Contactează-ne

Actualitate

Istoria a rămas datoare să ne explice fenomenul mineriadelor. Noi aşteptăm, descâlcind scenarii

Știre publicată în urmă cu

în data de

De-a lungul istoriei noastre postdecembriste, minerii din Valea Jiului au pornit de cinci ori spre Bucureşti. Deşi cele cinci deplasări ale minerilor au fost denumite generic Mineriade, totul se reduce la Mineriada a treia, cea din 13 – 15 iunie 1990. Scopul declarat de mineri, pentru primele trei mineriade, a fost ,,sprijinirea ordinii de drept” motivat pe fondul incapacităţii structurilor de ordine ale statului de a reacţiona în faţa unor ,,derapaje democratice”, în raport de deficitul de reglementare în materia ,,dreptului la liberă exprimare”.

Imediat după Revoluţie, structurile ordinii de drept s-au confruntat cu un blocaj provocat de ,,complexul renegării comunismului”, ceea ce a încurajat fiecare partid nou înfiinţat să se simtă îndreptăţit să pornească o nouă revoluţie, fie că avea sau nu sprijin popular. De acest ,,complex” au profitat din plin toţi organizatorii unor demonstraţii de protest din Bucureşti, dintre care unii căutau orice soluţie de a accede la putere, în afara soluţiei urnelor de vot. În primul rând, istoria ne rămâne datoare să ne explice, care a fost contribuţia fiecărei formaţiuni politice la eşafodajul noii democraţii, instalate în anii 1990-1992.

Prima Mineriadă – 28 ianuarie 1990

Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organism de autoritate creat de Revoluţie, avea ca prim obiectiv organizarea de alegeri libere şi democratice. Vidul creat pe scena politică în ianuarie 1990, de desfiinţarea PCR, a provocat popularea acestei scene, nu numai cu partidele istorice PNL, PNŢ şi PDSR, dar şi de alte multe zeci de partide.

PNL şi PNŢ-cd, sub sloganul principiului de drept ,,restitutio în integrum” şi-au promovat obiectivul ,,restauraţiei”, ceea ce presupunea să se revină la perioada interbelică. Aceste partide, în diverse ocazii, şi-au declarat nemulţumirea că nu au fost invitate, după Revoluţie, să preia integral puterea politică, chiar dacă la revoluţie nu au avut nicio contribuţie de vreun fel.

Anunţul lui Ion Iliescu, că FSN va participa la alegeri ca partid politic de stânga, a fost bulversant pentru PNL şi PNŢ-cd, care pe 28 ianuarie 1990, împreună cu alte partide de dreapta, au organizat în Piaţa Victoriei un protest sub sloganul ,,FSN a furat revoluţia!”. S-a pretins atunci că revoluţia ar fi trebuit să aştepte, ca să fie pornită şi coordonată de partidele istorice, nu de FSN. Protestul din Piaţa Victoriei a degenerat în atacarea şi devastarea sediului Guvernului. Forţele de ordine nu au fost prezente, pentru a proteja instituţiile statului.

Ion Iliescu, prin intermediul televiziunii, face apel la populaţie, să vină să apere instituţiile respective. Circa 5.000 de mineri din Valea Jiului ajung în Bucureşti şi ocupă Piaţa Victoriei. Comandouri alcătuite din mineri se deplasează la sediile PNŢ-cd şi PNL, pe care le devastează.

A doua zi, pe 29 ianuarie, are loc în Bucureşti o puternică contramanifestaţie a FSN-ului, sub sloganul ,,Sprijinim Guvernul!”. Tot pe 29 ianuarie, este convocat CFSN, care se transformă în CPUN, prin cooptarea reprezentanţilor partidelor nou înfiinţate. Din acel moment, toate dezbaterile CPUN au fost transmise în direct, prin intermediul TVR, fiind prima lecţie în direct despre naşterea democraţiei în România, după 1938.

