Contactează-ne

Actualitate

Jandarmeria, expoziţie inedită la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ vor fi expuse cincisprezece ţinute militare, piesele fiind confecţionate după modelul uniformelor de jandarmi din perioada 1864 - 1948 ■ expoziţia se deschide duminică, 8 martie, la ora 12.00 ■

Jandarmeria Română împlineşte 170 de ani şi cu această ocazie Inspectoratul Judeţean Neamţ a pregătit o acţiune inedită. La Muzeul de Artă din Piatra Neamţ vor fi expuse cincisprezece ţinute militare, piesele fiind confecţionate după modelul uniformelor de jandarmi din perioada 1864 – 1948.

Expoziţia va fi deschisă publicului larg duminică, 8 martie 2020, la ora 12:00 şi va putea fi vizitată timp de o săptămînă, pînă sîmbătă, 12 martie 2020. Toţi doritorii sînt aşteptaţi în intervalul orar 09:00 – 17:00, de menţionat fiind faptul că intrarea este liberă.

Pe lîngă uniforme, expoziţia mai cuprinde o serie de brevete, legi şi regulamente referitoare la activitatea unităţilor de jandarmi din ultima jumătate a sec. al XIX – lea şi drapelele de luptă model Ferdinand.

„La activitate au fost invitaţi să ia parte şi reprezentanţi ai instituţiilor publice cu care instituţia noastră cooperează sau colaborează, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene precum şi de la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române“, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Neamţ. În ceea ce priveşte istoricul instituţiei, la 3 aprilie 1850, domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, semna Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi, act juridic care consfinţea întemeierea Jandarmeriei şi în spaţiul românesc.

Legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare avînd zona de responsabilitate cîte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată cîte o companie de jandarmi, la care se adăugau cîte o companie la isprăvnicia Iaşiului şi, respectiv, la Poliţia capitalei (Iaşi). În total, erau 14 companii de jandarmi cu un efectiv de 1.433 jandarmi. Jandarmeria avea ca misiuni privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orînduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor.

În ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria executa un serviciu ordinar, care se realiza zilnic, pe baza regulamentelor sale, şi un serviciu extraordinar, pe care îl executa la solicitarea autorităţilor. După Războiul de Independenţă se încheie procesul de individualizare a Jandarmeriei Naţionale, odată cu intrarea în vigoare, la 1 septembrie 1893 a Legii Jandarmeriei Rurale.

Acest act normativ clarifică misiunile de executat, dotarea, înzestrarea, instrucţia, drepturile şi obligaţiile Corpului Jandarmeriei care se subordona juridic Ministerului de Interne şi Ministerului Public, iar din punct de vedere militar, Ministerului de Război. După primul război mondial şi ulterior după Marea Unire, arma intră într-o nouă fază de evoluţie atunci cînd sînt elaborate legi care fac din instituţia Jandarmeriei o forţă publică, stabilă, credibilă şi deosebit de eficientă, asigurînd în societatea românească un climat de linişte şi siguranţă. Perioada ce urmează celui de-al Doilea Război Mondial aduce schimbări profunde în viaţa jandarmilor, instituţia fiind aproape de desfiinţare, fiind transformată în trupe de securitate, pînă la Revoluţia Română din 1989.

La nivelul judeţului Neamţ, Jandarmeria îşi începe activitatea din 1893, fiind organizate Compania de Jandarmi Neamţ, Secţia de Jandarmi pe lîngă Subprefectura judeţului Neamţ şi cîte una în marea majoritate a comunelor rurale. Zona municipiului Roman, pe atunci judeţ de sine stătător, avea o structură organizatorică asemănătoare judeţului Neamţ. În prezent, Jandarmeria este „instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a MAI, care exercită, în condiţiile legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii şi liniştii publice, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism“.

Actualitate

Ploi şi furtuni, dar va fi cald

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii au emis o informare de instabilitate valabilă toată săptămîna ■ sînt aşteptate valori termice de pînă la 32 de grade ■ din acest motiv, furtunile pot fi mai violente ■

Ultima săptămînă din luna lui Cireşar nu aduce tocmai vremea la care ne-am fi aşteptat, iar după ce au încetat toate codurile colorate de instabilitate, meteorologii au emis o informare de ploi, valabilă aproape toată săptămîna. Simultan, se anunţă o apreciere a regimului termic şi ne putem aştepta la 32 de grade. Acelaşi trend îl au şi temperaturile nocturne, care ajung la 21 de grade.

Din acest motiv este posibil ca furtunile de vară să fie mai puternice, cu vînt şi posibil grindină. Informarea meteorologică ce anunţă instabilitate atmosferică şi disconfort termic a intrat în vigoare de pe 21 iunie, de la ora 22:00 şi expiră vineri, 25 iunie, la ora 22:00, fiind valabilă în întreaga ţară. „În intervalul menţionat, în majoritatea regiunilor, dar cu precădere în zonele deluroase şi montane precum şi în regiunile estice, îndeosebi în timpul după-amiezilor şi al serilor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, vijelii şi grindină.

Cantităţile de apă vor depăşi pe arii restrînse 25…50 l/mp. Vremea va deveni călduroasă în toata ţara, caniculară la început în Banat şi Crişana, apoi şi în celelalte regiuni, iar disconfortul termic va fi accentuat“, conform ANM. Ieri, 21 iunie, la ora 10:00, termometrele indicau 11 grade la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, 19 grade erau în reşedinţa de judeţ, 20 de grade se înregistrau la Roman şi 21 de grade erau, la acelaşi moment, la Tîrgu Neamţ. Temperatura resimţită era şi mai mare, mai ales în zona de şes, iar romaşcanii care au ieşit din casă au resimţit 23 de grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ erau 24 de grade.

Aprecierea spectaculoasă a registrului termic începe chiar de azi, 22 iunie, iar în zona noastră, în cel mai cald moment se vor înregistra 29 de grade Celsius şi momentan pare că scăpăm de precipitaţii. Deocamdată minima nocturnă e neschimbată şi rămîne cantonată la 16 grade. Şi mai cald va fi pe parcursul zilei de miercuri, 23 iunie, cînd se anunţă o maximă de 31 de grade. Regimul termic diurn îl „mişcă“ şi pe cel nocturn, iar minima saltă frumuşel pînă la 19 grade. Una din cele mai fierbinţi zile din intervalul de prognoză se anunţă a fi cea de joi, 24 iunie, cînd meteorologii spun că cerul va fi absolut senin iar mercurul din termometre se apropie de limita caniculei şi se vor înregistra 32 de grade. Noaptea aduce 19 grade.

Vineri, 25 iunie, cerul va fi degajat în prima parte, apoi după amiază ne putem aştepta la furtuni repezi de vară. Maxima rămîne cantonată la 32 de grade, iar noaptea va fi cea mai caldă din acest sezon, cu 21 de grade. Din week-end se mai calmează temperaturile. Sîmbătă, 26 iunie, nu vor fi mai mult de 28 de grade şi vor fi furtuni, iar cel mai rece va fi duminică, 27 iunie, cînd se vor atinge cu greu 24 de grade.

Citește știrea

Actualitate

Hram de Rusalii la Mănăstirea Horaiţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ lăcaşul monahal a sărbătorit hramul paraclisului Pogorîrea Sfîntului Duh

Mănăstirea Horaiţa a îmbrăcat haine de sărbătoare, duminică, 20 iunie, cu prilejul marii sărbători creştine Pogorîrea Sfîntului Duh (Rusaliile). Este un hram cu tradiţie, al paraclisului vechi din turnul-clopotniţă, ce a fost ridicat între anii 1852-1855.

Mai tîrziu, la sfinţirea bisericii principale, în 1867, mănăstirea a primit ca hram Botezul Domnului, dar de-a lungul timpului s-a sărbătorit hramul principal tot de Rusalii. Horaiţa îl are ca ocrotitor şi pe Sfîntul Ierarh Nicolae, care a dat numele celui de-al doilea paraclis, unde se slujeşte mai ales iarna. Pelerinii care ajung la această mănăstire sînt atraşi şi de o icoană considerată făcătoare de minuni, despre care se spune şi că este aducătoare de ploaie sau izbăvitoare de secetă. Icoana este o reprezentare a Maicii Domnului şi se presupune că ar fi fost pictată în secolul al XVIII-lea, fiind aşezată iniţial în prima biserică, din lemn, ce fusese ridicată în 1822.

Aceasta este scoasă în procesiune în fiecare an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru între Horaiţa şi mănăstirea Horăicioara. La cererea credincioşilor, icoana era scoasă din biserică şi în vreme de secetă, pentru organizarea de procesiuni prin sate. Aşezată nu departe de poalele Muntelui Horăiciorul, Mănăstirea Horaiţa a fost înfiinţată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica actuală, cu hramul Botezul Domnului, a fost ridicată între anii 1848-1867, fiind sfinţită de către Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei de la acea vreme.

Biserica a fost construită exclusiv din piatră, doar bolţile fiind din cărămidă. Impresionează şi prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum şi prin influenţele ruseşti în numărul şi configuraţia celor opt turle. Catapeteasma este unică în ţară, în primul rînd prin aşezarea amvonului deasupra uşilor împărăteşti.

Citește știrea

Actualitate

Evaluare Naţională, doar unul este din seria trecută

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 3.505 candidaţi sînt aşteptaţi să susţină concursul ■ acesta se va desfăşura în 109 centre de examen ■ noutatea absolută este că elevii vor primi în loc de foaia tipizată o broşură cu subiectele ■

Începe examenul de Evaluare Naţională, cu proba la Limba şi literatura română, iar inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, susţine că sînt toate premisele ca el să decurgă bine. „Examenul se va desfăşura între 22 iunie şi 4 iulie, în judeţ fiind înscrişi 3.505 candidaţi din seria curentă şi unul din seria anterioară.

Concursul este organizat în 109 centre de examen, din care 32 în mediul urban şi 77 în rural. El va începe pe 22 iunie cu proba scrisă la Limba şi literatura română şi joi, 24 iunie cu cea de Matematică. Anul acesta aduce noutăţi privind modul de desfăşurare, în sensul că s-a renunţat la clasicele foi tipizate. Fiecare elev va primi o broşură conţinînd subiectele, mare parte dintre itemi fiind asemănători cu cel de la testele PISA”, a precizat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

Acesta crede că rezultatele de anul acesta vor fi mulţumitoare şi că fiecare elev are asigurat un loc într-o clasă de liceu sau o şcoală profesională. Primele rezultate vor fi afişate marţi, 29 iunie, zi în care între orele 16 şi 19 se vor primi contestaţiile. Şi pe 30 iunie, între 8 şi 12 se vor mai primi contestaţii, care pot fi depuse fie în formatul clasic, de către elevi sau prin mijloace electronice, situaţie în care contestaţia este însoţită şi de o declaraţie din care rezultă că elevul a luat cunoştinţă de faptul că nota acordată după contestaţie se poate modifica, după caz, prin creştere sau descreştere.

Absolvenţii clasei a VIII-a, care în contextul pandemiei de Sars Cov 2 s-au aflat în izolare, carantinare sau care din motive medicale vor fi scutiţi medical se vor putea prezenta la o ediţie specială, între 5 şi 12 iulie. Şi anul acesta, în fiecare centru de examen va avea circuite separate, iar elevii vor primi la intrarea în sală mască şi dezinfectant pentru mîini. Accesul candidaţilor la examen va fi permis de la ora 8 pînă la 8,30, iar examenul începe la ora 9,00.

Timpul de redactare a subiectelor este de 120 de minute, după cele 15 de completare a casetei de indentificare. Comunicarea rezultatelor se face anonimizat. Media generală obţinută la Evaluarea Naţională are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere.

Citește știrea

Trending