Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

INVENTARUL „COMORILOR“ DIN BISERICI SI MÃNÃSTIRI

Știre publicată în urmă cu

în data de

Patriarhia a cerut bisericilor si mãnãstirilor sã facã un inventar al tuturor moastelor pe care le au cele care nu sînt autentificate vor trebui retrase din lãcasurile de cult solicitarea ar fi plecat de la descoperirea unor oase de animale folosite pe post de moaste înTulcea, dar si de la sfîntul de la Rãdeni, Neamt judetul nostru este unul dintre cele mai bogate în moaste

Bisericile si mãnãstirele în România se laudã cã au în „dotare“ moastele unui sfînt sau mãcar obiecte care au apartinut unora, fiind astfel un bun prilej de atragere a credinciosilor. La fel, abundã si în rãmãsite pãmântesti ale unor preoti, cãlugãri si sihastri care nu au fost canonizati de cãtre Biserica Ortodoxã. Din acest motiv, capii BOR au luat decizia de a pune capãt acestor practici. Patriarhia Românã a emis recent un ordin prin care a cerut tuturor lãcasurilor de cult din tarã sã facã un inventar al moastelor, scopul fiind acela de a se stabili care sînt reale si care nu, dar si de a întocmi un catalog, evitîndu-se astfel închinarea la sfinti falsi. Conform regulilor bisericesti, moastele trebuie sã fie însotite de unul dintre cele trei documente: Certificat de autenticitate (emis de un antropolog), Gramata (emis de un episcop) sau un act de donatie. Se pare cã aceastã solicitare a Patriarhiei ar fi venit dupã ce în mai multe mãnãstiri au fost descoperite moaste false, de notorietate fiind un caz din Tulcea, unde oamenii se închinau la niste moaste ce s-au dovedit a fi în final oase de porc. Si cazul asa zisului sfînt de la Rãdeni, din judetul Neamt, nu a fost tocmai pe placul Bisericii, reprezentantii Mitropoliei dînd de mai multe ori ordin de înhumare a rãmãsitelor pãmîntesti. Mitropolia Moldovei a refuzat sã comenteze decizia sefilor ierarhici, dar s-au arãtat de acord cu ea.„Este o decizie luatã la nivelul Patriarhiei Române pe care, evident, o respectãm. Noi nu putem face nici un fel de declaratii pe aceastã temã“, a precizat preotul Constantin Sturzu, purtãtorul de cuvînt al Mitropoliei Moldovei.

Judetul Neamt, în topul celor cu moaste

Nimeni nu poate spune cu certitudine cîte moaste existã în judetul Neamt, pentru simplul motiv cã nu existã o evidentã oficialã a acestora. Totusi, pe diverse site-uri religioase existã tot felul de date care par sã ateste cã judetul este în topul celor ce detin moaste, dacã nu chiar primul din tarã. Astfel, mãnãstirile nemtene detin o sumedenie de relicve ce apartin cu certitudine unor sfinti, dar si unele care nu au nici un fel de certificate de autenticitate. La Mãnãstirea Neamt, de exemplu, existã moastele Sfîntului Necunoscut, dar si pãrticele din moastele sfintilor Eftimie, Ignatie si Acachie, Haralambie si Stefan. Tot aici se gãseste capul Sfîntului Simeon din Muntele Minunat. Biserica Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la Mãnãstirea Neamt detine un deget, dar si niste mãtãnii al sfîntului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt. La muzeul Mãnãstirii Bistrita existã un vesmînt al sfîntului Paisie Velicicovschi, prãznuit pe 15 noiembrie. La Sihãstria se aflã pãrticele din moastele multor sfinti, printre care si Sfîntul Andrei, Sfîntul Gheorghe, Ioan cel Nou, Pantelimon etc. Tot aici se gãseste si o pãrticicã din Sfînta Cruce pe care a fost rãstignit Hristos. La Biserica Episcopiei Roman este adãpostit un vesmînt al Sfîntului Ioan Gurã de Aur, dar si o fragmente de degete presupuse a fi ale cuvioasei Parascheva. Aici existã mai multe controverse, unii preoti sustinînd cã este o confuzie, fiind de fapt vorba de fragmente ale altei sfinte. La mãnãstirea Secu existã o raclã cu pãrticele din moastele Sfintilor Filip, Ioan cel Nou de la Suceava, Stefan etc. Tot aici se gãseste si un chivot ce a adãpostit moaste ale Sfîntului Ioan Botezãtorul, o pãrticicã din Sfînta Cruce, douã racle cu osemintele Pãrintelui Vichentie Mãlãu (sec. XX, necanonizat) si respectiv ale Pãrintelui Antim Gãinã (sec. XX, necanonizat). Mãnãstirea Vãratec are si ea pãrticele din moastele Sfintilor, o bucãticã din Sfînta Cruce, iar în pronaosul Bisericii Adormirea Maicii Domnului se aflã si mormîntul Cuviosului Iosif de la Vãratec, dar si cel al lui Gheorghe Lazãr (sec. XX, necanonizat). Biserica Schitului Sihla si Mãnãstirea Pîngãrati au pãrticele din moastele mai multor sfinti, la Mãnãstirea Nechit s-ar gãsi un papuc al Sfîntului Spiridon, iar la Mãnãstirea Tazlãu, mormîntul Sfîntului Chiriac.

Sfîntul Necunoscut, o poveste-miracol

Unul dintre sfintii care este recunoscut în totalitate de Bisericã este Sfîntul Necunoscut, care a apãrut miraculos în 1986. În luna mai, cãlugãrii Mãnãstirii Neamt au observat cum o alee din curtea lãcasului se tot ridicã, cam pe dimensiunea unui mormînt. Aleea a fost tasatã, dar iar s-a ridicat si tot asa de mai multe ori. Într-un final, cãlugãrii au sãpat iar la o adîncime de circa 2 metri au dat peste un schelet uman care mirosea a mir. Ulterior, reprezentantii Bisericii au stabilit cã este vorba despre osemintele unui sfînt si au presupus cã ar fi apartinut unui cãlugãr de prin secolul XVI, sau au fost chiar ale unui fost staret, din secolul XVII. În 2013 osemintele au fost testate în douã laboratoare din Germania si Canada pentru a se stabili vechimea oaselor. Osemintele Sfîntului au fost expuse spre închinare, iar de atunci si pînã acum credinciosii spun cã au fost martorii a nenumãrate minuni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending