Contactează-ne

Actualitate

Incendiul de la spital şi scindarea din PNL

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ grupul „puciştilor“ îl pun la zid pe Ludovic Orban, pe care-l acuză că, din interese pur personale şi de grup, ar fi trădat interesele partidului ■ fostul premierul s-ar fi înconjurat numai de persoane obediente, pe care le-a susţinut în diverse funcţii ■

Luptele interne pentru putere în PNL par a fi de natură să aducă divizarea partidului, în condiţiile în care, în formaţiune există un grup de nemulţumiţi care-l pun la zid pe Ludovic Orban. În fruntea nemulţumiţilor se află prim-vicepreşedintele partidului, europarlamentarul Rareş Bogdan, secondat de Sigfrid Mureşan şi Florin Roman.

Ei îi cer lui Orban să se retragă de la şefia partidului şi să-şi păstreze conducerea Camerei Deputaţilor. Raluca Turacn se află încă în espectativă, tatonînd reacţiile preşedintelui „de facto“ al PNL, Klaus Iohhanis. Şirul acuzelor făcute de gruparea adversă, la mai toate posturile naţionale de televiziune, sînt de natură a-l incrimina pe cel care de cîţiva ani se erijează în cel mai înfocat „urmaş al Brătienilor“.

Rechizitoriul făcut de tabăra anti-Orban începe cu acuzele publice aduse de secretarul general PNL, Robert Sigartău, preşedintelui Ludovic Orban. Atît acesta cît şi restul grupării anti-Orban susţin că acesta ar trebui să-şi dea demisia, acuzîndu-l că, în ultimul an ar fi condus discreţionar partidul. Ceea ce a pus capac nemulţumirilor grupului pucist ar fi negocierile, în genunchi, cu alianţa USR-PLUS , folosite, doar în interesul personal, spun aceştia, de a obţine şefia Camerei Deputaţilor.

Robert Sigartău l-a acuzat chiar pe Ludovic Orban că ar fi încercat, din nou, să-l retragă pe Florin Cîţu, atunci cînd PNL l-a propus premier. În rechizitoriul făcut lui Ludovic Orban i se inventariază, fără menajamente, lista lungă de greşeli pe care acesta ar fi făcut-o în acest ultim an. „Din punctul meu de vedere, da, PNL, a pierdut alegerile şi s-a plasat pe locul doi, după PSD. Au fost mai multe greşeli în timpul guvernării Orban, în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei şi nu numai. Prin felul în care au fost promovaţi anumiţi oameni în funcţii publice, am fost comparaţi cu PSD. Oamenii n-au fost votaţi, în ultimul an (în forurile de conducere a PNL – n.r.).

E clar că trebuie să discutăm în interiorul partidului şi să alegem, în cadrul Congresului din iunie sau din toamnă, o nouă echipă. Din păcate, din cauza negocierilor duse de preşedintele Orban, am lăsat deoparte platforma de dezvoltare“ a declarat secretarul general al PNL,Robert Sigartău, care s-a aflat în fruntea celor ce au dezaprobat modul în care s-au purtat negocierile în noua coaliţie de Guvernare USR – PLUS – UDMR, reproşîndu-i lui Orban distrugerea partidului.

„PNL are nevoie de o echipă, nu de un om care să negocieze pentru partid şi nu pentru indivizi. Tot mai mulţi colegi sînt nemulţumiţi pentru că PNL a cedat cîteva ministere importane pentru dezvoltarea României: Fonduri Europene, Transporturi, Dezvoltare. Oamenii au înţeles că aceste posturi au fost cedate pentru a obţine preşedinţia Camerei Deputaţilor“, a mai spus Robert Sigartău, care face parte din gruparea reformistă din interiorul PNL, formată din primarul Clujului, Emil Boc, cel care are şi o mare influenţă asupra aleşilor locali, cei mai nemulţumiţi de cedarea ministerelor cheie. Acestuia i s-au alăturat Ilie Bolojan, Gheorghe Falcă şi Florin Roman.

Cauzele declinului PNL, văzute din interior

Europarlamentarul Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL, a analizat cauza rezultatelor slabe ale partidului, încă după alegerile parlamentare, lista acestora fiind lungă. Cap de listă ar fi în opinia sa relaţia tensionată a Guvernului Orban cu Biserica Ortodoxă Română, care se bucură de mare încredere în rîndul populaţiei, ori scoaterea bătrînilor care nu purtau mască, în timpul ceremoniilor religioase şi faptul că aceştia au fost tîrîţi de jandarmi şi amendaţi a făcut un rău imens PNL. Scorul PNL a căzut şi mai jos, după alegerile parlamentare din decembrie, reproşîndu-i-se liderului PNL faptul că nu a sancţionat derapajele Jandarmeriei în comportamentul faţă de bătrînelele hărţuite pentru că purtau masca sub bărbie.

„Faptul că s-a păstrat deschis Palace-ul în Iaşi şi am închis cea mai mare procesiune a BOR, de Cuvioasa Parascheva, a fost exploatat şi ne-a dus în conflict cu biserica. Părerea mea este că Patriarhul Daniel este un om extrem de raţional. Într-o discuţie cu mitropoliţii putea să se stabilească un dialog atît cu BOR, cît şi cu celelate culte, care au avut reacţii foarte dure la adresa Guvernului, pentru că România nu e Franţa“, a declarat Rareş Bogdan în emisiunea Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News.

Rareş Bogdan este însă de părere că cea mai grea lovitură a primit- o PNL în urma incendiului devastator de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, unde au murit arşi de vii, 10 oameni, apreciind că PNL ar fi putut trage foloase de imagine, dacă ar fi ştiut cum să facă acest lucru, pentru faptul că Neamţul, „al doilea Colectiv“, era condus de „baronul PSD“, Ionel Arsene. „În plină campanie electorală a apărut o lebădă neagră, care ne putea fi fatală şi care ne-a dus în jos de la 32% la 27% .

E drept că aceasta a fost, însă şi pentru PSD, o grea lovitură, pentru că nu s-a mai putut remonta. Incendiul de la Piatra Neamţ, deşi nu a avut loc într-un spital coordonat de Ministerul Sănătăţii sau într-un judeţ condus de un liberal – căci aia putea fi catastrofal pentru noi – s-a petrecut într-un judeţ condus de un baron roşu, recunoscut, de Ionel Arsene. Spitalul fiind în subordinea acestuia a contat, pentru că, aici PSD era local la Putere. Însă faptul că Ministrul Sănătăţii era al PNL (Nelu Tătaru – n.r.), ne-a lovit. S-a făcut o paralelă cu ceea ce s-a întîmplat la Colectiv. Dacă atunci Ludovic Orban şi Guvernul PNL nu ar fi luat măsura mutării în Belgia, la Bruxelles, a medicului erou, de la Piatra Neamţ, care a sărit pentru a salva vieţile unor bolnavi din acea secţie, PNL era pulverizat, pentru că făceam sub 20%. Iar dacă, Doamne Fereşte, medicul murea, partidul nu lua nici 20%“, a mai spus europarlamentarul Rareş Bogdan.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Leonard

    19 ianuarie 2021 at 12:13 PM

    Nu-i nici-o diferenta intre PNL si PSD! Sunt la fel de corupti; nu-i intereseaza problemele romanilor; sunt interesati numai de afacerile proprii si de grup!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Hoţ extrădat în Germania

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un pietrean este acuzat că ar fi jefuit bătrîni în supermarketuri, furînd din buzunare sau genţi ■ faptele au avut loc pînă la începutul anului trecut ■

Un pietrean în vîrstă de 49 de ani, urmărit la nivel internaţional după ce a prădat bunici prin supermarket-urile din Germania, se întoarce în ţara în care a comis fărădelegile. Faptele sînt mai vechi, de prin 2017 şi au încetat la debutul pandemiei, în ianuarie 2020. Atunci pietreanul s-a lăsat de meserie şi s-a întors acasă.

Nemţii însă nu s-au lăsat şi au anchetat pînă ce au dat de urma şuţului, dar cînd autorul furturilor a fost identificat, el nu mai era în Germania. Aşa stînd lucrurile, autorităţi judiciare din ţara străină au emis pe numele lui un mandat european de arestare, pe care l-au trimis în România. Pe 16 iulie 2021 poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neam l-au depistat pe hoţul transfrontalier pe o strada din municipiul Piatra Neamţ.

„Pe numele acestuia era emis un mandat european de arestare de catre autorităţile judiciare din Germania. În fapt, în perioada aprilie 2017 – ianuarie 2020, în timp ce se afla pe teritoriul Germaniei, s-ar fi deplasat la supermarketuri din diferite localităţi, unde ar fi comis mai multe furturi din buzunare şi din genţi, în dauna unor persoane vătămate în vîrstă“, anunţa la acea vreme într-un comunicat Poliţia Neamţ.

Individul a fost prezentat de poliţişti procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Bacău. A doua zi judecătorii au dispus privarea de libertate pe o perioadă de 15 zile, timp în care procurorii trebuiau să traducă actele străine în limba română.

Un nou termen de judecată a fost stabilit pentru data de 28 iulie, cînd magistraţii de la Curtea de Apel bacău au decis extrădarea inculpatului.

„Admite cererea formulată autoritatea judiciară emitentă, respectiv judecătorul din cadrul Tribunalului Districtual din Darmstadt (Amstgericht Darmstadt), Republica Federală Germania, privind executarea mandatului european de arestare emis la data 09.06.2021, în dosarul cu număr de referinţă 25 Gs 1050/21 împotriva persoanei solicitate (…). Dispune predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Republica Federală Germania. Conform art.98 alin.2 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, predarea se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate de către autorităţile din Republica Federală Germania, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei. Dispune arestarea preventivă a persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile din Republica Federală Germania, pentru o durată de 30 zile, începînd cu data de 01.08.2021 şi pînă la data de 30.08.2021 inclusiv“, conform instanţei.

Citește știrea

Actualitate

Fără clemenţă pentru corupţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un nemţean condamnat definitiv pentru obţinerea de finanţări necuvenite a cerut revizuirea cauzei ■ acţiunea a fost respinsă ca nefondată ■

Un bărbat condamnat definitiv pentru finanţări europene ilegale, a solicitat magistraţilor din cadrul Tribunalului Neamţ revizuirea cauzei. Judecătorii au respins acţiunea ca nefondată, iar demersul lui Gheorghe Trifan l-a făcut să scoată din buzunar 150 de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Nemţeanul a fost acuzat de procurorii DNA de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Prin senţinţă definitivă, la final de 2018 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Prin aceeaşi hătărîre, Trifan a fost obligat la plata pagubei, 3.919.616 lei, plus accesorii fiscale, către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, cel mai probabil acest aspect al deciziei magistraţilor fiind miza revizuirii.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012 cînd Gheorghe Trifan, în calitate de reprezentant al unei asociaţii de crescători de animale din Borca, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură mai multe documente falsificate, în scopul de a obţine injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă, plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată şi plăţi de agromediu. „Concret, documentele respective conţineau date nereale, în sensul că persoanele menţionate ca fiind membre ale asociaţiei fie nu şi-au manifestat consimţămîntul pentru a deveni membri, fie nu şi-au dat acordul ca inculpatul Trifan Gheorghe să depună cererea de sprijin în numele asociaţiei şi nu au semnat acele înscrisuri“, conform unui comunicat al DNA, postat pe site-ul instituţiei.

Anchetatorii au mai arătat că prin acţiunile sale inculpatul a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 3.919.165,68 de lei. APIA s-a constituit parte civilă cu o sumă ceva mai mare decît prejudiciul calculat de procurori, respectiv 4.454.763 lei noi (44,5 miliarde de lei vechi), însă judecătorii au apreciat că paguba este cea stabilită prin actul de inculpare. Atît procurorii anticorupţie, cît şi inculpatul, au contestat decizia Tribunalului Neamţ, la Curtea de Apel Bacău, însă acţiunile au fost respinse ca nefondate, astfel că hotărîrea a devenit definitivă la 12 decembrie 2018.

Citește știrea

Actualitate

Modificări de posturi la Spitalul Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Consilierii locali au aprobat, în şedinţa ordinară a lunii iulie, acte normative ce vizează activitatea Spitalului Roman. La Compartimentul de evaluare şi statistică medicală s-a decis transformarea a două posturi vacante de registrator principal în registrator medical debutant. La Laboratorul de analize s-a aprobat transformarea a patru posturi vacante de asistent principal, în posturi de asistent medical debutant specialitatea medicină generală, iar la Endocrinologie a fost necesară transformare unui post vacant de asistent principal, în post vacant de medic specialist în specialitatea Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli metabolice.

Consilierii au fost de acord cu modificarea Serviciului MCIM, care de acum se va numi Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate. La Farmacia cu circuit închis a fost transformat un post vacant de farmacist, cu drept de liberă practică, în post de farmacist specialist. Solicitările făcute de conducerea spitalului au fost justificată ca fiind o necesitate a adaptării structurii organizatorice la cerinţele asigurării cu personal , ţinînd cont şi de vacantarea unor posturi prin pensionare, precum şi de oferta de pe piaţa muncii.

Citește știrea

Trending