A doua Mineriadă – 18 februarie 1990

Pe 18 februarie, opozanţii declaraţi ai FSN şi ai lui Ion Iliescu ocupă Piaţa Victoriei. Aceştia atacă sediul Guvernului, cu intenţia de a pune mâna pe putere, contând pe sprijin masiv popular. Acest sprijin nu s-a concretizat în niciun mod. În lipsa organelor de ordine, minerii se deplasează din nou la Bucureşti, pentru a asigura protecţia sediului Guvernului. După restabilirea ordinii, minerii se retrag, nu înainte de a avertiza că, dacă se repetă astfel de evenimente, vor reveni.

A treia mineriadă – ( 13 -15 ) iunie 1990

În data de 20 mai 1990, au avut loc în România primele alegeri. Aceste alegeri au fost recunoscute, intern şi extern, ca fiind primele alegeri libere şi democratice care au avut loc în România, după anul 1938.

,,Partidele istorice”, PNL şi PNŢ-cd, încep campania electorală în 22 aprilie, în Piaţa Universităţii, printr-un protest de proporţii împotriva lui Ion Iliescu şi a FSN-ului. Protestul a durat 55 de zile, până pe 15 iunie, la acesta participând şi mişcarea studenţească. ,,Piaţa Universităţii” a fost primul experiment, de creare a unor mişcări anticomuniste, numite ,,revoluţii portocalii”, în ţările Europei de Est. Un astfel de experiment s-a derulat şi în Ucraina, prin mişcarea ,,Maidanul”, dar şi în alte ţări estice.

Ulterior, ,,revoluţiile portocalii” s-au demonetizat, strategii acestora fiind demascaţi public, acestea au fost înlocuite cu acţiuni ale ,,societăţii civile”.

Până la alegeri, mişcarea ,,Piaţa Universităţii”, deşi neautorizată, a avut logica ei în spiritul democratic al momentului şi deşi nu a fost pe placul autorităţilor, a fost acceptată, ca exerciţiu democratic. Odată cu deschiderea urnelor de vot, pe 20 mai , s-a văzut că partidele istorice nu s-au bucurat de niciun sprijin popular consistent. După FSN, al doilea partid ca pondere a fost UDMR. După 20 mai, manifestaţia din Piaţa Universităţii nu a mai avut nicio logică, atâta timp cât s-a limitat doar la contestarea perpetuă a rezultatului votului, dublată de blocarea circulaţiei din centrul Capitalei . Recunoscând spiritul democratic al votului, ,,partidele istorice” s-au retras oficial, pe 26 mai, din Piaţa Universităţii, care a rămas ocupată doar de o categorie de protestatari.

Parlamentul României, după 1938, s-a constituit pentru prima oară pe 9 iunie 1990, ca for democratic. În seara dintre 11 şi 12 iunie, Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu (şeful SRI) împreună cu câţiva generali cu funcţii în forţele de ordine, au stabilit să fie degajată Piaţa Universităţii, pentru a reda centrul Capitalei circulaţiei publice. Operaţiunea a fost declanşată abia pe 13 iunie, la orele 3-4 dimineaţa, şi a constat în desfiinţarea corturilor celor care se declaraseră în greva foamei. Au fost operate arestări pentru cei care s-au opus.

Pe 13 iunie, la ora 9 , grupuri de muncitori de la IMGB, au ocupat Piaţa Universităţii, rămasă liberă, dar au intrat în conflict cu grupuri violente de susţinători ai protestatarilor evacuaţi, care au sosit alertaţi spre piaţă. Conflictul a degenerat, s-au declanşat violenţe, au fost incendiate autobuze, secţiile Poliţiei Capitalei, ale Ministerului de Interne şi ale SRI .

Ion Iliescu a apelat din nou la populaţie, prin intermediul TVR, solicitând public ,,tuturor forţelor conştiente şi responsabile, să se adune în jurul clădirii Guvernului şi Televiziunii, pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupări extremiste, pentru a apăra democraţia, atât de greu cucerită”.

În noaptea de 13 iunie, sub un impuls neelucidat până acum, minerii din Valea Jiului au plecat către Capitală. Când au ajuns în Piaţa Universităţii, tensiunea se calmase, dar minerii s-au considerat ,,îndreptăţiţi” să aplice corecţii dure studenţilor şi civililor, să devasteze sediile unor partide şi ale unor publicaţii care au susţinut protestele, oripilând opinia publică internă şi internaţională. Pe 15 iunie, la Pavilionul Romexpo, Ion Iliescu a gafat, mulţumindu-le minierilor, pentru ,,spiritul lor muncitoresc”, după care aceştia au fost conduşi la Gara de Nord şi îmbarcaţi pentru întoarcerea acasă.

Deşi ,,Dosarul Mineriadei 13-15 iunie”, nu a fost definitivat nici până în prezent, mulţi partizani ai ,,democraţiei”, în frunte cu Klaus Iohannis, se antepronunţă emiţând acuze şi sentinţe, restrângând astfel independenţa justiţiei în a decide. Rezumând evenimentele din 13-15 iunie 1990, singurul lucru pe care îl putem spune este că ,,puterea nou instalată a încercat să apere democraţia de abuz şi derapaje, apelând la rândul ei la abuz şi derapaje”.

Partea ciudată a ,,Dosarului mineriadei” respective, este că în acest dosar sunt incriminate numai derapajele şi abuzurile puterii de atunci. Copie fidelă, ca şi în cazul ,,Dosarului 10 august 2018″, recent clasat. Putem adăuga fără a greşi sau exagera, că România nu a avut nimic de câştigat, de pe urma derapajelor, atât ale puterii cât şi ale protestatarilor, ci din contra, atât stânga, cât şi dreapta, au avut numai de pierdut.

În anul 2000, dreapta nu a fost capabilă să aibă un candidat viabil la preşedinţie, fiind obligată să-l voteze pe Ion Iliescu. În acelaşi an, PNŢ-cd nu a intrat în Parlament, iar acum este un partid de buzunar. În anul 2014, PNL se diluează în PD-L, fostul FSN, preluat în 1992 de Petre Roman. Flerul electoratului a decis cui şi când să îi acorde sprijin, pentru a prelua puterea în anii următori.

A patra Mineriadă – 24-26 septembrie 1991

În Valea Jiului se declară grevă generală şi premierul Petre Roman, invitat să se deplaseze acolo, refuză. Minerii se îmbarcă în trenuri şi vin la Bucureşti. Cu complicitatea partidelor istorice, PNL şi PNŢ-cd, minerii asaltează Camera Deputaţilor din Dealul Mitropoliei, sparg uşile cu topoarele şi o ocupă, sechestrând toţi deputaţii în sală, timp de câteva ore. Eram în sală. Forţele de ordine, aflate sub comanda Generalului Suceavă, au părăsit în grabă clădirea, lăsând-o la discreţia minierilor.

În încercarea de lovitură de stat, minerii cer deputaţilor, sub presiunea ameninţărilor cu topoare, să voteze suspendarea din funcţie a preşedintelui Ion Iliescu. În mai multe rânduri, i-au sculat în picioare pe deputaţi şi i-au obligat să scandeze ,,Jos Iliescu!”, după care, Miron Cozma solicita de fiecare dată să fie aprobată suspendarea.

Pentru suspendarea preşedintelui era nevoie ca în sală să fie prezenţi şi senatorii. Deşi aceştia fuseseră convocaţi, nu se ştie nici acum de către cine, aceştia nu ajunseseră încă în Dealul Mitropoliei, care era plin până la refuz cu bucureştenii chemaţi de Alianţa Civică.

Sesizând dificultatea procedurală, deputatul Ion Raţiu (PNŢ-cd), ovaţionat îndelung de mineri, ia cuvântul şi le explică că îl pot suspenda pe Iliescu, numai dacă se duc la Cotroceni să-l forţeze să demisioneze. Minerii, în frunte cu Miron Cozma şi cu Ion Raţiu, părăsesc clădirea. Minerii ajung la Cotroceni, dar fără a obţine vreun rezultat. În acest timp, Alianţa Civică continua să ceară public sprijinul bucureştenilor pentru a aflui spre Cotroceni şi să se alăture minerilor. A doua zi, pe 25 septembrie, minerii ocupă Piaţa Victoriei, atacă clădirea Guvernului, căreia îi dau foc. Au loc ciocniri violente între mineri şi forţele de ordine. În data de 26 septembrie, în criza creată, premierul Petre Roman demisionează.

În data de 27 septembrie, în sala Teatrului Naţional din Bucureşti, are loc Congresul PNŢ-cd , la care au participat, ca invitaţi, două delegaţii de mineri, în frunte cu Miron Cozma. Congresiştii i-au ovaţionat în picioare pe mineri scandând ,,Jos Iliescu!” şi ,,Jos Guvernul!”. Ticu Dumitrescu a făcut o chetă substanţială prin sală, iar suma adunată a înmânat-o minerilor pentru încurajare în acţiunea lor de răsturnare a ordinii de drept.

La mitingul Alianţei Civice, care a urmat în Piaţa Universităţii, Doina Cornea a luat cuvântul, subliniind că ,,Mineriada este o reacţie firească, lumea se trezeşte, însă nu este suficientă demiterea primului ministru şi menţinerea aceluiaşi Parlament cu Iliescu”. La emisiunea de la ora 17.05 de la TVR , tot Doinea Cornea cerea imperios declanşarea grevei generale în România, pentru înlăturarea lui Ion Iliescu.

În ziarul România Liberă, din aceeaşi zi, Alianţa Civică cerea înlăturarea cu forţa a Preşedintelui României şi a Parlamentului. În după amiaza zilei de 27 septembrie, minerii se îmbarcă în vagoanele din gara Basarab. Pe vagoane era scris cu vopsea albă ,,Jos Iliescu!”, obiectiv ratat.

A cincea Mineriadă – 15 februarie 1999

În ianuarie 1999, Miron Cozma este condamnat la 18 ani închisoare. Pentru a-l scoate din Valea Jiului şi a-l putea aresta, Guvernul Radu Vasile apelează la o manipulare şi astfel Miron Cozma porneşte spre Bucureşti, în fruntea a 2.500 de mineri. Acestora li se organizează o ambuscadă la Stoieneşti, unde minerii sunt bătuţi crunt de forţele de ordine, iar Miron Cozma este arestat şi încarcerat. Cu restul minerilor, premierul Radu Vasile încheie vestitul protocol, numit ,,Pacea de la Cozia” şi acţiunea se declară o reuşită din partea guvernului.

Atunci minerii nu au mai ajuns la Bucureşti, pentru că nu erau programaţi să ajungă.

În loc de concluzii

Până când istoricii se vor pronunţa, fiecare este liber să aibă propria părere despre mineriade, funcţie de ce ştie sigur sau i se pare că ştie. Minerii, această categorie socio-profesională controversată, cu experienţele ei tulburătoare, cărora reprezentanţii stângii şi dreptei, deşi erau adversari politici, le-au mulţumit public pe rând, după ce i- au folosit, sunt astăzi subiect de batjocură în România.

În România fragmentată a lui Iohannis, stânga, care a guvernat România, de la egal la egal cu dreapta, a ajuns la cota maximă a batjocurii, deşi dreapta, cât a fost la guvernare, nu a fost cu nici un milimetru mai brează. În România lui Iohannis, dreapta nu se poate afirma plenar, atâta timp cât este în competiţie cu stânga. De aceea, proiectul lui Iohannis este să dispară PSD-ul. Minerii sunt exponenţii beneficiari ai acestei batjocori, deşi sunt veşnic manipulaţi din toate părţile.

P.S.: Pe 6 ianuarie, anul acesta, scenele de groază din Capitoliu, care au stârnit emoţii internaţionale, mi-au reamintit despre mineriadele noastre. La americani, rolul lui Ion Iliescu a fost interpretat de Donald Trump. Nimic nou sub soare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Frig şi ninsori la munte

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a fost emisă o informare de lapoviţă la munte şi intensificări ale vîntului ■ în judeţ au fost temperaturi sub media perioadei ■

Săptămîna aceasta a fost vreme deosebit de rece pentru acest moment al anului, iar meteorologii au emis o informare de vreme rea, ce a intrat în vigoare de ieri, 22 septembrie 2021, de la ora 10:00 şi expiră azi, 23 septembrie, la aceeaşi oră.

Specialiştii spun că la altitudini de peste 1.700 m vor fi ninsori şi lapoviţă, vremea va fi deosebit de rece şi vor fi şi intensificări ale vîntului. În intervalul menţionat la munte, în general la altitudini mai mari de 1.700 m, vor fi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare moderate cantitativ, în special pe crestele Carpaţilor Meridionali (10…15 l/mp), unde pe arii restrînse se va depune strat de zăpadă.

Vremea se va menţine deosebit de rece în toată ţara, iar în timpul nopţii în depresiunile intramontane şi în dealurile subcarpatice din sud vor fi temperaturi minime de 0…3 grade, favorizînd izolat producerea brumei. Temporar, vîntul va avea intensificări în regiunile estice, sud-estice şi în extremitatea de sud-vest, cu viteze de 40…50 km/h, iar în zona montană înaltă, de peste 60 km/h“, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Specialiştii mai spun că, joi şi vineri, 23 şi 24 septembrie, vremea se va menţine deosebit de rece în cea mai mare parte a ţării. Vîntul se va intensifica în majoritatea regiunilor, iar la munte va sufla tare. Aşa stînd lucrurile, trebuie spus că în noaptea de 21/22 septembrie, în judeţ au fost valori termice de -3,6 grade la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, 6,6 grade au fost la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, iar la Roman mercurul din termometre s-a oprit la 7,5 grade.

Ieri, 22 septembrie, la ora 11:00, pe munte erau temperaturi negative, de -3 grade, la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ se înregistrau 10 grade, iar la Roman erau 12 grade. Din cauza vîntului, pe munte se resimţeau -5 grade, în reşedinţa de judeţ erau 7 grade şi 10 grade se resimţeau în restul teritoriului. Deosebit de rece va fi şi astăzi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 12 grade la amiază. Minima nocturnă va fi de vreo 6 grade, conform previziunilor.

De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează o noapte sensibil mai blîndă decît precedenta, iar mercurul din termometre se opreşte la 8 grade. Dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, va fi ceva mai bine din punct de vedere termic în week-end-ul care urmează.

Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar în cel mai cald moment ne vom bucura de temperaturi ce saltă pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 23 de grade la prînz. După lăsarea întunericului se ajunge la o minimă nesperată, de 12 grade.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Straşnic frig

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist  şi vorbitor de esperanto romaşcan, dădea viaţă , în urmă cu două decenii şi ceva, nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă „cronicuţă”, de mare actualitate, în care „Pisălogul” pare a fi anticipat, în urmă cu două decenii, ceea ce li se va întîmpla românilor în această iarnă, după liberalizarea preţurilor la energie electrică şi gaz metan. Adică revenirea frigului de sorginte ceauşistă, din „Epoca dee Aur”. La care se va adăuga din plin şomajul, generator de sărăcie lucie, la majoritatea românilor. Adevăr grăita-i, nea Costică!

„Ianuarie, martie, aprilie”. De ce o fi fost sărită luna ţiganului? De bună ce-i! Mai ales ieri ne-au lins iepurii – dacă cunoaşteţi expresia. E un ger de streche mîţa. Mulţi filosofi, savanţi, scriitori au elaborat tot soiul de teorii, de idei, de maxime, despre o samă de rele de care nu ducem nici noi lipsă, ca de pildă de foame, sărăcie, mîndrie, viciu, invidie, viclenie şi tot aşa mai departe.

Dar puţini au scris despre frig, chiar dacă unii dintre ei l-au cunoscut îndeaproape, ca noi. Nu vorbesc de frigul din inimile înguste, ci de cel din vastele apartamente de la bloc. Pe plan  local s-a vorbit adesea  că multor străzi le plîngi de milă şi că mai de plîns sînt maşinile care merg pe acolo şi trec din groapă în groapă. S-a mai vorbit – tot aşa – că unele firme aplică un adaos comercial de te sperii. De asemenea s-a mai scris mult despre valul de violenţă şi tîlhării, dar nimic despre valul de frig care a venit din Cîmpia Rusă, s-a cuibărit în apartamentele noastre şi nu se mai dă dus, pentru că,  din partea caloriferului rece, nu primeşte nici un ultimatum şi ne îngheaţă mai departe măduva-n ciolane. Nea Cutare n-a plecat la slujbă că i-a rămas mîna lipită pe clanţa uşii.

După ce a desfăcut-o, a aflat între timp că a fost trimis în şomaj şi abia atunci l-au trecut toate căldurile. Da, tată ! E o problemă în faţa căreia nu poţi rămîne rece. Şi bietul om asta-i mai lipsea: copiulul său, îmbrăcat subţire, tremură din gros lîngă caloriferul de la care parcă cerşeşte puţină căldură. La fel suferim toţi, vorba ceea: „de,  boier! Fii şi boier, dar tot dîrdîi cînd e ger!”. Se spune că la cea mai scăzută temperatură, de-i zice zero absolut, mişcarea browniană se linişteşte, atomii stau liniştiţi în banca lor.

Cred că nu mai avem mult pînă acolo. Cel puţin la mine e un frig de-ţi stă mintea. Ni s-au dat asigurări că o să fie bine şi la vară cald, dar după ce-ţi degeră urechea degeaba mai pui căciula. Noroc că afară e mai cald! Cînd în apartament se tremură, îmi trimit copiii la joacă. Poate de aceea cineva mi-a spus că am copii sănătoşi şi zdraveni, se cunoaşte că-s crescuţi în aer curat. Ştiu de la şedinţele de partid că prin discuţie se face lumină. Căldură cum s-ar putea face? Straşnic frig!

Citește știrea

Actualitate

Urmărit internaţional pentru că şi-a bătut concubina

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 35 de ani, din Girov, s-a ales cu belele penale în străinătate, după ce şi-a smintit în bătaie concubina. S-a întîmplat în Italia, iar, după agresiune, bărbatul a plecat acasă. Autorităţile judiciare străine nu s-au dat bătute şi au încercat să-l identifice pe agresor.

Cînd au aflat identitatea au făcut toate demersurile necesare, au emis pe numele lui un mandat european de arestare şi l-au dat în urmărirere internaţională. Aşa stînd lucrurile, pe 21 septembrie 2021 oamenii legii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Postului de Poliţie Girov l-au depistat pe bărbatul de 35 de ani, în Girov. Pe numele acestuia era emis de autorităţile judiciare din Italia un mandat european de arestare.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2015, aflîndu-se în Italia, pe fondul unor neînţelegeri familiale, a exercitat acte de violenţă asupra concubinei sale, producîndu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 de zile îngrijiri medicale“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ. Acesta a fost prezentat de poliţişti procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Bacău.

Individul urmează să fie prezentat în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău pentru confirmarea mandatului european de arestare.

Citește știrea

Trending