Istoricul Sorin Grumuș s-a pensionat după 33 de ani de carieră militară

Festivitatea a avut loc la Baza 95 Aeriană Bacău ■ acesta a primit recunoașterea deplină și pentru contribuția de cercetător științific ■

Cunoscutul și pasionatul cercetător Sorin Grumuș, istoric militar, s-a retras la pensie după 33 de ani de carieră, primind recunoașterea activității sale deosebite din partea colegilor de la Baza 95 Aeriană Bacău, unde a lucrat ca subofițer de intendență. „Frate” în ale cercetării și bun prieten cu pr. dr. Florin Țuscanu, Sorin Grumuș s-a născut în 22 februarie 1972 în Cartierul Nicolae Bălcescu, din municipiul Roman.

A fost încurajat în studierea istoriei de către profesorul său de la Școala Gimnazială „Carol I”, Petru Rachieru. A urmat cursurile Liceului Național „Roman-Vodă”, pe care le-a absolvit în anul 1990, la clasa profesorului de limba rusă, Victor Chideșa. „Am beneficiat de îndrumarea « Generației de Aur» a profesorilor de la cel mai prestigios liceu din Roman.

Îmi amintesc, cu recunoștință, despre respectații: Gheorghe Mihalcea (Matematică și director), Valeria Andreiu (Istorie), Margareta Tronciu (Chimie), Romeo Merfea (Fizică) și mulți alții, care și-au pus amprenta asupra formării mele, care s-a dovedit una  temeinică. După absolvirea liceului am dat admitere la Școala de Subofițeri de Intendență «Gheorghe Lazăr» Sibiu, pe care am absolvit-o în 1993.

Am primit repartiție la Unitatea rachete sol-aer din Garnizoana București, unde am lucrat timp de 17 ani, făcând naveta la Roman. Din 2009, la cererea mea, am fost transferat la Baza 95 Aeriană Bacău, din rațiuni ce au ținut de realizarea mai multor proiecte de cercetare științifică, privind istoria militară a Romanului. E vorba despre lucrări de referință ale carierei mele.

Între ele Istoricul Regimentului 14 Dorobanți Romqan (2015), Istoria Militară a Orașului Roman (2 volume publicate în 2019), Albumul documentar referitor la Anul Marii Uniri – 1918, în colaborare cu Biblioteca Kirileanu din Piatra Neamț și Istoricul Bazei 95 Aeriană Bacău (2020). La acestea pot adăuga și peste 100 de articole publicate în revistele de istorie militară din România”, a declarat Sorin Grumuș, absolvent al Facultății de Istorie, din cadrul Universității București și a unui master la Facultatea de Filologie a Universității „Vasile Alexandri” Bacău.

Sorin Grumuș a primit recunoașterea activității sale științifice fiind recompensat cu: Emblema de Onoare a Logisticii Militare (2017), Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene (2020); Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării (2020), Emblema de Merit Știința Militară – clasa a III-a (2023), fiind nominalizat și la Gala Excelenței (2019), organizată de Primăria Municipiului Roman.

Cât privește cariera militară, Sorin Grumuș susține că a parcurs toate treptele devenirii profesionale, ajungând la gradul de plutonier adjutant principal, nefiind niciodată complexat că nu a devenit ofițer. De apreciat această lipsă de trufie, într-o țară în care, așa cum scria în 2022 „Europa Liberă”, există 1.000 de generali, chestori, contraamirali, din rândul sportivilor, cântăreților și politicienilor, din care puțini ar putea merge pe front… la o adică.

Și la acest număr impresionant de generali se adaugă 350 de chestori (MAI) și 40 generali din Serviciile Secrete. Istoricul militar romașcan colaborează cu toate muzeele de istorie militară din țară și cu multe din cele civile. Este căsătorit și are doi copii: o fată de 16 ani, elevă în clasa a X-a la CNRV și un băiat, în clasa a III-a,  la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, căruia a reușit să-i insufle pasiunea pentru Istorie. Proiecte de viitor? Nenumărate!

Anul acesta va definitiva o lucrare de referință, intitulată „Distrugerea elitei militare românești”, la care lucrează de 10 ani. „E vorba despre o lucrare de filosofie a istoriei, cu referire la acțiunile distructive ale regimurilor totalitare, începând cu cel al Regelui Carol al II-lea, care a instituit dictatura militară, continuând cu regimul mareșalului Antonescu și culminând cu opresiunile din timpul regimului comunist.

Cea de a doua se referă la Aspecte privind participarea evreilor la Războiul de Independență ( 1877-1878), lucrare care va aduce elemente de absolută noutate în domeniu”, a spus „tânărul” pensionar, care a mărturisit că toate lucrările care au văzut lumina tiparului au fost tipărite pe cheltuiala sa. Are ambiția de a pune presiune pe autorități în vederea salvării monumentelor istorice din oraș, începând cu cele aflate sub patronajul MApN: Garnizoana, Casa Armatei și continuând cu cele civile: Casa Celibidache, fosta Casă a Pionierilor, Casa Fălcoianu, etc.