Contactează-ne

Actualitate

Istoria a rămas datoare să ne explice fenomenul mineriadelor. Noi aşteptăm, descâlcind scenarii

Știre publicată în urmă cu

în data de

De-a lungul istoriei noastre postdecembriste, minerii din Valea Jiului au pornit de cinci ori spre Bucureşti. Deşi cele cinci deplasări ale minerilor au fost denumite generic Mineriade, totul se reduce la Mineriada a treia, cea din 13 – 15 iunie 1990. Scopul declarat de mineri, pentru primele trei mineriade, a fost ,,sprijinirea ordinii de drept” motivat pe fondul incapacităţii structurilor de ordine ale statului de a reacţiona în faţa unor ,,derapaje democratice”, în raport de deficitul de reglementare în materia ,,dreptului la liberă exprimare”.

Imediat după Revoluţie, structurile ordinii de drept s-au confruntat cu un blocaj provocat de ,,complexul renegării comunismului”, ceea ce a încurajat fiecare partid nou înfiinţat să se simtă îndreptăţit să pornească o nouă revoluţie, fie că avea sau nu sprijin popular. De acest ,,complex” au profitat din plin toţi organizatorii unor demonstraţii de protest din Bucureşti, dintre care unii căutau orice soluţie de a accede la putere, în afara soluţiei urnelor de vot. În primul rând, istoria ne rămâne datoare să ne explice, care a fost contribuţia fiecărei formaţiuni politice la eşafodajul noii democraţii, instalate în anii 1990-1992.

Prima Mineriadă – 28 ianuarie 1990

Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organism de autoritate creat de Revoluţie, avea ca prim obiectiv organizarea de alegeri libere şi democratice. Vidul creat pe scena politică în ianuarie 1990, de desfiinţarea PCR, a provocat popularea acestei scene, nu numai cu partidele istorice PNL, PNŢ şi PDSR, dar şi de alte multe zeci de partide.

PNL şi PNŢ-cd, sub sloganul principiului de drept ,,restitutio în integrum” şi-au promovat obiectivul ,,restauraţiei”, ceea ce presupunea să se revină la perioada interbelică. Aceste partide, în diverse ocazii, şi-au declarat nemulţumirea că nu au fost invitate, după Revoluţie, să preia integral puterea politică, chiar dacă la revoluţie nu au avut nicio contribuţie de vreun fel.

Anunţul lui Ion Iliescu, că FSN va participa la alegeri ca partid politic de stânga, a fost bulversant pentru PNL şi PNŢ-cd, care pe 28 ianuarie 1990, împreună cu alte partide de dreapta, au organizat în Piaţa Victoriei un protest sub sloganul ,,FSN a furat revoluţia!”. S-a pretins atunci că revoluţia ar fi trebuit să aştepte, ca să fie pornită şi coordonată de partidele istorice, nu de FSN. Protestul din Piaţa Victoriei a degenerat în atacarea şi devastarea sediului Guvernului. Forţele de ordine nu au fost prezente, pentru a proteja instituţiile statului.

Ion Iliescu, prin intermediul televiziunii, face apel la populaţie, să vină să apere instituţiile respective. Circa 5.000 de mineri din Valea Jiului ajung în Bucureşti şi ocupă Piaţa Victoriei. Comandouri alcătuite din mineri se deplasează la sediile PNŢ-cd şi PNL, pe care le devastează.

A doua zi, pe 29 ianuarie, are loc în Bucureşti o puternică contramanifestaţie a FSN-ului, sub sloganul ,,Sprijinim Guvernul!”. Tot pe 29 ianuarie, este convocat CFSN, care se transformă în CPUN, prin cooptarea reprezentanţilor partidelor nou înfiinţate. Din acel moment, toate dezbaterile CPUN au fost transmise în direct, prin intermediul TVR, fiind prima lecţie în direct despre naşterea democraţiei în România, după 1938.

A doua Mineriadă – 18 februarie 1990

Pe 18 februarie, opozanţii declaraţi ai FSN şi ai lui Ion Iliescu ocupă Piaţa Victoriei. Aceştia atacă sediul Guvernului, cu intenţia de a pune mâna pe putere, contând pe sprijin masiv popular. Acest sprijin nu s-a concretizat în niciun mod. În lipsa organelor de ordine, minerii se deplasează din nou la Bucureşti, pentru a asigura protecţia sediului Guvernului. După restabilirea ordinii, minerii se retrag, nu înainte de a avertiza că, dacă se repetă astfel de evenimente, vor reveni.

A treia mineriadă – ( 13 -15 ) iunie 1990

În data de 20 mai 1990, au avut loc în România primele alegeri. Aceste alegeri au fost recunoscute, intern şi extern, ca fiind primele alegeri libere şi democratice care au avut loc în România, după anul 1938.

,,Partidele istorice”, PNL şi PNŢ-cd, încep campania electorală în 22 aprilie, în Piaţa Universităţii, printr-un protest de proporţii împotriva lui Ion Iliescu şi a FSN-ului. Protestul a durat 55 de zile, până pe 15 iunie, la acesta participând şi mişcarea studenţească. ,,Piaţa Universităţii” a fost primul experiment, de creare a unor mişcări anticomuniste, numite ,,revoluţii portocalii”, în ţările Europei de Est. Un astfel de experiment s-a derulat şi în Ucraina, prin mişcarea ,,Maidanul”, dar şi în alte ţări estice.

Ulterior, ,,revoluţiile portocalii” s-au demonetizat, strategii acestora fiind demascaţi public, acestea au fost înlocuite cu acţiuni ale ,,societăţii civile”.

Până la alegeri, mişcarea ,,Piaţa Universităţii”, deşi neautorizată, a avut logica ei în spiritul democratic al momentului şi deşi nu a fost pe placul autorităţilor, a fost acceptată, ca exerciţiu democratic. Odată cu deschiderea urnelor de vot, pe 20 mai , s-a văzut că partidele istorice nu s-au bucurat de niciun sprijin popular consistent. După FSN, al doilea partid ca pondere a fost UDMR. După 20 mai, manifestaţia din Piaţa Universităţii nu a mai avut nicio logică, atâta timp cât s-a limitat doar la contestarea perpetuă a rezultatului votului, dublată de blocarea circulaţiei din centrul Capitalei . Recunoscând spiritul democratic al votului, ,,partidele istorice” s-au retras oficial, pe 26 mai, din Piaţa Universităţii, care a rămas ocupată doar de o categorie de protestatari.

Parlamentul României, după 1938, s-a constituit pentru prima oară pe 9 iunie 1990, ca for democratic. În seara dintre 11 şi 12 iunie, Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu (şeful SRI) împreună cu câţiva generali cu funcţii în forţele de ordine, au stabilit să fie degajată Piaţa Universităţii, pentru a reda centrul Capitalei circulaţiei publice. Operaţiunea a fost declanşată abia pe 13 iunie, la orele 3-4 dimineaţa, şi a constat în desfiinţarea corturilor celor care se declaraseră în greva foamei. Au fost operate arestări pentru cei care s-au opus.

Pe 13 iunie, la ora 9 , grupuri de muncitori de la IMGB, au ocupat Piaţa Universităţii, rămasă liberă, dar au intrat în conflict cu grupuri violente de susţinători ai protestatarilor evacuaţi, care au sosit alertaţi spre piaţă. Conflictul a degenerat, s-au declanşat violenţe, au fost incendiate autobuze, secţiile Poliţiei Capitalei, ale Ministerului de Interne şi ale SRI .

Ion Iliescu a apelat din nou la populaţie, prin intermediul TVR, solicitând public ,,tuturor forţelor conştiente şi responsabile, să se adune în jurul clădirii Guvernului şi Televiziunii, pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupări extremiste, pentru a apăra democraţia, atât de greu cucerită”.

În noaptea de 13 iunie, sub un impuls neelucidat până acum, minerii din Valea Jiului au plecat către Capitală. Când au ajuns în Piaţa Universităţii, tensiunea se calmase, dar minerii s-au considerat ,,îndreptăţiţi” să aplice corecţii dure studenţilor şi civililor, să devasteze sediile unor partide şi ale unor publicaţii care au susţinut protestele, oripilând opinia publică internă şi internaţională. Pe 15 iunie, la Pavilionul Romexpo, Ion Iliescu a gafat, mulţumindu-le minierilor, pentru ,,spiritul lor muncitoresc”, după care aceştia au fost conduşi la Gara de Nord şi îmbarcaţi pentru întoarcerea acasă.

Deşi ,,Dosarul Mineriadei 13-15 iunie”, nu a fost definitivat nici până în prezent, mulţi partizani ai ,,democraţiei”, în frunte cu Klaus Iohannis, se antepronunţă emiţând acuze şi sentinţe, restrângând astfel independenţa justiţiei în a decide. Rezumând evenimentele din 13-15 iunie 1990, singurul lucru pe care îl putem spune este că ,,puterea nou instalată a încercat să apere democraţia de abuz şi derapaje, apelând la rândul ei la abuz şi derapaje”.

Partea ciudată a ,,Dosarului mineriadei” respective, este că în acest dosar sunt incriminate numai derapajele şi abuzurile puterii de atunci. Copie fidelă, ca şi în cazul ,,Dosarului 10 august 2018″, recent clasat. Putem adăuga fără a greşi sau exagera, că România nu a avut nimic de câştigat, de pe urma derapajelor, atât ale puterii cât şi ale protestatarilor, ci din contra, atât stânga, cât şi dreapta, au avut numai de pierdut.

În anul 2000, dreapta nu a fost capabilă să aibă un candidat viabil la preşedinţie, fiind obligată să-l voteze pe Ion Iliescu. În acelaşi an, PNŢ-cd nu a intrat în Parlament, iar acum este un partid de buzunar. În anul 2014, PNL se diluează în PD-L, fostul FSN, preluat în 1992 de Petre Roman. Flerul electoratului a decis cui şi când să îi acorde sprijin, pentru a prelua puterea în anii următori.

A patra Mineriadă – 24-26 septembrie 1991

În Valea Jiului se declară grevă generală şi premierul Petre Roman, invitat să se deplaseze acolo, refuză. Minerii se îmbarcă în trenuri şi vin la Bucureşti. Cu complicitatea partidelor istorice, PNL şi PNŢ-cd, minerii asaltează Camera Deputaţilor din Dealul Mitropoliei, sparg uşile cu topoarele şi o ocupă, sechestrând toţi deputaţii în sală, timp de câteva ore. Eram în sală. Forţele de ordine, aflate sub comanda Generalului Suceavă, au părăsit în grabă clădirea, lăsând-o la discreţia minierilor.

În încercarea de lovitură de stat, minerii cer deputaţilor, sub presiunea ameninţărilor cu topoare, să voteze suspendarea din funcţie a preşedintelui Ion Iliescu. În mai multe rânduri, i-au sculat în picioare pe deputaţi şi i-au obligat să scandeze ,,Jos Iliescu!”, după care, Miron Cozma solicita de fiecare dată să fie aprobată suspendarea.

Pentru suspendarea preşedintelui era nevoie ca în sală să fie prezenţi şi senatorii. Deşi aceştia fuseseră convocaţi, nu se ştie nici acum de către cine, aceştia nu ajunseseră încă în Dealul Mitropoliei, care era plin până la refuz cu bucureştenii chemaţi de Alianţa Civică.

Sesizând dificultatea procedurală, deputatul Ion Raţiu (PNŢ-cd), ovaţionat îndelung de mineri, ia cuvântul şi le explică că îl pot suspenda pe Iliescu, numai dacă se duc la Cotroceni să-l forţeze să demisioneze. Minerii, în frunte cu Miron Cozma şi cu Ion Raţiu, părăsesc clădirea. Minerii ajung la Cotroceni, dar fără a obţine vreun rezultat. În acest timp, Alianţa Civică continua să ceară public sprijinul bucureştenilor pentru a aflui spre Cotroceni şi să se alăture minerilor. A doua zi, pe 25 septembrie, minerii ocupă Piaţa Victoriei, atacă clădirea Guvernului, căreia îi dau foc. Au loc ciocniri violente între mineri şi forţele de ordine. În data de 26 septembrie, în criza creată, premierul Petre Roman demisionează.

În data de 27 septembrie, în sala Teatrului Naţional din Bucureşti, are loc Congresul PNŢ-cd , la care au participat, ca invitaţi, două delegaţii de mineri, în frunte cu Miron Cozma. Congresiştii i-au ovaţionat în picioare pe mineri scandând ,,Jos Iliescu!” şi ,,Jos Guvernul!”. Ticu Dumitrescu a făcut o chetă substanţială prin sală, iar suma adunată a înmânat-o minerilor pentru încurajare în acţiunea lor de răsturnare a ordinii de drept.

La mitingul Alianţei Civice, care a urmat în Piaţa Universităţii, Doina Cornea a luat cuvântul, subliniind că ,,Mineriada este o reacţie firească, lumea se trezeşte, însă nu este suficientă demiterea primului ministru şi menţinerea aceluiaşi Parlament cu Iliescu”. La emisiunea de la ora 17.05 de la TVR , tot Doinea Cornea cerea imperios declanşarea grevei generale în România, pentru înlăturarea lui Ion Iliescu.

În ziarul România Liberă, din aceeaşi zi, Alianţa Civică cerea înlăturarea cu forţa a Preşedintelui României şi a Parlamentului. În după amiaza zilei de 27 septembrie, minerii se îmbarcă în vagoanele din gara Basarab. Pe vagoane era scris cu vopsea albă ,,Jos Iliescu!”, obiectiv ratat.

A cincea Mineriadă – 15 februarie 1999

În ianuarie 1999, Miron Cozma este condamnat la 18 ani închisoare. Pentru a-l scoate din Valea Jiului şi a-l putea aresta, Guvernul Radu Vasile apelează la o manipulare şi astfel Miron Cozma porneşte spre Bucureşti, în fruntea a 2.500 de mineri. Acestora li se organizează o ambuscadă la Stoieneşti, unde minerii sunt bătuţi crunt de forţele de ordine, iar Miron Cozma este arestat şi încarcerat. Cu restul minerilor, premierul Radu Vasile încheie vestitul protocol, numit ,,Pacea de la Cozia” şi acţiunea se declară o reuşită din partea guvernului.

Atunci minerii nu au mai ajuns la Bucureşti, pentru că nu erau programaţi să ajungă.

În loc de concluzii

Până când istoricii se vor pronunţa, fiecare este liber să aibă propria părere despre mineriade, funcţie de ce ştie sigur sau i se pare că ştie. Minerii, această categorie socio-profesională controversată, cu experienţele ei tulburătoare, cărora reprezentanţii stângii şi dreptei, deşi erau adversari politici, le-au mulţumit public pe rând, după ce i- au folosit, sunt astăzi subiect de batjocură în România.

În România fragmentată a lui Iohannis, stânga, care a guvernat România, de la egal la egal cu dreapta, a ajuns la cota maximă a batjocurii, deşi dreapta, cât a fost la guvernare, nu a fost cu nici un milimetru mai brează. În România lui Iohannis, dreapta nu se poate afirma plenar, atâta timp cât este în competiţie cu stânga. De aceea, proiectul lui Iohannis este să dispară PSD-ul. Minerii sunt exponenţii beneficiari ai acestei batjocori, deşi sunt veşnic manipulaţi din toate părţile.

P.S.: Pe 6 ianuarie, anul acesta, scenele de groază din Capitoliu, care au stârnit emoţii internaţionale, mi-au reamintit despre mineriadele noastre. La americani, rolul lui Ion Iliescu a fost interpretat de Donald Trump. Nimic nou sub soare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Se încălzeşte spectaculos!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii anunţă valori termice de 30 de grade ■ din a doua parte a săptămînii viitoare se mai răcoreşte ■ vestea proastă este că nu scăpăm de instabilitate atmosferică ■

Ultima decadă a lunii iunie aduce o apreciere considerabilă a reistrului termic, iar meteorologii anunţă valori de pînă la 30 de grade. Acest lucru se va întîmpla pînă la mijlocul săptămînii viitoare, iar în a doua parte a intervalului se mai răcoreşte niţel. Acelaşi trend îl cunosc şi valorile termice nocturne.

Vestea proastă este că nu scăpăm de instabilitate şi va ploua, cam în fiecare zi, cel puţin pînă la final de Cireşar, conform prognozei. Pînă atunci, trebuie spus că toată ţara, inclusiv judeţul Neamţ, este sub o informare meteo de vreme rea, ce intră în vigoare de azi, 18 iunie, de la ora 12:00 şi expiră pe 20 iunie, la ora 22:00, anunţîndu-se cantităţi de apă însemnate cantitativ şi instabilitate atmosferică accentuată.

„În sudul, estul şi centrul ţării va ploua abundent şi vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 25-50 l/mp“, conform ANM. Şi ziua de azi, 18 iunie, va fi plăcută din punct de vedere termic şi ne vom bucura de o maximă de 24 de grade, dar nu scăpăm de furtuni. Noaptea va fi cea mai caldă din ultimul timp, iar minima va fi de 18 grade. Furtuni vor avea loc şi sîmbătă, 19 iunie, cînd sînt prognozate numai 19 grade.

Peste noapte mercurul din termometre ajunge la 17 grade. Duminică, 20 iunie, vor fi 24 de grade, însă nu scăpăm de instabilitate, furtuni cu toată suita de fenomene caracteristice, vînt, descărcări electrice şi poate grindină. Aprecierea regimului termic începe de luni, 21 iunie, iar meteorologii dau asigurări că în zona noastră mercurul din termometre saltă la 28 de grade, în timp ce minima nocturnă va fi de 17 grade.

Sînt posibile furtuni atît luni, cît şi marţi, 22 iunie, cînd va fi cea mai caldă zi din acest sezon şi vom avea parte de valori estivale de pînă la 30 de grade. Regimul termic diurn îl va influenţa şi pe cel nocturn, astfel că minima va fi de 18 grade. Miercuri, 23 iunie, va fi la fel de cald şi se vor înregistra 30 de grade, dar din nou vor fi furtuni. Urmează cea mai caldă noapte din vara aceasta şi minima se opreşte la valoarea de 21 de grade. Din a doua parte a intervalului se mai răcoreşte, iar joi, 24 iunie, vor fi doar 25 de grade, cu furtuni după amiază.

Noaptea aduce temperaturi în scădere, 19 grade. Vineri, 25 iunie, cerul va fi degajat în prima parte, apoi după amiază vin ploi consistente. Maxima diurnă nu trece de 26 de grade, iar minima nocturnă va fi de 20 de grade. Week-end-ul viitor, în perioada 26 – 27 iunie, vor fi temperaturi diurne de 25 de grade, cu furtunile de rigoare, iar peste noapte se vor înregistra 18 grade.

Citește știrea

Actualitate

Pene de curent, furnizorul taxat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cazul întreruperior neanunţate, furnizorul poate acorda despăgubiri ■ apelurile clienţilor trebuie preluate mai repede de reprezentanţii firmelor de distribuţie ■ în caz contrar, amenzile pot ajunge la 200.000 lei ■

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energieie a stabilit că de acum înainte furnizorii îşi vor despăgubi clienţii în cazul întreruperilor care nu au fost anunţate. Cele scurte, între 3 secunde şi 3 minute, au fost incluse în categoria întreruperilor care se monitorizează şi pentru care operatorii de distribuţie sînt obligaţi să acorde compensaţii la depăşirea numărului maxim stabilit prin standard.

Pentru fiecare astfel de depăşire operatorii de distribuţie vor acorda compensaţii tuturor utilizatorilor afectaţi, astfel: înalta tensiune: 300 lei peste 10 întreruperi pe an; medie tensiune: 10 lei peste 10 întreruperi pe săptămînă; joasa tensiune: 5 lei peste 10 întreruperi pe săptămînă. Impactul acestei măsuri este unul pozitiv pentru utilizatori deoarece includerea monitorizării întreruperilor scurte şi prevederea acordării de compensaţii utilizatorilor la depăşirea numărului maxim stabilit de standard, contribuie la obligarea operatorului de a lua măsuri rapide şi eficiente pentru remedierea disfuncţionalităţilor care în prezent se manifestă în diferite zone de reţea de joasă tensiune şi care pot provoca deprecierea echipamentelor electrocasnice, precum şi generarea de disconfort clienţilor.

O altă noutate constă în aceea că apelurile efectuate de clienţi către furnizorul de energie electrică, trebuie preluate de acesta din urmă într-un timp mai scurt. Astfel, au fost stabilite intervale privind preluarea apelurilor telefonice efectuate de utilizatorii reţelei prin centrele de telefonie gestionate de operatorii de distribuţie, şi anume: maximum 30 de secunde de la iniţierea apelului de către utilizator pînă la preluarea acestuia, fără intervenţia operatorului uman; maximum 180 de secunde de la preluarea apelului pentru posibilitatea utilizatorului de a selecta opţiunea de a transfera apelul la un operator uman; maximum 20 de minute de la preluarea apelului pentru începerea convorbirii utilizatorului cu un operator uman.

Prin această măsură se urmăreşte îmbunătăţirea comunicarii între utilizator şi operatorul de distribuţie astfel încît evenimentele semnalate de utilizatori să poată fi preluate cît mai rapid în scopul remedierii, precum şi reducerea timpilor de aşteptare în beneficiul utilizatorilor. „Deşi numărul de apeluri telefonice pentru care nu sînt respectate intervalele de timp menţionate anterior este doar monitorizat, nerespectarea acestor valori poate fi sancţionată conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile în situaţia nerespectării de către operatorul de distribuţie a prevederilor standardului de performanţă cu amendă de la 10.000 lei pînă la 200.000 lei“, conform ANRE.

Pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea curbei de tensiune operatorul e obligat să acorde compensaţii, după cum urmează: pentru persoane juridice: 270 lei, la 110 kV, respectiv 130 lei la joasă tensiune şi medie tensiune pentru fiecare perioadă de monitorizare; pentru persoane fizice: 270 lei 110kV, respectiv 70 lei la joasă tensiune şi medie tensiune pentru fiecare perioadă de monitorizare.

Racordarea unui client trebuie să se realizeze în maxim 90 zile, în cazul clienţilor casnici şi finali noncasnici ale căror locuri de consum sînt alimentate prin instalaţii de racordare cu lungimi de pînă la 2.500 metri. Cuantumul compensaţiei cuvenite în această situaţie este de 100 lei. ANRE a reglementat şi un calendar de implementare a unor echipamente cu rol de monitorizare a continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii tehnice a energiei electrice. Pînă la finele anului 2026, România trebuie să aibă capacitatea de monitorizare a tuturor staţiilor electrice.

Citește știrea

Actualitate

Au fost trei victime în două accidente

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii nemţeni au intervenit la două accidente de circulaţie, care s-au soldat cu trei victime, nedoritele incidente fiind consecinţa neatenţei în conducere. O septuagenară a fost luată pe capotă în timp ce traversa strada, iar în alt caz doi şoferi care s-au „pupat“ între ei au fost răniţi.

Unul dintre evenimentele rutiere a avut loc în dimineaţa zilei de 17 iunie, cînd o femeie de 76 de ani, din Piatra Şoimului, care traversa strada a fost accidentata de un autoturism, condus de un tînăr de 24 de ani, din aceeaşi localitate. Femeia a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetarile sînt continuate de poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul. Dosar penal cu acuze de vătămare corporală din culpă a fost întocmit şi în cazul unui accident ca a avut loc în seara de 16 iunie, în jurul orei 21:30, pe raza oraşului Tîrgu Neamţ.

Conform primelor date, un autoturism condus de un bărbat de 35 de ani, din Tîrgu Neamţ a acroşat o maşină, care era condusă de un tînăr de 21 de ani, din Păstrăveni. Din impact, ambii conducători auto au suferit leziuni, fiind transportaţi la spital pentru îngrijiri medicale. Au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Citește știrea

Trending