INTERVIU: „România a manifestat o obediență constantă, România prin liderii ei a stat cu mâna întinsă”

Reporter: Stimate domn se pare că această campanie va fi despre orice altceva decât despre politica externă a României. Dumneavoastră, dată fiind şi funcţia deţinută, veţi încerca să aduceţi în dezbatere teme ce ţin de politica externă, până la urmă, constituţional, principalul atribut al preşedintelui?

Silviu Predoiu: Nu știu exact despre ce va fi vorba în această campanie, care vor fi temele predilecte. Cu certitudine însă știu că politica externă ar trebui să fie una dintre temele abordate de către toți candidații. Nu doar pentru că este cel mai important atribut al președintelui. Ci pentru că este o temă extrem de importantă pentru România.

Dacă ne uităm în constituție, președintele este reprezentantul statului, este garantul independenței, unității și integrității, veghează la respectarea constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Are atribuțiuni extinse în domeniul apărării, securității naționale, în planul conlucrării cu guvernul și, între acestea, are atribuții în domeniul politicii externe.

Ar trebui însă dezbătută această temă pentru că vedem cu toții ce se întâmplă în jurul nostru. Dar mai ales pentru că nu poți să-ți atingi obiectivele în plan intern dacă nu ai o politică externă coerentă. Pentru că cele două sunt strâns legate între ele, nu poți să le separi. Da, intenționez să aduc în dezbatere de cât mai multe ori, de câte ori am ocazia, teme de politică externă, dar nu numai.

Rep: Unde a „greşit” România, în opinia d-voastră, de am ajuns la această răcire a relaţiilor cu principalul furnizor de securitate, SUA – văzând doar ce s-a întâmplat cu programul Visa Waiver. Cum “reparăm” această relaţie şi dacă d-voastră consideraţi că România este între ciocanul american şi nicovala europeană?

S.P.: Ne întrebăm ce a greșit România în relația cu SUA: România nu a greșit, România nu a avut nici măcar șansa să greșească pentru că nu poți greși atunci când tot ce faci este să spui ”Da, am înțeles”. România a manifestat o obediență constantă, România prin liderii ei, nu noi, a stat cu mâna întinsă, a lăudat tot timpul SUA, am fost predictibili în alinierea la orice. O țară având ca principală valoare în relația cu SUA obediența nu poate să greșească. De fapt chiar aceasta este problema în acest moment raportat la administrația Trump: nu poți să fii obedient în egală măsură și cu America lui Biden și cu cea a lui Trump, două Americi aflate într-un profund conflict. 

Decidentul român nu are voie să spună că este surprins de ceea ce se întâmplă în relația cu SUA pentru că îl cunoștea pe Trump, pentru că l-a văzut pe Trump în mandatul anterior, pentru că știm că în 4 ani de zile nu a vorbit niciodată despre România, pentru că în memoriile scrise de consilierii săi, John Bolton sau alții, România nu apare absolut niciodată, apar în schimb toate celelalte state din Balcani. România nu există pentru că România era de acord cu absolut orice și atunci nu ai ce să vorbești despre ea.

Nu avem de ce să fim surprinși de ceea ce se întâmplă, dacă vorbim de Visa Waver, pentru că suspendarea nu vizează atât România cât vizează administrația Biden. Este vorba despre războiul lui Trump cu migrația ilegală și războiul cu măsurile promovate de administrația Biden. Și într-adevăr, dacă stăm să ne uităm, putem găsi niște anomalii în modul în care a fost promovat programul Visa Waiver în România.

Dacă vorbim despre cum putem repara relația, deși nu am stricat-o noi, o putem repara găsind oamenii potriviți, găsind interlocutorii potriviți pentru Trump. Oameni care să știe ce doresc, să reprezinte România cu demnitate, cu hotărâre, care să-și înțeleagă interlocutorul și care să promoveze interesele României. Ori ca sa le promovezi trebuie să le definești și noi nici măcar asta nu avem în acest moment.

Și mai trebuie să nu uităm că în ultimă instanță nu vorbim despre un eșec al România în relația cu SUA și nici despre o stare de tensiune bilaterală. Războiul lui Trump este cu UE iar România este UE.

Atunci când președintele american vorbește cum vorbește despre UE și impune tarife comerciale iar președinta Comisiei Europene spune ”Avem un plan foarte puternic de represalii pe care nu ne propunem neapărat să-l folosim dar dacă va fi cazul îl vom aplica drept răspuns la eventualele măsuri economice ostile” este clar care este relația, iar România este UE, ca urmare de ce așteptăm să fim tratați altfel?

Rep: Vorbiţi despre profesionalizare şi despre competenţă ca principal criteriu în ocuparea funcţiilor din aparatul administrativ. Ca preşedinte însă, aveţi prerogative să impuneţi aceste lucruri sau cum intenţionaţi totuşi să treceţi de la aceste promisiuni la fapte?

S.P.: Da, vorbesc despre competență ca fiind cheia schimbării României. Aducerea de oameni competenți în pozițiile de decizie, oameni competenți, buni profesioniști, oameni care nu se tem să colaboreze cu alți oameni competenți. Asta este cheia ieșirii din irelevanță.

Mă întrebați cum îi voi numi, având în vedere prerogativele. Președintele are atribuțiuni de numire – în primul rând numește aparatul administrației prezidențiale, principalii săi colaboratori. Dacă tu începi numind oameni competenți, într-o completă transparență, explicând de ce l-ai numit pe fiecare în parte, ce atribute îl recomandă pentru poziția respectivă, vei stabili un standard, iar lumea va compara apoi cu modul în care sunt numiți alții, de alți factori de decizie.  Apoi, președintele formulează o serie de propuneri, de exemplu pentru șefii serviciilor de informații. Dacă pleacă de la ideea de a-i propune explicând de ce, și iarăși, ce-i recomandă, ce calități au prin raportare la funcțiile pentru care îi propui, stabilești un standard. Președintele numește prim-procurori la Parchetul General, la DIICOT, la DNA și iarăși ne întoarcem la transparența decizională. Să se știe de ce îi numești, pentru ce îi numești, ce garanții ai că își vor face datoria corect. Și nu în ultimul rând este vorba despre exemplul personal  pe care îl reprezintă președintele – se va comporta cu competență, cu echidistanță, cu fermitate, își va îndeplini fișa postului, nu va aștepta ani de zile să ia o măsură, atunci aceste lucruri sunt privite de societate ca un standard și vom vedea cu certitudine reacții în partide iar dacă nu vor fi, vor fi reacții la nivelul populației care va cere același lucru.

Rep: Numiţi două sau trei defecte pe care le-aţi constatat/sesizat la preşedinţii precedenţi şi cum veţi evita dumneavoastră, dacă veţi ajunge preşedinte, să cădeţi în aceleaşi “păcate”

S.P.: Aş  începe cu unul mai recent, astfel încât vom ști cu toții la cine ne referim: dezinteresul  total față de atributele funcției, față de fișa postului, față de așteptările populației. Nu cred că mă pândește un asemenea pericol, sunt o persoană extrem de activă, chiar pasională în tot ce fac, n-am cum să fiu dezinteresat, nu pentru asta mă duc acolo.

Un alt defect este extinderea, cu de la sine putere, a autorității în zone în care președintele nu ar avea ce să caute, spre exemplu în propriul partid, deși constituția prevede că, pe perioada mandatului, președintele trebuie să fie echidistant politic. Dar nu numai în acest domeniu. Și nu vorbim despre extinderea puterii în zone care ar profita statului, națiunii – poate sunt domenii în care ar fi bine ca președintele să aibă un impact mai mare. Vorbim despre zone care să aducă profit strict președintelui, în planul puterii. Și iarăși este exclus să fac așa ceva, după o viață închinată respectării și apărării spațiului juridic reprezentat de România. O viață în m-am ghidat după reguli, norme, legi. O viață în care am avut putere – așa cum o definim la nivelul societății, pe care am folosit-o exclusiv în interesul țării și al instituției și niciodată în interesul meu. 

Și poate aș mai menționa încă unul – ruperea de cei care te-au ales, indiferența în ceea ce privește așteptările și voința lor, indiferența față de feedback-ul societății. Cum este posibil să scazi sistematic în încrederea populației, să mergi tot mai jos și niciodată să nu adresezi această problemă? Sau dacă o adresezi cum este posibil să nu încerci să corectezi ceva?  Și iarăși, în ceea ce mă privește, feedbackul este extrem de important și întotdeauna am încercat să mă corectez în raport cu așteptările celor pe care îi servesc.

CV

Silviu Predoiu (n. 5 august 1958, București, România) este un general român, ofițer în Serviciul de Informații Externe.

Silviu Predoiu a fost prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018 și director interimar al Serviciului de Informații Externe în perioadele 20.07 – 04.10.2006, 24.04.2007 – 08.12.2007, 08-27.02.2012, 22.09.2014 – 30.06.2015 și 26.09.2016 – 04.07.2018.^[1]

A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității București, cursuri postuniversitare în specializările ”Jurnalism” – în cadrul SNSPA și ”Gestiunea proiectelor” în cadrul ASE, precum și programe de pregătire specifică organizate de serviciile partenere nord-atlantice.

A parcurs toate etapele unei cariere operative și a desfășurat activitate operativă pe mai multe linii de muncă – contraspionaj extern, combaterea criminalității organizate, antiterorism, protecție internă. Începând cu anul 2000 a îndeplinit succesiv funcțiile de șef direcție, șef direcție generală și prim-adjunct al directorului SIE.

A fost avansat în gradul de general de brigadă în 2004 și înaintat în gradele de general-maior în 2006, general-locotenent în 2008 și general în 2011.

Sub coordonarea generalului Predoiu, Serviciului de Informații Externe a parcurs un amplu proces de reformă instituțională, fapt ce a asigurat integrarea deplină a SIE în comunitatea informativă nord-atlantică și poziționarea sa ca unul dintre cele mai eficiente și profesioniste servicii de informații.

Pentru rezultatele excepționale obținute în carieră, Silviu Predoiu a fost decorat cu Ordinul Național ”Steaua României” (2009- în grad de cavaler, 2012- în grad de ofițer, 2017 – în grad de comandor) și Ordinul Național ”Pentru Merit” precum și cu medalia ”George Tenet”.

Nota Redacţiei: Monitorul de Neamţ a iniţiat demersul jurnalistic de a solicita majorităţii candidaţilor la alegerile prezidenţiale să acorde un interviu. Întrebările au fost transmise şi, în măsura în care vor veni şi răspunsurile, Monitorul de Neamţ va publica aceste interviuri.