Îndrãgostiti de Cucuteni

• „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“ a atras aproape 4.000 de turisti români si strãini • strãinii rãmîn îndrãgostiti de piesele de artã Cucuteni • „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“ a fost inclus în circuitele turistice ale mai multor operatori de turism din Bucuresti •

„Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“, unicat în Europa, a atras aproape 4.000 de vizitatori, atît din tarã, cît si din strãinãtate. El este amenajat în corpul B al Muzeului de Istorie si Arheologie Piatra Neamt, cu sediul în str. Stefan cel Mare nr. 3 (fosta filialã Neamt a Bãncii Nationale a României), cuprinde douã sãli (parter si primul nivel), si prezintã în jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni – Cucuteni incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural national. Sala de la parter expune artã decorativã aplicatã pe vase, iar cea de la etaj prezintã artã figurativã – plasticã antropomorfã si zoomorfã, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni – Cucuteni. „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“ (foto) a fost inaugurat în vara anului trecut. „Pot sã spun cã muzeul a fost apreciat de toti vizitatorii care i-au trecut pragul – am primit numeroase felicitãri de la cei care l-au vizitat. Multi dintre vizitatorii români spun cã n-au stiut, pînã în momentul respectiv, cã existã asemenea valori în judetul Neamt, iar turistii care vin din strãinãtate rãmîn îndrãgostiti de exponatele prezentate. Ceea ce este mai important este cã «Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni» a fost inclus în circuitele turistice ale mai multor operatori de turism din Bucuresti – turistii vin în Moldova, trec prin Bucovina, se opresc la Piatra Neamt si apoi pleacã în alte zone, spre Brasov, de exemplu“, a afirmat dr. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judetean Neamt. De peste un secol, materialele arheologice apartinînd culturii Cucuteni fascineazã lumea stiintificã. Cultura Cucuteni, ultima mare culturã cu ceramicã pictatã din Europa, se întinde între cca. 3700-2500 Î.C., cuprinzînd trei faze de evolutie: Cucuteni A, A-B si B, fiecare cu mai multe etape. Purtãtorii acestei culturi, mai mult ca sigur protourbane, aveau locuinte destul de mari, cu platforme din lemn, cu vetre interioare, si se ocupau, pe lîngã vînãtoare si cules, cu agricultura si cu mestesuguri casnice (tesut, olãrit, confectionare de unelte). Îmbinînd diverse mosteniri (fondul local precucutenian, influente sudice din cultura Gumelnita si estice din cultura Petresti), comunitãtile cucuteniene au dezvoltat o civilizatie care poate sta cu cinste alãturi de cele mai strãlucite manifestãri ale perioadei eneolitice din Asia Anterioarã. Elementul caracteristic al acestei culturi îl constituie ceramica pictatã tricrom (alb, rosu si negru), care dovedeste un desãvîrsit simt al culorii si al formelor. Cucutenienii par sã fi fost, în general, oameni pasnici, desi prezenta lor în asezãri situate pe înãltimi protejate prin pante abrupte si santuri de apãrare dovedesc fie existenta unor ciocniri puternice între comunitãtile vecine, fie faptul cã se pregãteau pentru a preîntîmpina atacul unor populatii venite de la distantã. Atacurile s-au intensificat spre faza finalã, cînd în zona ocupatã de cucutenieni au pãtruns triburi de stepã venite dintr-o zonã mai îndepãrtatã – zona esticã – cu un alt mod de viatã si care au contribuit, pînã la urmã, la disparitia Culturii Cucuteni.