Ionel Arsene este într-o „selectă companie“ a neleguiţilor. Pe „Most wanted“ Poliţia Română

■ Ionel Arsene a fost dat în urmărire generală, fiind „prezentat“ la secţiunea „Most wanted“ de pe site-ul Poliţiei Române ■ îi are „colegi“ pe această „pagină“ pe nelegiuiţi acuzaţi de furt în bandă organizată, spălare de bani, şantaj sau tâlhărie ■

Ionel Arsene, încă şeful CJ Neamţ, fugarul dat în urmărire naţională după condamnarea definitivă la închisoare, este într-o companie „selectă“ la secţiunea „Most wanted“ de pe site-ul Poliţiei Române. Era chiar primul de pe această „pagină“. Pe 10 martie 2023, preşedintele a fost condamnat definitiv, pentru fapte de corupţie, magistraţii de la Curtea de Apel Braşov hotărând o sentinţă de 6 ani şi 8 luni.

Mandatul trebuia pus în executare de poliţişti, dar Arsene nu a fost găsit la domiciliul din Târgu Neamţ. Apoi, tot pe 10 martie, dar în jurul orei 19.00, Poliţia Română a postat pe site-ul instituţiei, la secţiunea „Most wanted“, fotografia şefului CJ şi un scurt „istoric“ al faptelor comise, anunţând astfel că respectivul este dat în urmărire naţională.

Surse neoficiale susţin că acesta ar fi plecat din ţară, ajungând în Italia. Lui Ionel Arsene, pe „pagina“ menţionată, îi „ţineau companie“ alţi infractori căutaţi pentru a fi cercetaţi sau deja condamnaţi. Unul dintre ei este Ion Guşan, cetăţean român născut în Republica Moldova, pe numele căruia Curtea de Apel Bucureşti a emis un mandat de arestare în vederea predării către alt stat.

Acuzatul este cercetat „pentru furt şi tentativă de furt în bandă organizată, asociere la o grupare infracţională în vederea săvârşirii de infracţiuni, extorcare, spălare de bani, spălare de bani obţinuţi din extorcări, import şi contrabandă de produse din tutun prelucrat“, după cum se precizează pe site-ul Poliţiei Române. Alături de Ionel Arsene, căutat este, pentru trafic de persoane, Naser Meshah, un iordanian cu domiciliul în Pantelimon.

La fel şi Lucian Mihălţan, din Timiş, acuzat de jafuri de şi din case de bani. Are de executat 11 ani pentru constituire de grup infracţional, furt calificat cu consecinţe deosebit de grave şi nerespectarea regimului armelor. La categoria „Most wanted“ mai figurează şi Florin Duduianu, cu domiciliul în Bucureşti, pe numele căruia este emis, din anul 2020,  un mandat de arestare preventivă pentru şantaj, tâlhărie şi tălhărie calificată. Şi lista ar putea continua.

Revenind la Ionel Arsene, el are de executat 6 ani şi 8 luni de detenţie. A fost judecat pentru trei fapte de trafic de influenţă, în primă instanţă, la Tribunalul Bacău, decizia fiind 8 ani şi 4 luni. Soluţia a fost contestată, iar la Curtea Braşov magistraţii au stabilit că una dintre fapte s-a prescris, pedeapsa fiind redusă.

„Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Arsene Ionel sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, prevăzută de articolul 291 alineat 1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000, ca efect al intervenţiei prescripţiei răspunderii penale“, se arată în decizia Curţii Braşov.

Fapta prescrisă este cea în care Arsene a fost denunţat de fostul primar Gheorghe Ştefan, care a susţinut că i-ar fi dat, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în tentativa de a-l „anihila“ pe şeful de la acea vreme al CJ, Culiţă Tărâţă. Ideea era ca acesta să fie declarat incompatibil.