Contactează-ne

Actualitate

Inspector guvernamental, scos la pensie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ eliberarea din funcţie a fostului subprefect de Neamţ Ioan Ghica, devenit ulterior prefect pentru 6 luni la Bacău şi apoi inspector guvernamental a fost publicată în "Monitorul Oficial" ■ în această funcţie au mai rămas 28 de persoane ■ de la Neamţ ex-prefectul Niculina Dobrilă ■

În “Monitorul Oficial” de miercuri, 12 ianuarie, a fost publicată Hotărîrea de Guvern, referitoarea la încetarea funcţiei de inspector guvernamental a nemţeanului Ioan Ghica.

” Este vorba despre o Hotărîre de Guvern care constată că mi-au încetat raporturile de serviciu cu Guvernul, pe motiv de pensionare. Din 2017, timp de 5 ani, am îndeplinit funcţia de inspector guvernamental la Neamţ, cu atribuţii pe lîngă Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, prin care monitorizam Planul Naţional de Dezvoltare Locală. La Neamţ va rămîne în continuare cu aceste atribuţii colega mea, doamna Niculina Dobrilă”, a declarat Ioan Ghica.

Reamintim faptul că inspectorii guvernamentali sînt funcţionari publici superiori, aici primind “o bucată de pîine”, foştii prefecţi, subprefecţi sau secretari generali, schimbaţi de fiecare dată cînd la Palatul Victoria a apărut un nou Guvern.

Dacă în 2013 erau 63 astfel de inspectori guvernamentali, în 2016 au rămas 42 astfel de funcţionari superiori, în ianuarie 2020 numărul acestora ajungînd să se reducă la 32, din care ocupate sînt doar  29 de astfel de funcţii.

De altfel atribuţiiile acestor sinecuri sînt extrem de vagi în legislaţie. “Atribuţiile inspectorilor guvernamentali se stabilesc individual (…) prin decizie a primului-ministru, la propunerea secretarului general al Guvernului sau a miniştrilor”, se arată în HG 341/ 2007, act normativ după care sînt încadraţi aceşti înalţi funcţionari publici.

Salariul brut lunar al unui inspector guvernamental variază între 9.000 de lei şi 11.700 de lei. În total, în 2020, statul a cheltuit 3,34 milioane de lei cu salariile brute ale acestor inspectori. Pentru cinci dintre aceştia s-au decontat şi chiriile, în valoare totală de 141.000 de lei.

Cei 29 au şi drepturi de hrană, de 347 de lei pe lună.

Reamintim faptul că de-a lungul timpului romaşcanul Ioan Ghica a fost, rînd pe rînd:subprefect la Neamţ, prefect pentru 6 la luni la Bacău, în timpul Guvernului Cioloş, consilier juridic la Prefectura Neamţ, inspector guvernamental, post din care acum iese la pensie.

Trebuie spus şi faptul că adversarii politici ai lui Ioan Ghica nu au ezitat în timpul exercitări funcţiei de prefect la Bacău, să-i lege numele de cel al liberalului romaşcan, Constantin Ghica, fost viceprimar liberal, în prezent consilier local la Roman. De altfel Ioan Ghica, la intrarea sa în politică a fost membru activ al PNL, renunţînd ulterior la această calitate pe vremea în care a existat ipocrizia depolitizării funcţiilor de prefect-subprefect.

Adversarii politici l-au “taxat” în presă  şi prin faptul că Ioan Ghica ar fi fost acţionar, împreună cu fratele său la firma “Maeldo AMC” SRL, alături de inginerul Vasile Tonilă, fost director al “Petrotub”  de pe vremea regimului comunist.

De reamintit şi faptul că Ioan Ghica este preşedinte al Asociaţiei Colegiul Înalţilor funcţionari Publici şi membru al Asociaţiei Consilierilor Juridici Neamţ. Conform declaraţiei de avere Ioan Ghica deţine două case şi terenuri în comuna Pîngăraţi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Deputatul Leoreanu anunță că au început lucrările de restaurare a casei marelui compozitor Celibidache

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ valoarea proiectului este de 5.643.790 lei și este finanțat de Compania Națională de Investiții ■ după finalizarea restaurării, care are ca termen sfârșitul anului 2023, în acest imobil se va amenja un centru cultural ■

După ani de așteptare, în cea de a doua jumătate a acestei luni, mai exact din data de 16, au demarat  lucrările de reabilitare la Casa Sergiu Celibidache, proiect de conservare, restaurare și protecție a momentului istoric, în valoare de 5.643.790 lei, finanțat de Compania Națională de Investiții. Imobilul monument architectonic este cunoscut în lista celor de acest tip  sub numele de Casa Vornicului Done,  dar romașcanii îl cunosc sub denumirea de Casa Celibidache.

Asta pentru că aici s-a născut celebrul compozitor (1912-1996). Imobilul a fost achiziționat de la moștenitori de către Primăria Roman în anul 2000, cu 100.000 de euro și de atunci a existat o preocupare constantă pentru accesarea de fonduri necesare consolidării. Cum valoarea proiectului era una ridicată, s-a apelat la soluția de transferare a imobilului în administrarea Consiliului Județean, pentru obținerea finanțării de la Compania Națională de Investiții.

Deputatul PNL, Dan Laurențiu Leoreanu, a declarat că reabilitarea Casei Celibidache a fost o prioritate pentru sine, încă din timpul celor două mandate și jumătate pe care le-a avut ca primar. „Am avut o serie de discuții punctuale cu domnul Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice, dar și cu doamna Manuela Pătrășcoiu, președintele Companiei Naționale de Investiții.

Discuții erau bazate pe argumente clare venite de la Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, iar în acest moment vă pot informa că am reușit să deblocăm acest proiect. Astfel, lucrările de restaurare, consolidare și reabilitare au început. Sper ca executantul care a contractat lucrarea să își facă treaba repede și bine, iar până la finalul anului viitor lucrarea să fie încheiată,  așa cum prevede proiectul”, a declarat parlamentarul Laurențiu Dan Leoreanu.

Lucrările sunt realizate de asocierea de firme Robu Construct SRL (lider de asociere) şi subcontractanţii Build Instal Electric SRL şi Consulting Grup Expert SRL din Moineşti, care au obţinut lucarea în urma licitaţiei pentru proiectul „Conservarea, restaurarea şi protecţia clădirii Casa Celibidache în vederea valorificării patrimoniului cultural“.

Pentru începerea lucrărilor, constructorii au avut nevoie de un aviz special de la Comisia naţională pentru componente artistice, ce funcţionează la Bucureşti și care, prin Direcția Județeană de Cultură Neamț, a aprobat demararea investiției dar cu condiția conservării elementelor artistice existente în cele două saloane cu picturi, asupra cărora se va interveni cu specialiști în restaurare, unii greu de găsit în ultimii ani.

Inițial, valoarea estimată a contractului de restaurare era de 4.427.696 lei, plus TVA. Pentru cheltuielile de proiectare şi asistenţă tehnică a fost prevăzută suma de 190.695 lei, la care se adaugă lucrări pentru reabilitarea efectivă, care au o valoare de 4.150.409 lei, organizare de şantier 73.091 lei, cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste de predare la beneficiar de 10.500 lei.

Tatăl marelui muzician, Demostene Celibidache, era de origine greacă şi a fost ofiţer de cavalerie, iar mama compozitorului era din Roman. Intrat în politică a ajuns prefect al Iaşului. În imobilul achiziţionat de municipalitate a funcţionat ani de zile Şcoala de Muzică, care poartă numele marelui compositor, unitate ulterior mutată în strada Bogdan Dragoș, într-o clădire anexă a școlii gimnaziale, din cauza riscurilor de siguranță pe care le prezenta clădirea.

Citește știrea

Actualitate

Sondaj la Piatra Neamţ – ce părere au pietrenii despre partide şi politicieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un sondaj de opinie realizat în perioada septembrie-octombrie, la comanda PNL, în municipiul Piatra Neamţ, arată ce părere au pietrenii despre politicieni şi partidele politice, dar şi despre calitatea vieţii în municipiul Piatra Neamţ.

Astfel, la această întrebare, se remarcă faptul că 30% dintre repondenţi au spus că sunt “mai degrabă mulţumiţi”, în vreme ce cei mai mulţi, 32%, au spus că sunt “nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi”.

Conform sondajului, Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, e în picaj când vine vorba de imaginea publică, 31% dintre pietrenii intervievaţi spunând că despre el au o părere “foarte proastă”.

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea, stă mult mai bine, în sensul că 14% dintre cei intrebaţi au spus că au o părere bună despre el, iar 6% chiar foarte bună.

Interesant este că 50% dintre cei intervievaţi au spus că sigur ar merge la vot dacă ar fi alegeri locale săptămâna viitoare, ceea ce ar fi extraordinar, în condiţiile în care prezenţa la vot a fost mereu într-un trend descrescător şi mult sub 50%, în Piatra Neamţ, la ultimele runde de alegeri.

Cât priveşte cu cine ar vota, aici câştigător relaxat e actualul primar, Andrei Carabelea, conform sondajului menţionat acesta adunând undeva la 37% din opţiunile de vot, la distanţă de peste 10 procente faţă de un contracandidat de la PSD, indiferent cine ar fi acesta, prefectul Adrian Niţă sau lidera consilierilor PSD, Florentina Moise.

PNL ar câştiga şi alegerile pentru CL, cu 38%, urmat de PSD, cu 26%, iar, surpriză sau nu, pe locul trei ar fi AUR, cu 13%.

Interesant este şi faptul că, la CJ Neamţ, preşedintele PNL George Lazăr, l-ar devansa pe cel al PSD, Ionel Arsene, diferenţa între cei doi fiind, conform sondajului menţionat, de 39%, faţă de 26%, în favoarea primului.

Citește știrea

Actualitate

Societatea MARSAT, pe primul loc în Topul Național al Firmelor din România

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la cea de a XXIX-a ediție a manifestării Camerei de Comerț și Industrie a României, firma romașcană s-a situat pe locul I la secțiunea Agricultură ■ la gală au participat 600 de firme cu performanțe în diverse domenii ■

La Romexpo București a avut loc, în seara zilei de 23 noiembrie, Gala de premiere a celor mai bune firme incluse în Topului Național al Firmelor din România (TNF), eveniment ce a ajuns la cea de-a XXIX-a ediție. Camera de Comerț și Industrie a României acordă anual distincții societăților care au performat în anul anterior.

Deschiderea importantei manifestări a fost făcută de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care a vorbit în alocuțiunea sa despre greutățile pe care mediul de afaceri românesc le-a avut și le are, după doi ani de pandemie. La acestea s-au adăugat repercusiunile generate de criza economică ce survine războiului din Ucraina și de criza energetică, una de nivel mondial.

Potrivit președintelui CCIR, Mihai Daraban, firmele din România au produs în primele 10 luni ale anului în curs peste 12 miliarde de euro, realizând astfel în jur de 54% din cifra de afaceri la nivel general de țară. Topul Național al Firmelor din anul 2022 a adus în atenția opiniei publice rezultatele și performanțele celor mai importante companii autohtone din șapte domenii de activitate.

Este vorba despre industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură, silvicultură și pescuit, construcții. Camera de Comerț și Industrie a României a trasmis la evenimentul aminitit că un număr de 12.740 de firme au fost incluse în primele 10 poziții, printre acestea numărându-se și compania nemțeană, care, în ciuda greutăților, se menține de ani buni în acest top al performanței.

Pentru a realiza acest top, au fost analizate 802.243 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România, iar departajarea s-a realizat pe baza cifrei de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane și eficienţa utilizării capitalului angajat. Topul Național al Firmelor 2022 este un clasament realizat de către CCIR și reprezintă un barometru al performanței în afaceri.

La baza acestuia stau indicatori financiari importanți ca: cifră de afaceri, profitul din exploatare, ponderea profitului din cifra de afaceri și numărul de salariați. Cifrele analizate indică un număr de 12.740 de companii care au fost incluse în primele 10 poziții ale TNF 2022. Cifra totală de afaceri a acestor companii a atins suma de 212,14 miliarde de euro, iar profitul din exploatare a însumat 19,56 miliarde de euro. Companiile incluse pe primele 10 poziții ale TNF 2022 oferă un număr de 1.309.440 locuri de muncă.

În 2021, au fost înregistrate tendințe de creștere a tuturor indicatorilor pentru toate domeniile incluse în Top, respectiv pentru numărul de companii aflate  în primele 10 poziții, cifră de afaceri, profit și număr de salariați. Cele mai semnificative domenii, ca pondere după numărul de companii incluse în top 10, sunt: industria (35,2%), serviciile (28%), comerțul (20,9%), agricultura, silvicultura și pescuitul (5%), construcțiile (4,7%), cercetare-dezvoltare și high-tech (3,7%), turismul (2,2%).

Reamintim faptul că, MARSAT SA Roman este lider pe piața agricolă cu cele mai mari și mai performanțe silozuri din Moldova și are că obiect principal de activitate depozitari și producția agricolă în sectorul vegetal, capacitatea totală de depozitare  ridicându-se la 92.000 de tone. Compania dezvoltă afaceri în domeniul comerțului cu cereale, al comerțului cu mașini agricole, al cultivării terenurilor proprii și a celor aflate în arendă.

Citește știrea
Advertisement








Trending