Ionel Arsene aproape de extrădare

■ este vorba de o hotărâre a Curții de Apel din Bari, care a fost pronunțată, joi, 12 octombrie ■ decizia nu este definitivă putând fi atacată cu recurs ■ fostul președinte al CJ și PSD Neamț face parte dintr-un grup select de peste 100 de persoane condamnate definitiv care au fugit în alte state ■

Conform presei centrale, Curtea de Apel din Bari (Italia) a aprobat în cursul zilei de joi, 12 octombrie, cererea de extrădare a lui Ionel Arsene, făcută de Ministerul de Justiție al României. Decizia nu este însă definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.

Reamintim că în luna martie a acestui an, Ionel Arsene a fost demis oficial de la șefia Consiliului Județean Neamț, în lipsă, după ce a fost condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență.

Dosarul  de corupție a lui Ionel Arsene a fost strămutat, la cererea sa, de la Curtea de Apel Bacău la Curtea de Apel Brașov. Judecătorii braşoveni au decis ca Ionel Arsene să execute o pedeapsă de 6 ani și 8 luni, dar după pronunțarea sentinței, în data de 10 martie 2023, mandatul de arestare nu a putut fi pus în executare  din cauza faptului că Ionel Arsene a fugit din țară, înainte de  pronunțarea sentinței, stabilindu-se în Italia, la Bari. În acest dosar, Ionel Arsene a fost trimis în judecată de DNA în 2018 motivat de faptul că Ionel Arsene a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti“, care a susţinut că i-ar fi  dat în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI), în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al CJ, Culiţă Tărâţă. Ideea era ca acesta să fie declarat incompatibil.

Procurorii DNA care l-au anchetat pe Ionel Arsene  au precizat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, un restaurant din Bucureşti. Cum tentativa de „compromitere“ a şefului CJ nu a reuşit, Pinalti i-a cerut restituirea sumei și ar fi primit înapoi doar 20.000 de euro, motiv pentru care a făcut presiuni pentru recuperarea restului, dar demersurile nu au avut efectul scontat.

A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA au cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Ionel Arsene. Ulterior instanța a decis punerea sa sub control judiciar. Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018.

Preşedintele CJ Neamţ a stat un an după gratii, apoi a fost plasat în control judiciar, iar pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a revenit în viaţa publică şi politică. Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru o altă faptă de trafic de influenţă, din anul 2015, tot din vremea când era deputat în Parlamentul României.

Ionel Arsene era suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare. Intervenţia ar fi fost făcută la un coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, „dar demersurile nu au avut niciun rezultat“, preciza DNA.

Condamnări mai mari pentru fugari

Ionel Arsene s-ar adăuga la lista celor 621 de persoane aduse în țară de la 1 ianuarie până pe data de 10 octombrie, dintre care 17 în baza extrădării și 604 în baza mandatului european de arestare, după cum a declarat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, la prezentarea unui raport de activitate al Ministerului. Ea anunțat că Guvernul a adoptat un proiect de lege destinat să descurajeze fugarii. Proiectul prevede o pedeapsă suplimentară de până la 3 ani de închisoare pentru cei care,  în 7 zile de la condamnare,nu se predau pentru încarcerare.

F.O.