Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Învãtãtura lui Marga

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dacã învãtãmîntul românesc are parte acum de greve si nemultumiri acute – în conditiile în care dascãlii au reprezentat o parte din electoratul de nãdejde al Aliantei D.A.- explicatia nu se aflã doar în lipsa banilor sau a procentelor cerute din PIB. O explicatie mai profundã vine din dezamãgire. O dezamãgire construitã pe absenta dialogului real si pe lipsa unor lideri care sã conducã împreunã pe cei pe care îi conduc, nu în pofida sau în dispretul acestora. Au avut parte destul de aceste lucruri pe vremea PSD-ului si au tras nãdejde, cu mai putin entuziasm ca-n 1996, ce-i drept, cã politicianismul arogant si brutal va face loc acelei reforme luminate asteptate de toti. Suma aceasta de sperante a fost infirmatã de sus în jos cu o vitezã incredibilã: ministrul Miclea, dezamãgit el însusi de sistem, si-a dat demisia. Mai jos, demisia nici nu intrã în discutie. Dascãlii au aflat cã, în judetul Neamt, calificativele directorilor ori inspectorilor pot fi puse dupã cum vrea conducerea inspectoratului. Circul a pornit, de fapt, din momentul în care profesorii au fost pusi sã declare la examene, ca niste infractori, cîti bani au în buzunare, seriile si valoarea bancnotelor. Unii au refuzat. Altii au venit cu multi bani mãrunti, în derîdere. Au început controale „cu tintã“ pentru schimbarea unor oameni din anume posturi. Cazul profesorului Vernica, directorul de la Clubul Copiilor Piatra Neamt, este clar: a fost schimbat pe motive extrem de subtiri si pus la loc în post fiindcã altfel ar fi urmat un proces fãrã sanse pentru inspectoratul scolar. La evaluare a primit calificativul nesatisfãctor. A contestat si asta. Profesorului Vernica, si nu doar lui, i s-a cerut sã-si dea demisia din functie. El nu a cedat. Altii au fãcut-o, intimidati sau îngretosati. Au fost pusi în functie, ca si pe timpul PSD-ului, oameni care avuseserã probleme, dar care „erau de-ai nostri“. Deciziile de numire a suplinitorilor si a profesorilor detasati au venit în scoli cu o mare întîrziere. Oameni cu credite si cu lefuri mici au asteptat banii, cu sufletul la gurã. Directorii au fost pusi în situatii delicate: sã dea banii si sã se ia de piept cu Curtea de conturi sau sã astepte „mila celor de sus“? Toate aceastea, scrise, au avut un efect tragic-comic: inspectoarea sefã Dorina Drexler a decis cã ziaristii nu mai au voie în Inspectoratul Scolar Neamt. A mai decis cã nu rãspunde la telefon decît din doi în doi, iar la întrebãri „pe alese“ si „pe alãturi“, dacã nu-i convine continutul. Lucru sesizat de toatã media localã. Nici nu era greu de altfel: Inspectoratul Scolar nu-i teritoriul personal al cuiva. Hazul negru al situatiei merge mai departe: inspectoarea sefã a trimis televiziunilor locale o înregistrare în care afirmã cã articolele publicate în Monitorul de Neamt si Monitorul de Roman au urmãtoarele motive: directorul adjunct Valentin Bãlãnescu ar avea ceva personal cu domnia sa, iar conducerea ziarului ar fi deranjatã cã nu a mai primit reclamã de la Inspectoratul Scolar Neamt. Nici o vorbã despre problemele reale din învãtãmîntul nemtean. Nici o vorbã despre faptul cã Valentin Bãlãnescu, profesor de istorie el însusi, întelege mecanismele sistemului si cã multi profesori i s-au adresat, considerîndu-se nedreptãtiti si jigniti. Cît despre reclamã, sã fim seriosi! Monitorul avea, de pildã, un contract de reclamã bun cu firma IDAC 2000, dar asta nu ne-a împiedicat sã scriem – si am fost singurii din presa localã care au fãcut-o – despre deturnãrile de TVA. Inspectoratul Scolar nu reprezintã vreo tintã de marketing. Inspectoarea generalã încearcã, pur si simplu, sã încurce planurile. Sã mute o discutie legatã de deciziile sale, ca manager, în planul personal, minor si meschin. Sã eludeze fondul. Ca si cum cei 8.000 de profesori sau publicul, în genere, pot fi prostiti atît de pe fatã. Si cu ce?! Cu note informative – ce securist sunã chestia asta! – luate de la inspectorii cu care ar fi vorbit Valentin Bãlãnescu si cãrora le-ar fi „perturbat munca“. Trebuie sã fie tare trist sã te apropii de sfîrsitul carierei si de vreo pensie si sã trebuiascã sã dai cu subsemnatul pe note informative. Comisia din Ministerul Educatiei si Cercetãrii, venitã la sesizarea directorilor, „a îmbãlsãmat“ si ea situatia cum s-a priceput mai bine. Era vorba de calificativele acordate directorilor de scoli si inspectorilor de specialitate. Calificativele fuseserã date fãrã sã se tinã cont de rezultatele bune sau foarte bune, în ideea schimbãrii unor „pesedisti“, maniera de lucru fusese penibilã. Nu mai conta cã unii nici nu erau membri de partid. Cum anularea evaluãrii dãdea prost, s-a gãsit o chichitã legalã pentru a compensa stilul examenului, decizia inspectoarei sefe si capetele plecate umil ale comisiei de evaluare. Evaluarea a fost anulatã în coadã de peste. Manevra a avut scopul de a mentine în functie un om care nu pãrea sã exceleze deloc la capitolul „public relations“, inspectoarea generalã Dorina Drexler. Sã o schimbi din functie pe fondul de reclamatii si nemultumiri generalizat ar fi însemnat sã se recunoascã faptul cã nu fusese numitã în post cea mai potrivitã persoanã. Mai ales cã prefectul de Neamt, putin înainte de punerea doamnei în functie, anunta cã aleasa Aliantei D.A. ar fi doamna Luminita Vîrlan. Incapacitatea de a se recunoaste o stare de fapt si de a se lua mãsuri – lipsã de rãspundere ar fi formula exactã – nu constituie o întîmplare izolatã. Ea nu are legãturã cu PSD-ul, PNL-ul, PRM-ul sau SS-ul. Si la PSD a fost la fel. Profesorul Emil Creangã nu a fost schimbat din functie cînd ploua cu reclamatii. I s-a blocat, mai tîrziu, usa cãtre Parlament. E vorba, în final, de oameni. Asa trebuie sã se explice luarea de atitudine, chiar de la sfîrsitul sãptãmînii trecute, a domnului Andrei Marga. Catalogat de unii drept cel mai bun ministru al învãtãmîntului de dupã 1989, Andrei Marga a declarat cã, dupã pãrerea domniei sale, Guvernul Tãriceanu e cel mai neperformant din ’98 încoace. Cã politizarea învãtãmîntului, incriminatã la PSD, ar fi acum mult mai puternicã. Si cã multi dintre cei numiti în posturi sînt neaveniti si nepriceputi. Pãrerea lui! FOTO: Inspectoratul Scolar, un teritoriu interzis jurnalistilor

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending