase cu adaptări ale unor versuri ale lui Eminescu. Iată cîteva dintre creaţiile postate pe reţeaua de socializare, care au strîns foarte multe aprecieri: „Pe lîngă stîlpii fără soţ/ adesea ai trecut/ te-au bătut jandarmii toţi/ de nu te-am cunoscut“ sau „Ce te legeni, hipstere/ cu luminiţe şi pe vînt/ ia, că te pun la pământ“; „O, rămîi, rămîi în dubă/ Te-am gazat atît de mult/ Ale tale coaste toate/ Numai eu ştiu să le rup“. Imaginaţia celor care au postat catrene nu a avut limite, ei „prelucrînd“ versuri şi din alte poezii ale lui Eminescu. De exemplu, o strofă din „Somnoroase păsărele“ devine: „Somnoroase bătrînele/ La biserică se adună/ Vin jandarmii, dau in ele/ Noapte bună“.

„Nu bateţi şi voi pe nimeni pe aceste versuri superbe?“

„Ce te legeni?“ a fost transformată astfel: „Bate gazul frunza-n dungă/ Rezistenţii mi-i alungă/ Bate gazul dintr-o parte/ Noi te batem ca la carte“. Strofe din „Luceafărul“ sună astfel: „Cobori în jos, pulan cel sfînt/ Alunecînd pe-o ceafă/ Pătrunde-n coaste şi în spate/ Conştienţa-mi îndepărtează/ El tot lovea tremurător/ Se aprindea mai tare/ Dădea cu gaz fulgerător/ Ca 4 clase are!“; „O vede azi, o vede mîini/ Astfel dorinţa-i gata; Îi dă la cap şi la plămîni, De cade lată fata/ Cum ea pe coate-şi răzima/ Dureri pulsînd în tîmple/ De gazul lui şi inima/ Şi sufletu-i se împle“; „Cobori în jos, grenadă-n vînt/ Lăsînd dîre de gaze/ Răneşte oameni de rînd/ Şi piaţa-mi luminează“. Alte comentarii sînt: „Jandarmeria te face să îţi dea lacrimile! Cu gaz sau versuri, la alegere! În eventualitatea unui nou eveniment gen 10 august, vor îmbina utilul cu plăcutul şi vor împărţi bastoane şi lacrimogene recitînd Eminescu“; „Bună ziua! Puteţi să-mi spuneţi dacă angajaţii dumneavoastră bat în iambic sau în trohaic?“; „Nu bateţi şi voi pe nimeni pe aceste versuri superbe?“; „Felicitări pentru aceste vorbe frumoase! Dar gazul… gazul ce zice?“. Cineva a publicat un videoclip de la violenţele din 10 august, pe fundalul căruia se aude melodia cîntată de jandarmeriţă de ziua lui Mihai Eminescu. Şi alte versuri sînt destul de inspirate: „O, rămîi… pe loc, odată/ Că te-am alergat prea mult/ Vreau să-ţi simt capul sub gheată/ Gemetele să-ţi ascult“; „În al umbrei întuneric/ Te-nvăţ să numeri pe dinţi/ În timp ce te-njur de mamă/ Morţi, răniţi şi nişte sfinţi“; „Şi strigau în cor, cuminţi/ Partidul să se spele!/ Şi au primit bastoane-n dinţi/ Şi au văzut doar stele“. Poeţii de ocazie au mai scris următoarele: „Jandarme, jandarmuţule/ Ce mai faci, drăguţule?/ Că de cînd nu m-ai bătut/ Dinţii nu mi-au mai căzut/ Şi de cînd nu m-ai gazat/ Ochii nu mi-au lăcrimat“, sau „Lumina de pe epolet/ Încet în grade şuie/ Te bag în dubă şi te bat/Pînă ieşim din UE“.

Ce-a fost la miting

Mitingul de pe 10 august 2018, din Piaţa Victoriei, la care au participat circa 100.000 de persoane, a fost caracterizat de violenţe. La un moment dat, jandarmii au intervenit în forţă împotriva manifestanţilor pentru evacuarea lor şi au tras zeci de grenade lacrimogene în mijlocul pieţei şi în parcare, dispersînd zecile de mii de oameni. Numai că, mulţi dintre participanţi au fost răniţi de dispozitivele lansate de jandarmi, iar alţii în confruntările cu forţele de ordine. Piaţa Victoriei a fost la un moment dat plină de fum, protestatarii alergînd să scape de efectul acestora. Violenţele dintre jandarmi şi protestatari au continuat mult după miezul noţii pe străzile adiacente Pieţei Victoriei. După aceste confruntări s-a avansat cifra de circa 450 de răniţi, aproximativ 30 fiind din cadrul jandarmilor. Cei mai mulţi au primit îngrijiri medicale de cadrele de la Ambulanţă, iar în cazul a cîtorva zeci a fost necesară transportarea la spital. În afară de cei răniţi, mii de persoane au fost expuse la gaze lacrimogene, printre care copii şi persoane in vîrstă. După nedoritele evenimente din Piaţa Victoriei cîteva sute de oameni au depus plîngeri penale la Parchetul General împotriva forţelor de ordine. Printre participanţii la protest au fost şi incitatori, care au deturnat mitingul, provocîndu-i pe jandarmi şi determinîndu- i să intervină în forţă împotriva protestatarilor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Despre relativitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (26 martie 1934 – 18 martie 2000), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice, care au fost publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronică de o mare actualitate şi după aproape un sfert de veac. „Pisălogul“, cu ironia ce-l caracteriza, satiriza, deopotrivă, înşelătoria politicianistă a aleşilor neamului, lenea cronică a concetăţenilor noştri, „învîrteala“ fiecărui individ ce dorea să se strecoare prin hăţişurile vieţii. Nu scapă ironiei cronicarului nimic din ce este omenesc: lipsa de cuvînt, minciuna ca mod de a te salva din orice situaţie inconfortabilă, necinstea ridicată la rang de regulă de viaţă, ipocrizia, linguşeala, lăcomia, etc.

Săptămîna trecută mi-am dat demisia şi nu m i s-a aprobat. Ce să fac? Oare să încerc să fiu autocritic şi să le spun că nu am „origine sănătoasă“? Nu ţine. Nu mai sînt timpurile cînd pentru aşa ceva puteai fi trimis într-o „staţiune“ în Bărăgan (că noi n-avem Siberie), iar sensul expresei s-a pierdut în negura vremilor. Oare să le spun că sînt bolnav, cînd în realitate am sănătate de fier ruginit? Cum adicătelea? Eu, gazetar, să mint? Unde aţi mai auzit una ca asta? Ce-ar fi să le zic că nu mă pricep la gazetărie? Păcatele mele! S-ar putea să fiu crezut şi, în consecinţă, să fiu transferat la o altă publicaţie romaşcană (ştiţi d-voastră la care). Ce să fac?

Întrucît am ajuns la concluzia că n-am încotro, aprob demisia să nu mi se aprobe şi-mi voi continua activitatea. Astăzi voi vorbi despre relativitate şi spun că, odată, Enstein, autorul renumitei teorii în discuţie, i-a scis lui Charlie Chaplin că-l felicită întrucît toată lumea îl apreciază şi toată lumea îl înţelege, la care faimosul comic i-a răspuns, tot în scris, că-l felicită şi el, pentru că toată lumea îl apreciază şi nimeni nu-l înţelege. E şi normal: chestia e complicată, domnule. Dumneavoastră aţi putea înţelege, de pildă, cum se face de se aduc atîtea prejudicii ţării? Ca să puteţi înţelege, trebuie să stiţi ceva despre relativitate, iar băiatul să vă pună în temă.

Prin urmare, nu vă vine să credeţi dar lucrurile care stau pe loc se mişcă. Nu-i nici un paradox. Ele par a sta pe loc, aşa cum unii oameni par a fi cinstiţi şi bine intenţionaţi. Cuvîntul „relativitate“ vine de la „relativ“, o vorbă care, printre altele, mai înseamnă un fel de două feluri. Bunăoară, cineva întreabă dacă găsiţi bună ideea introducerii taxei pe valoarea adăugată. Dacă veţi da un răspuns relativ, mulţi vor înţelege ce gîndiţi, pentru că mulţi sînt de aceeaşi părere, că aşa-i lumea veşnic nemulţumită, cu toate că o duce relativ bine, întrucît preţurile la alimente sînt relativ suportabile, iar omul se scoală de la masă, relativ sătul.

Pînă să apară teoria lui Einstein, parcă nu era chiar aşa, domnule! Pîinea era pîine, vorba era vorbă. Hoţul era hoţ şi negustorul la fel. Cînd stăteai, stăteai, cînd lucrai, lucrai. Acum sînt cazuri că unii muncitori trebuie să stea la fabrică opt ore pe zi. Şi stau, dar nu stau, ci respiră, joacă şeptic, se tînguiesc unii altora, că nu-i una, nu-i alta. Deci un stat absolut nu există, din cauza teoriei mai sus pomenită. Eu, bunăoară, nu sînt de acord cu ce se spune, cum că se bate pasul pe loc. Nu-i adevărat: mergem. În ce sens? În sensul de rotaţie al Pămîntului, de la apus spre răsărit. Alte amănunte nu am. Nu am pentru că totul e relativ. Pacea e relativă, greutăţile (de cîntar) sînt relative. Un singur lucru este clar şi sigur: benzina sigur o să se mai scumpească, dar nemulţumirea genereală n-o să mai fie relativă. Eu aşa cred.

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu Nazarie

Citește știrea

Actualitate

Punct final într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un afacerist şi un inspector în construcţii au fost condamnaţi la cîte 2 ani de închisoare, cu suspendare

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au pus punct într-un dosar cu acuze de fraudă cu fonduri europene. Instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, i-a condamnat la pedepse cu suspendare pe un afacerist şi un funcţionar. Bogdan Andrei Ungureanu, în calitate de reprezentant al SC Lilfarm, a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Prima instanţă a aplicat 2 ani de închisoare cu suspendare. Inculpatul trebuia să presteze şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Al doilea inculpat, Viorel Zabavschi, funcţionar la Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a fost acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Acesta avea aceeaşi pedeapsă şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Şi agentul economic Lilfarm a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Firma a primit o amendă de 180 de zile de închisoare, o zi de detenţie fiind cuantificata la 200 de lei. Atît agentul economic, cît şi cei doi inculpaţi au contestat sentinţa şi s-au judecat, din nou, la Curtea de Apel. La finele deliberărilor, acţiunea firmei şi a lui Ungureanu a fost respinsă ca nefondată. Funcţionarul a avut noroc şi pedeapsa i s-a redus la jumătate. Procurorii DNA au arătat că în perioada 2014 – 2015, Ungureanu a depus cu rea- credinţă la Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (la OJFIR) Neamţ documente cu un conţinut nereal, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani pentru „Construire minicentru SPA şi teren de tenis în Vînatori Neamt“.

Unul dintre documentele depuse la OJFIR ar fi fost furnizat de Zabavschi, care a întocmit şi semnat un proces verbal în conţinutul căruia a menţionat în mod nereal că a efectuat o inspecţie la obiectivul prevăzut în proiect. În baza înscrisurilor false, Lilfarm ar fi încasat pe nedrept 133.481 lei, reprezentînd contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranşe. AFIR nu s-a constituit parte civilă deoarece debitul a fost recuperat integral.

Citește știrea

Actualitate

La Definitivat, unul a picat deşi era admis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după contestaţii, numărul celor promovaţi a ajuns la 90 ■ au fost depuse 30 de contestaţii ■ un singur candidat a obţinut notă mai mică decît cea iniţială, din admis trezindu-se că e picat ■

În cursul zilei de miercuri, 28 iulie 2021, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat rezultatele finale la examenului de Definitivat, judeţul Neamţ a obţinut rezultate mai bune, procentul de promovabilitate ajungînd la 72. „Au fost publicare rezultatele finale ale examenului de definitivare în învăţămînt.

Dacă înainte de etapa de contestaţii am avut declaraţi 85 de candidaţi admişi, după corectarea lucrărilor contestate numărul promovaţilor a ajuns la 90. Aceste modificări ridică procentul de promovabilitae la 72%, adică cu 4% mai mare decît înainte de etapa contestaţiilor, în judeţul Neamţ fiind depuse 30 de contestaţii. S-au modificat şase note, iar una a fost mai mică decît cea iniţială, candidatul fiind picat“, a precizat Dana Păiuş, inspector şcolar general adjunct al ISJ Neamţ, preşedinta Comisiie de susţinere a definitivatului.

Trebuie precizat că pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină la examenul de definitivare în învăţămînt minim media 8, calculată ca medie ponderată a notelor obţinute la toate probele de examen (scrisă, nota la inspecţia 1, nota la inspecţia 2, nota la portofoliu. Nota la proba scrisă a avut, însă, o pondere de 70% în calculul mediei finale care trebuie să fie, aşa cum am spus minim 8 pentru ca un candidat să promoveze examenul de definitivat. La proba scrisă din această sesiune au fost prezenţi, 131 de candidaţi, dintre care şase s-au retras din motive personale.

Nici un candidat nu a fost eliminat pentru fraudă. Astfel, din totalul celor 125 de candidaţi cu lucrări evaluate, 70 au obţinut note situate în segmentul 8-10. Patru candidaţi: au luat 10 curat, iar 9 candidaţi au primit note între 9,50 şi 9, 99. Cele patru cadre didactice, care au luat media 10 sunt: Toma Andreea Mihaela, profesor de educaţie plastică la Şcoala Celibidache Roman, avînd ore în completare e la Liceul Vasile Sav şi la Şcoala Trifeşti, Adriana Elena Pal, profesor de chimie la Colegiul Petru Poni Roman, Ştefania Ciocan Palade – educatoare la Liceul Roznov şi Ioana Mădălina Zăbavă, învăţătoare la Colegiul Spiru Haret Piatra Neamţ.

Medii între 9,50 şi 9,99 au obţinut: Radu Surujiu de la Liceul Victor Brauner ( 9,68), Florina Burulea – educatoare Şcoala Rediu (9,61), Larisa Ştefana Nicuţă, Centru Educaţie Incluzivă Piatra Neamţ (9,54), Maria Vasilica Patrichi – Centru de Educaţie Incluzivă Roman (9,54), Ana Maria Varvara – educatoare Şcoala Săvineşti (9,68), Elena Văideanu – educatoare Şcoala Elena Cuza Piatra Neamţ (9,72), Larisa Ştefana Nicuţă – Centru Educaţie Incluzivă Roman (9,54) şi Bogdan Emilian Balaşcă – Liceul Sfîntul Francisc de Assisi Roman( 9,65). Toate cadrele didactice promovate dobîndesc dreptul de practică în învăţămîntul preuniversitar. Conform legii, profesorii pot susţine definitivat de trei ori, iar a patra oară este numai contra cost.

Citește știrea

Trending