Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Interceptãri si vorbe de duh ale tîlharilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cîtiva din autorii jafurilor de la Schitul 12 Apostoli, mãnãstirea Bisericani si masinii Postei au fost interceptati chiar si în arest • marea grijã era cum sã-i determine pe unii sã nu recunoascã, fãcîndu-se referire si la mutilãri • vorbeau cifrat – „Are multi, are multi pãduchi“, „Are, are, sînt bucsiti dracii“, prin biletele, prin strigãte transmise din celulã în celulã, sau cînd se întîlneau la toaletã • si-au reprosat cã au fãcut case si si-au luat masini în loc sã ascundã banii •

Arestatii care au fost trimisi în judecatã pentru jaful asupra masinii Postei, cel de la Schitul 12 Apostoli de lîngã Vatra Dornei si asupra staretului de la Mãnãstirea Bisericani, au fost interceptati în numeroase rînduri de anchetatori. În timp ce plãnuiau lovitura de la Schitul 12 Apostoli erau ferm convinsi cã se vor alege cu o grãmadã de bani, valorile la care credeau cã le vor gãsi la cãlugãri numindu-le „pãduchi“. Asa s-a exprimat Robert Gheorghe Enãsel într-o convorbire cu alti inculpati. El lucrase acolo, stia cîti oameni sînt si care e topografia locului. Vorbea de 3-4 cãlugãri care nu au arme, dar au importante sume de bani. Enãsoaie: „Are multi, are multi pãduchi“, „Are, are, sînt bucsiti dracii“. Tot Enãsel i-a mai spus altui acuzat cã stie „un loc, la un schit, aproape de Vatra Dornei, unde este un cufãr cu bani si este nevoie de opt oameni si douã autoturisme pentru a-i sustrage“. Pentru a-i da în vileag, anchetatorii i-au interceptat pe inculpati dupã ce au fost încãtusati, în arest. „Inculpatii comunicau între ei prin biletele, prin strigãte din camerã în camerã, sau la întîlnirile în toaleta arestului, stabilind sã nu recunoascã faptele“, conform actului de inculpare. Rares Petrachi si Enãsel au discutat tot în arest despre ce sã facã pentru a-i determina si pe ceilalti inculpati sã nu declare nimic la anchetã. Relevantã este atitudinea lui Rares Petrachi, care a sustinut cã cei care vor vorbi vor fi desfigurati: „Nu vãd declaratiile frate, sã vãd ce declarã ãstia? Sã moarã copiii mei de nu-i tai beregata si gîtu, sã moarã la puscãrie în doi-trei ani. Daã’ trimit oameni de afarã, sã moarã copiii mei, trimit sã-l mutileze sã-l lase fãrã mîini“. Rares Petrachi se referea la soferul care i-a dus noaptea la staretul Mãnãstirii Bisericani de la care au luat importante sume de bani. Apoi a mai adãugat: „De acum Bobi (Enãsel n.r) nu scãpãm 100%“. Si Florin Petrachi, alt inculpat, si-a exprimat îngrijorarea asupra viitorului nu tocmai roz: „La pedeapsã, numai cã-i naspa aici în arest, ne tine cam mult. Poate sã ne tinã si douã luni. Mai bine cã m-o prins, sã moarã bãiatul meu, mai stãteam patru ani fugar, dar tot ne lua. Dupã aia te bagã pe gang si eu în cinci ani eram afarã“.

„Mi-e fricã bãiete“

Dupã ce fãptasii au ajuns dupã gratii, parte din ei, au fost testati la detectorul deminciuni. Cînd a fost rîndul lui Rares Petrachi anchetatorii l-au dus anume printr-un birou unde era un dosar deschis, la vedere fiind un portret robot. Acest fapt nu a rãmas fãrã urmãri si inculpatul i-a povestit lui Enãsoaie ce s-a întîmplat. Rares Petrachi: Am vãzut o pozã a lui Cristi cu ochelari la ochi. Robert Gheorghe Enãsoaie: Aia… R.P: Avea sau nu avea R.G.E: Da R.P: Ca sã vezi ce manevre fac. Bagã poze prin dosare, bagã cacaturi, ce bagã ei. Mi-e fricã bãiete, sã moarã fata mea, sã nu cãdem la puscãrie nevinovati. Cîte 15 ani de om. R.G.E: Tot atît îti e fricã, crezi cã se dã asa? Îl deschid dosarul, sã moarã fata mea, îl deschid de 20.000 de ori, sã-l verificã bine. Imediat dupã fapte Cristian Petrachi si Florin Petrachi au plecat cãtre Marea Britanie în încercarea de a-si crea alibiuri pentru timpul critic, stiind cã dacã vor fi prinsi riscã ani grei de închisoare. Cristian i-a explicat lui Florin cã pot sta dupã gratii si douã decenii. „Mi-au spus cã nu-i intereseazã de asta, ci de aia, mi-au spus care este încadrarea la asta, de la 5 la 20. Scrie la Codul penal cã dacã esti mascat, deghizat, de la 5 la 20. Cum dracu sã cadã pe noi asta, esti nebun la cap“. Dupã atacul de la Postã au ars banderolele de la bani, cu exceptia cîtorva de la bancnote de 1 leu, despre care Cristian Petrachi si Enãsoaie au discutat în arest. C.P: Mi-au gãsit toti banii (la perchezitii – n.r.) R.G.E: Cum? Ti-o gãsit banii tãi? C.P: Ce mi-o fãcut… R.G.E: Cum ce si-o fãcut… C.P: Mi-o demolat toatã casa R.G.E: Ti-o demolat toatã casa? C.P: Mi-o demolat tot, tot, tot, pereti, tavanul, cînd aproape sã deie de ei. Tot în arest Rares Petrachi a avut discutii interesante cu Enãsoaie. R.P: Se aude cã dã un decret, mai mare R.G.E: Da, da, se aude cã dã un decret mai mare. R.P: Doamne, Dumnezeule mare, nu-mi mai trebuie Bobi, crede-mã frãtioare cã nu-mi mai trebuie bãiete, pentru un an, dai doi ani de puscãrie, cît o sã fac, nu moare si nu crapã nimeni. Eu zic bogdaproste si multumesc lui Dumnezeu si mã pun în genunchi frate ca sã scap de bomba (jaful de la Postã) asta care-i pe capul nostru. Apoi si-au reprosat cã au fãcut case si si-au luat masini în loc sã ascundã banii. Cristian Petrachi: Da cea mai bunã si mai bunã variantã asta era, eu trebuia sã caut un sac de rafie, încã un sac de nailon, bãgati în pãmînt, luam fiecare cît luam fiecare, cîte 100 sau 200 de milioane ca sã ne cumpãrãm cîte o masinã, luam cîte douã microbuze din alea, 8 plus 1… Enãsoaie: 300 dãdeai C.P: Mai rãmînea 500 de milioane si bate frate România si banii sã rãmînã acolo, îngropati asta trebuia sã fac eu. În cauzã sînt 12 inculpati care au la activ trei jafuri. În august anul trecut au mers la Schitul 12 Apostoli, de lîngã Vatra Dornei, pentru a-i prãda pe cãlugãri, dar au fost bãtuti serios. În octombrie, l-au jefuit pe staretul Mãnãstirii Bisericani. S-au ales cu aproape 15.500 de lei, 300 de grame de aur, 7.000 de euro, 3.000 de dolari. Profitabil a fost jaful de pe 16 mai 2013, cînd douã autoturisme au blocat masina Postei pe drumul spre Bîrgãuani. Au dat jos soferul si însotitorul, au luat din dubã 2,234 milioane de lei noi. Paguba nu a fost recuperatã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending