Contactează-ne

Actualitate

Istoria a rămas datoare să ne explice fenomenul mineriadelor. Noi aşteptăm, descâlcind scenarii

Știre publicată în urmă cu

în data de

De-a lungul istoriei noastre postdecembriste, minerii din Valea Jiului au pornit de cinci ori spre Bucureşti. Deşi cele cinci deplasări ale minerilor au fost denumite generic Mineriade, totul se reduce la Mineriada a treia, cea din 13 – 15 iunie 1990. Scopul declarat de mineri, pentru primele trei mineriade, a fost ,,sprijinirea ordinii de drept” motivat pe fondul incapacităţii structurilor de ordine ale statului de a reacţiona în faţa unor ,,derapaje democratice”, în raport de deficitul de reglementare în materia ,,dreptului la liberă exprimare”.

Imediat după Revoluţie, structurile ordinii de drept s-au confruntat cu un blocaj provocat de ,,complexul renegării comunismului”, ceea ce a încurajat fiecare partid nou înfiinţat să se simtă îndreptăţit să pornească o nouă revoluţie, fie că avea sau nu sprijin popular. De acest ,,complex” au profitat din plin toţi organizatorii unor demonstraţii de protest din Bucureşti, dintre care unii căutau orice soluţie de a accede la putere, în afara soluţiei urnelor de vot. În primul rând, istoria ne rămâne datoare să ne explice, care a fost contribuţia fiecărei formaţiuni politice la eşafodajul noii democraţii, instalate în anii 1990-1992.

Prima Mineriadă – 28 ianuarie 1990

Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organism de autoritate creat de Revoluţie, avea ca prim obiectiv organizarea de alegeri libere şi democratice. Vidul creat pe scena politică în ianuarie 1990, de desfiinţarea PCR, a provocat popularea acestei scene, nu numai cu partidele istorice PNL, PNŢ şi PDSR, dar şi de alte multe zeci de partide.

PNL şi PNŢ-cd, sub sloganul principiului de drept ,,restitutio în integrum” şi-au promovat obiectivul ,,restauraţiei”, ceea ce presupunea să se revină la perioada interbelică. Aceste partide, în diverse ocazii, şi-au declarat nemulţumirea că nu au fost invitate, după Revoluţie, să preia integral puterea politică, chiar dacă la revoluţie nu au avut nicio contribuţie de vreun fel.

Anunţul lui Ion Iliescu, că FSN va participa la alegeri ca partid politic de stânga, a fost bulversant pentru PNL şi PNŢ-cd, care pe 28 ianuarie 1990, împreună cu alte partide de dreapta, au organizat în Piaţa Victoriei un protest sub sloganul ,,FSN a furat revoluţia!”. S-a pretins atunci că revoluţia ar fi trebuit să aştepte, ca să fie pornită şi coordonată de partidele istorice, nu de FSN. Protestul din Piaţa Victoriei a degenerat în atacarea şi devastarea sediului Guvernului. Forţele de ordine nu au fost prezente, pentru a proteja instituţiile statului.

Ion Iliescu, prin intermediul televiziunii, face apel la populaţie, să vină să apere instituţiile respective. Circa 5.000 de mineri din Valea Jiului ajung în Bucureşti şi ocupă Piaţa Victoriei. Comandouri alcătuite din mineri se deplasează la sediile PNŢ-cd şi PNL, pe care le devastează.

A doua zi, pe 29 ianuarie, are loc în Bucureşti o puternică contramanifestaţie a FSN-ului, sub sloganul ,,Sprijinim Guvernul!”. Tot pe 29 ianuarie, este convocat CFSN, care se transformă în CPUN, prin cooptarea reprezentanţilor partidelor nou înfiinţate. Din acel moment, toate dezbaterile CPUN au fost transmise în direct, prin intermediul TVR, fiind prima lecţie în direct despre naşterea democraţiei în România, după 1938.

A doua Mineriadă – 18 februarie 1990

Pe 18 februarie, opozanţii declaraţi ai FSN şi ai lui Ion Iliescu ocupă Piaţa Victoriei. Aceştia atacă sediul Guvernului, cu intenţia de a pune mâna pe putere, contând pe sprijin masiv popular. Acest sprijin nu s-a concretizat în niciun mod. În lipsa organelor de ordine, minerii se deplasează din nou la Bucureşti, pentru a asigura protecţia sediului Guvernului. După restabilirea ordinii, minerii se retrag, nu înainte de a avertiza că, dacă se repetă astfel de evenimente, vor reveni.

A treia mineriadă – ( 13 -15 ) iunie 1990

În data de 20 mai 1990, au avut loc în România primele alegeri. Aceste alegeri au fost recunoscute, intern şi extern, ca fiind primele alegeri libere şi democratice care au avut loc în România, după anul 1938.

,,Partidele istorice”, PNL şi PNŢ-cd, încep campania electorală în 22 aprilie, în Piaţa Universităţii, printr-un protest de proporţii împotriva lui Ion Iliescu şi a FSN-ului. Protestul a durat 55 de zile, până pe 15 iunie, la acesta participând şi mişcarea studenţească. ,,Piaţa Universităţii” a fost primul experiment, de creare a unor mişcări anticomuniste, numite ,,revoluţii portocalii”, în ţările Europei de Est. Un astfel de experiment s-a derulat şi în Ucraina, prin mişcarea ,,Maidanul”, dar şi în alte ţări estice.

Ulterior, ,,revoluţiile portocalii” s-au demonetizat, strategii acestora fiind demascaţi public, acestea au fost înlocuite cu acţiuni ale ,,societăţii civile”.

Până la alegeri, mişcarea ,,Piaţa Universităţii”, deşi neautorizată, a avut logica ei în spiritul democratic al momentului şi deşi nu a fost pe placul autorităţilor, a fost acceptată, ca exerciţiu democratic. Odată cu deschiderea urnelor de vot, pe 20 mai , s-a văzut că partidele istorice nu s-au bucurat de niciun sprijin popular consistent. După FSN, al doilea partid ca pondere a fost UDMR. După 20 mai, manifestaţia din Piaţa Universităţii nu a mai avut nicio logică, atâta timp cât s-a limitat doar la contestarea perpetuă a rezultatului votului, dublată de blocarea circulaţiei din centrul Capitalei . Recunoscând spiritul democratic al votului, ,,partidele istorice” s-au retras oficial, pe 26 mai, din Piaţa Universităţii, care a rămas ocupată doar de o categorie de protestatari.

Parlamentul României, după 1938, s-a constituit pentru prima oară pe 9 iunie 1990, ca for democratic. În seara dintre 11 şi 12 iunie, Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu (şeful SRI) împreună cu câţiva generali cu funcţii în forţele de ordine, au stabilit să fie degajată Piaţa Universităţii, pentru a reda centrul Capitalei circulaţiei publice. Operaţiunea a fost declanşată abia pe 13 iunie, la orele 3-4 dimineaţa, şi a constat în desfiinţarea corturilor celor care se declaraseră în greva foamei. Au fost operate arestări pentru cei care s-au opus.

Pe 13 iunie, la ora 9 , grupuri de muncitori de la IMGB, au ocupat Piaţa Universităţii, rămasă liberă, dar au intrat în conflict cu grupuri violente de susţinători ai protestatarilor evacuaţi, care au sosit alertaţi spre piaţă. Conflictul a degenerat, s-au declanşat violenţe, au fost incendiate autobuze, secţiile Poliţiei Capitalei, ale Ministerului de Interne şi ale SRI .

Ion Iliescu a apelat din nou la populaţie, prin intermediul TVR, solicitând public ,,tuturor forţelor conştiente şi responsabile, să se adune în jurul clădirii Guvernului şi Televiziunii, pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupări extremiste, pentru a apăra democraţia, atât de greu cucerită”.

În noaptea de 13 iunie, sub un impuls neelucidat până acum, minerii din Valea Jiului au plecat către Capitală. Când au ajuns în Piaţa Universităţii, tensiunea se calmase, dar minerii s-au considerat ,,îndreptăţiţi” să aplice corecţii dure studenţilor şi civililor, să devasteze sediile unor partide şi ale unor publicaţii care au susţinut protestele, oripilând opinia publică internă şi internaţională. Pe 15 iunie, la Pavilionul Romexpo, Ion Iliescu a gafat, mulţumindu-le minierilor, pentru ,,spiritul lor muncitoresc”, după care aceştia au fost conduşi la Gara de Nord şi îmbarcaţi pentru întoarcerea acasă.

Deşi ,,Dosarul Mineriadei 13-15 iunie”, nu a fost definitivat nici până în prezent, mulţi partizani ai ,,democraţiei”, în frunte cu Klaus Iohannis, se antepronunţă emiţând acuze şi sentinţe, restrângând astfel independenţa justiţiei în a decide. Rezumând evenimentele din 13-15 iunie 1990, singurul lucru pe care îl putem spune este că ,,puterea nou instalată a încercat să apere democraţia de abuz şi derapaje, apelând la rândul ei la abuz şi derapaje”.

Partea ciudată a ,,Dosarului mineriadei” respective, este că în acest dosar sunt incriminate numai derapajele şi abuzurile puterii de atunci. Copie fidelă, ca şi în cazul ,,Dosarului 10 august 2018″, recent clasat. Putem adăuga fără a greşi sau exagera, că România nu a avut nimic de câştigat, de pe urma derapajelor, atât ale puterii cât şi ale protestatarilor, ci din contra, atât stânga, cât şi dreapta, au avut numai de pierdut.

În anul 2000, dreapta nu a fost capabilă să aibă un candidat viabil la preşedinţie, fiind obligată să-l voteze pe Ion Iliescu. În acelaşi an, PNŢ-cd nu a intrat în Parlament, iar acum este un partid de buzunar. În anul 2014, PNL se diluează în PD-L, fostul FSN, preluat în 1992 de Petre Roman. Flerul electoratului a decis cui şi când să îi acorde sprijin, pentru a prelua puterea în anii următori.

A patra Mineriadă – 24-26 septembrie 1991

În Valea Jiului se declară grevă generală şi premierul Petre Roman, invitat să se deplaseze acolo, refuză. Minerii se îmbarcă în trenuri şi vin la Bucureşti. Cu complicitatea partidelor istorice, PNL şi PNŢ-cd, minerii asaltează Camera Deputaţilor din Dealul Mitropoliei, sparg uşile cu topoarele şi o ocupă, sechestrând toţi deputaţii în sală, timp de câteva ore. Eram în sală. Forţele de ordine, aflate sub comanda Generalului Suceavă, au părăsit în grabă clădirea, lăsând-o la discreţia minierilor.

În încercarea de lovitură de stat, minerii cer deputaţilor, sub presiunea ameninţărilor cu topoare, să voteze suspendarea din funcţie a preşedintelui Ion Iliescu. În mai multe rânduri, i-au sculat în picioare pe deputaţi şi i-au obligat să scandeze ,,Jos Iliescu!”, după care, Miron Cozma solicita de fiecare dată să fie aprobată suspendarea.

Pentru suspendarea preşedintelui era nevoie ca în sală să fie prezenţi şi senatorii. Deşi aceştia fuseseră convocaţi, nu se ştie nici acum de către cine, aceştia nu ajunseseră încă în Dealul Mitropoliei, care era plin până la refuz cu bucureştenii chemaţi de Alianţa Civică.

Sesizând dificultatea procedurală, deputatul Ion Raţiu (PNŢ-cd), ovaţionat îndelung de mineri, ia cuvântul şi le explică că îl pot suspenda pe Iliescu, numai dacă se duc la Cotroceni să-l forţeze să demisioneze. Minerii, în frunte cu Miron Cozma şi cu Ion Raţiu, părăsesc clădirea. Minerii ajung la Cotroceni, dar fără a obţine vreun rezultat. În acest timp, Alianţa Civică continua să ceară public sprijinul bucureştenilor pentru a aflui spre Cotroceni şi să se alăture minerilor. A doua zi, pe 25 septembrie, minerii ocupă Piaţa Victoriei, atacă clădirea Guvernului, căreia îi dau foc. Au loc ciocniri violente între mineri şi forţele de ordine. În data de 26 septembrie, în criza creată, premierul Petre Roman demisionează.

În data de 27 septembrie, în sala Teatrului Naţional din Bucureşti, are loc Congresul PNŢ-cd , la care au participat, ca invitaţi, două delegaţii de mineri, în frunte cu Miron Cozma. Congresiştii i-au ovaţionat în picioare pe mineri scandând ,,Jos Iliescu!” şi ,,Jos Guvernul!”. Ticu Dumitrescu a făcut o chetă substanţială prin sală, iar suma adunată a înmânat-o minerilor pentru încurajare în acţiunea lor de răsturnare a ordinii de drept.

La mitingul Alianţei Civice, care a urmat în Piaţa Universităţii, Doina Cornea a luat cuvântul, subliniind că ,,Mineriada este o reacţie firească, lumea se trezeşte, însă nu este suficientă demiterea primului ministru şi menţinerea aceluiaşi Parlament cu Iliescu”. La emisiunea de la ora 17.05 de la TVR , tot Doinea Cornea cerea imperios declanşarea grevei generale în România, pentru înlăturarea lui Ion Iliescu.

În ziarul România Liberă, din aceeaşi zi, Alianţa Civică cerea înlăturarea cu forţa a Preşedintelui României şi a Parlamentului. În după amiaza zilei de 27 septembrie, minerii se îmbarcă în vagoanele din gara Basarab. Pe vagoane era scris cu vopsea albă ,,Jos Iliescu!”, obiectiv ratat.

A cincea Mineriadă – 15 februarie 1999

În ianuarie 1999, Miron Cozma este condamnat la 18 ani închisoare. Pentru a-l scoate din Valea Jiului şi a-l putea aresta, Guvernul Radu Vasile apelează la o manipulare şi astfel Miron Cozma porneşte spre Bucureşti, în fruntea a 2.500 de mineri. Acestora li se organizează o ambuscadă la Stoieneşti, unde minerii sunt bătuţi crunt de forţele de ordine, iar Miron Cozma este arestat şi încarcerat. Cu restul minerilor, premierul Radu Vasile încheie vestitul protocol, numit ,,Pacea de la Cozia” şi acţiunea se declară o reuşită din partea guvernului.

Atunci minerii nu au mai ajuns la Bucureşti, pentru că nu erau programaţi să ajungă.

În loc de concluzii

Până când istoricii se vor pronunţa, fiecare este liber să aibă propria părere despre mineriade, funcţie de ce ştie sigur sau i se pare că ştie. Minerii, această categorie socio-profesională controversată, cu experienţele ei tulburătoare, cărora reprezentanţii stângii şi dreptei, deşi erau adversari politici, le-au mulţumit public pe rând, după ce i- au folosit, sunt astăzi subiect de batjocură în România.

În România fragmentată a lui Iohannis, stânga, care a guvernat România, de la egal la egal cu dreapta, a ajuns la cota maximă a batjocurii, deşi dreapta, cât a fost la guvernare, nu a fost cu nici un milimetru mai brează. În România lui Iohannis, dreapta nu se poate afirma plenar, atâta timp cât este în competiţie cu stânga. De aceea, proiectul lui Iohannis este să dispară PSD-ul. Minerii sunt exponenţii beneficiari ai acestei batjocori, deşi sunt veşnic manipulaţi din toate părţile.

P.S.: Pe 6 ianuarie, anul acesta, scenele de groază din Capitoliu, care au stârnit emoţii internaţionale, mi-au reamintit despre mineriadele noastre. La americani, rolul lui Ion Iliescu a fost interpretat de Donald Trump. Nimic nou sub soare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bugetul Târgului este supus la vot

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ proiectul de hotărîre privind veniturile, cheltuielile urbei şi obiectivele de investiţii ce vor primi finanţare va fi dezbătut în şedinţa din 12 aprilie ■ pe ordinea de zi sînt menţionate opt proiecte de hotărîre ■

Bugetul oraşului Târgu Neamţ pentru anul 2021 va fi supus luni, 12 aprilie, votului consilierilor locali, convocaţi într-o şedinţă extraordinară, cu opt puncte pe ordinea de zi.

Potrivit proiectului iniţiat de conducerea primăriei, totalul sumelor preconizate a intra în alcătuirea bugetului urbei s-ar cifra la 74.013.578 lei, în care sunt incluse veniturile proprii estimate a fi obţinute din impozite şi taxe locale în valoare de 8.687.000 lei, la care s-ar adăuga 12.022.000 lei, din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, 12.585.000 lei, cu titlu de sume defalcate din tva, subvenţii aşteptate de la bugetul de stat în valoare de 7.562.000 lei, subvenţii de la alte administraţii în valoare de 160.000 lei, finanţare Delgaz pentru extindere reţea gaze naturale în cartierul Blebea ce ajunge la 680.000 lei etc. De asemenea, sînt cuprinse în bugetul estimat pentru anul 2021 şi fonduri de 30.461.000 lei aşteptate de la Uniunea Europeană pentru proiecte derulate la nivel local.

Proiectul de hotărîre aflat în mapele consilierilor locali cuprinde şi cheltuileile programate pentru anul în curs, defalcate pe secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare, precum şi obiectivele din lista de investiţii pentru anul 2021. Un alt proiect de hotărîre ce va fi supus dezbaterii consilierilor se referă la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli estimat al Spitalului Orăşenesc Sf.Dimitrie Târgu Neamţ, urmînd să fie luată în discuţie şi modificarea statului de funcţii al unităţii sanitare. Participanţii vor mai avea de luat hotărîri în privinţa Bugetului de venituri şi cheltuieli al Direcţiei de Asistenţă Socială a oraşului Târgu Neamţ pentru anul 2021, precum şi a listei de investiţii aacestei instituţii.

Discuţiile vor continua tot pe tema banilor, pentru că va fi cerută aprobarea consilierilor locali pentru condiţiile contractării unei finanţări rambursabile interne în valoare de 6.000.000 lei de la Banca Comercială Română, pentru care s-ar lua în calcul o perioadă de rambursare de 96 luni, după care se va supune la vot şi proiectul privind creditul menţionat. În cadrul şedinţei vor mai fi luate decizii în privinţa casării unor active fixe din domeniul privat al urbei şi a lotizării unui teren.

Citește știrea

Actualitate

Cînd evaziunea nu mai duce la puşcărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evazioniştii scapă de detenţie în anumite condiţii ■ prejudiciul nu trebuie să depăşească 100.000 de euro şi trebuie achitat integral ■ legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■

Liber la evaziune fiscală, dacă ai ceva bănuţi prin conturi. Cei care săvîrşesc de acum înainte astfel de infracţiuni scapă de detenţie. Totul în anumite condiţii, respectiv prejudiciul nu trebuie să depăşească suma de 100.000 de euro, iar paguba în dauna statului trebuie achitată pînă la ultimul bănuţ. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, avînd ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvîrşirii acestor fapte. De asemenea, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvîrşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; sustragerea de la verificări financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de debitor ori de terţe persoane a bunurilor sechestrate.

În cazul unor astfel de fapte, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu trece de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pînă la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplica amendă.

În cazul săvîrşirii uneia dintre infracţiunile menţionate anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcîndu-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare“. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor.

Citește știrea

Actualitate

Urmărit naţional depistat în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ el avea la activ două condamnări care însumează peste 5 ani de detenţie ■ în ambele cauze a condus fără permis, dar a mai făcut alte fapte ■

Un botoşănean în vîrstă de 53 de ani, cu două condamnări la activ, ce ar fi trebuit să se afle în penitenciar pentru executarea pedepselor privative de libertate, a fost depistat pe meleaguri nemţene.

S-a întîmplat pe 10 aprilie 2021, cînd în baza activităţilor informativ – operative, bărbatul care fusese dat în urmărire la nivel naţional a fost depistat pe o stradă din Piatra Neamţ. Pe numele lui existau două mandate de executare a închisorii ce cumulau peste 5 ani de detenţie, respectiv una de 2 ani şi 3 luni, iar cealaltă de 2 ani, 10 luni şi 20 de zile de închisoare.

În principiu, a fost vorba de conducere fără permis, dar şi alte fapte. Pe 2 noiembrie 2020, Judecătoria Rîmnicu Vîlcea, a emis primul mandat, unul de 2 ani şi 3 luni de detenţie, pentru săvîrşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis, fals privind identitatea, vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea oamenilor legii.

Ulterior, pe 23 martie 2021, Judecătoria Suceava l- a condamnat în alt dosar, a doua sancţiune fiind pentru fals intelectual şi conducere fără permis. Pe 1 noiembrie 2017, fără permis, individul a ieşit cu maşina în trafic, la Rîmnicu Vîlcea, moment în care a surprins şi accidentat un pieton care traversa regulamentar.

În urma impactului, victima a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale. După accident, şoferul şi-a văzut de drum, fiind identificat a doua zi, pe raza judeţului Vîlcea, ocazie cu care a prezentat pentru identificare un act de identitate ce aparţinea unui alt bărbat. Faptele din al doilea dosar au avut loc pe 24 octombrie 2014, cînd a şofat prin Suceava fără permis, fiind tras pe dreapta de poliţiştii rutieri.

Atunci s-a legitimate doar verbal, fără a prezenta o carte e identitate, determinîndu-l astfel pe agentul constatator să întocmească proces verbal de contravenţie în care au fost consemnate date nereale. Pentru toate acestea, pe 10 aprilie 2021 a fost condus la Penitenciarul Bacău pentru executarea pedepselor privative de libertate.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending